duminică, 17 aprilie 2011

Ce se sarbatoreste de Craciun? Dar de Pasti ? Care e diferenta dintre aceste sarbatori ?






vineri, 15 aprilie 2011

Piatra Craiului – Muntele florii fără seamăn


Undeva, în Carpaţii Meridionali, pe latura de vest şi nord-vest a culoarului Rucăr-Bran, încadrat între munţii Bucegi, Leaota, Iezer şi Făgăraş, tronează, de milioane de ani, masivul Piatra Craiului. Trageţi adânc aerul tare în piept, contemplaţi, fotografiaţi, opriţi-vă pentru o clipă gîndurile, gustaţi reveria cu toate simţurile lacom deschise, bucuraţi-vă şi mulţumiţi providenţei. Nu visaţi deloc.

Sunteţi cu adevărat pe o "gură de rai". Depinde doar de noi dacă vom păstra acest colţ de paradis, pentru ca şi copii noştri să trăiască senzaţia Raiului scoborât pe Pământ.

Caracteristicile unui munte aparte

Pentru mulţi semeni de-ai noştri, masivele muntoase din lanţul Carpaţilor, care ne străbate ţara, sunt, cumva, extrem de asemănătoare, chiar plictisitoare.

Din nefericire, nu este decât o dovadă a ignoranţei celor care nu îşi cunosc şi, spre ruşinea lor, nu îşi apreciază munţii la adevărata valoare.

Dacă luăm, spre exemplu, masivul Piatra Craiului şi ne concentrăm puţin asupra particularităţilor şi comorilor sale unice, vom fi uluiţi.


Cetatea naturală de piatră, îmbrăcată cu brâul verde al pădurilor, este un unicat între munţii noştri. Peisajul tipic al Pietrei Craiului, imortalizat în mii de fotografii, este caracterizat de creasta sa singuratică, unică în relieful montan al României prin 4 trăsături definitorii: altitudine, lungime, proeminenţă şi unitate.

Dacă studiem pe îndelete particularităţile masivului, vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului rezidual (colţi de stâncă, ace, piramide, muchii, turnuri, brâuri, hornuri); numărul mare de văi, grohotişuri, arcade naturale întregeşte spectacolul vizual, alături de abrupturi structurale deosebit de spectaculoase. Autorităţile române din perioada interbelică au fost sensibile la frumuseţile acestui munte. Au purces la implementarea primei acţiuni concrete de ocrotire încă din anul 1938, când Consiliul de Miniştri al României a hotărât înfiinţarea rezervaţiei mixte Piatra Craiului, cu suprafaţa iniţială de 440 hectare, majorată ulterior la 1.459 hectare. Parcul Naţional Piatra Craiului a luat naştere în anul 1971 la iniţiativa inspirată a inimoşilor silviculori din Ocolul Silvic Zărneşti. În anul 1990, suprafaţa Parcului a fost mărită până la 14.800 hectare, cuprinzând porţiuni din judeţele Braşov şi Argeş.

Masivul Piatra Craiului este unic în Carpaţii Meridionali. Apariţia sa pare accidentală, deoarece acest munte consituie cea mai spectaculoasă formaţiune calcaroasă şi sinclinală din Meridionali, fiind compus din calcare mezozoice şi conglomerate stratificate pe roca de bază cristalină. Stratificaţia unică şi poziţia majoritar verticală a stratelor de calcar au influenţat decisiv crestele secundare, abrupturile, poliţele şi văile masivului, constituind un peisaj unic între toţi munţii noştri. Densitatea şi mărimea reliefului periglaciar situează Piatra Caiului pe primul loc în rândul masivelor calcaroase din România. Pe scurt, merită reţinut că Piatra Craiului prezintă cea mai lungă şi tipică creastă calcaroasă din Carpaţi, lungă de circa 25 kilometri, cea mai mare densitate de văi, cea mai înaltă creastă din Carpaţi, precum şi cea mai mare varietatea a reliefului rezidual.

Din punct de vedere structural morfo-geografic, masivul se împarte în trei mari părţi:

-Piatra Craiului Mică, cu altitudinea maximă de 1.816 metri, despărţită de restul masivului prin Şaua Curmăturii.

-Piatra Craiului Mare, cu înăţtimea maximă de 2.237 metri, cuprinsă între Şaua Curmăturii şi Şaua Funduri.

-Pietricica, cu altitudinea de 1.764, care constituie extinderea sudică a masivului până în bazinul Dâmbovicioarei.

Din secretele Pietrei Craiului

Principalul curs de apă care brăzdează Piatra Craiului este Dâmboviţa, cu cel mai mare afluent al său, Dâmbovicioara. În nord găsim apa Bârsei Mari, cu afluenţii săi. Reţineţi că masivul Piatra Craiului nu are multe izvoare cu apă permanentă, majoritatea acestora fiind sezoniere şi alimentate exclusiv cu apă din ploi sau topirea zăpezilor. Deci, dacă îl străbateţi, nu uitaţi de rezervele de apă din rucsac.

Clima este specifică regiunilor înalte din Carpaţii Meridionali, suferind influenţe considerabile din partea altitudinii, orientării crestei şi reliefului local. Orientarea muntelui de la nord la sud dă naştere unor microclimate diferite. Din acest motiv, versantul estic beneficiază de un climat mai blând, fiind încălzit la maximum în perioada dimineţii. Versantul vestic este mai rece, iar cel sudic prezintă o microclimă mai caldă.

Trebuie să fiţi foarte atenţi şi la vânturile din zonă, care au o frecvenţă şi intensitate considerabile. În special creasta Pietrei Craiului este expusă permanent acţiunii nemiloase a vînturilor. Direcţia acestora este, predominant, de la nord-vest la sud-est, fenomen care influenţează depunerea zăpezii în coroanele copacilor.

Piatra Craiului este un munte deosebit de noros, nebulozitatea locală exprimându-se în circa 200 de zile noroase pe an. Este şi ploios, cele mai bogate precipitaţii căzând în luna iulie.

Craiul este acoperit de zăpezi din noiembrie până în aprilie, iar zonele cu avalanşe frevente sunt: Valea Mărţoiului, Valea Funduri, Valea Cheii.

Comorile Craiului

Din punct de vedere al biodiversităţii vegetale şi animale, masivul este o comoară care trebuie ţinută cu orice preţ departe de drujbe, poluare de orice fel, drumuri asfaltate, braconieri, bulucul de turişti mitocani şi covorul de plastic, hârtii şi resturi alimentare aferent invaziilor românilor manelizaţi în Natură. Configuraţia orografică, dinamismul versanţilor şi relieful etajat fac ca muntele să prezinte condiţii optime de vegetaţie.

În total, botaniştii entuziasmaţi vor admira aici circa 1.300 specii de plante, dintre care 150 specii ocrotite. Lichenii sunt reprezentaţi prin 220 specii, muşchii sunt şi ei prezenţi cu peste 100 de specii. Jnepenişurile ocupă suprafeţe mari din versantul nordic şi din cel nord-vestic, fiind acompaniate de merişor, afin, bujor de munte. Pajiştile alpine sunt acoperite majoritar de păiuş roşu, trăstioară, margarete şi ciuboţica-cucului. Vegetaţia din zona stâncoasă este caracterizată de floarea-de-colţ, arginţica, mălaiul-cucului, macii de munte, ghinţura albastră.

Între Valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ, la altitudinea medie de 1.200 metri, se remarcă prezenţa a numeroase pâlcuri de tisă, arbore declarat Monument al Naturii şi specie ocrotită în România. În zona pădurilor propriu-zise, găsim etajul montan mijlociu, cu păduri de amestec din fag, brad, paltin, molid şi ulm de munte. Etajul montan superior prezintă molidişuri pure, care se întâlnesc până la altitudinea de 1.759 metri. Aceste molidişuri de limită, care cresc pe versanţii calcaroşi abrupţi, sunt arborete naturale care nu au fost niciodată exploatate de om, fiind unice în România. Din fericire, datorită condiţiilor naturale specifice, sunt foarte greu accesibile, fapt care le-a salvat de lăcomia drujbelor. În aceşti munţi au fost catalogate 30 de tipuri de pădure în cadrul habitatelor forestiere

Fauna Pietrei Craiului are, încă, multe secrete de dezvăluit.

Nevertebratele sunt bine reprezentate, aici întâlnindu-se două specii endemice, un păianjeni, Nesticus constantinescui, respectiv acarianul Rhagidia carpatica. "Fluturimea" muntelui este reprezentată cu onoare de peste 200 de specii, dintre care Erebia pronoe trăieşte doar în Piatra Craiului şi Bucegi.

Dintre amfibieni şi reptile, găsim aici viperele, şerpii de casă, guşterul şi alte specii de şopârle. Broasca roşie de munte, buhaiul de baltă, salamandra şi alte două specii de tritoni reprezintă fauna de amfibieni a zonei.

Avifauna cuprinde un număr de cca. 110 specii de zburătoare, între care 50 de specii care trăiesc pe munte sunt ocrotite prin Convenţia de la Berna. Cele mai impozante reprezentante sunt acvilele de munte, care au fost observate sporadic aici, dar nu s-a descoperit, până în prezent, nicio pereche clocitoare. Mai pot fi văzuţi corbi, ulii şorecari, ulii porumbari, cocoşi de munte, ierunci, şoimi călători, vinderei. Alte păsări importante sunt buha mare, fluturaşul de stâncă, brumăriţa, drepneaua, lăstunul, ciocănitoarea neagră şi diferite specii de paseriforme.

În peşterile, scorburile şi văgăunile din Crai îşi găsesc adăpost 21 specii de lilieci.

Lupii, urşii, râşii vulpile, jderii, bursucii, cerbii, mistreţii, şi caprele negre constituie principalii reprezentanţi ai mamiferelor mijlocii şi mari.

Floarea Craiului şi alte minuni ale Naturii


Cea mai valoroasă reprezentantă a plantelor de aici, precum şi simbolul viu al Parcului Naţional Piatra Craiului, este reprezentată de Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). Priviţi-o cu mare respect, admiraţi-o şi ocrotiţi-o. Este singura plantă care creşte doar în România, mai precis aici, pe culmile Craiului. Este unică şi deosebită, un endemism perfect. Nu există în nicio altă ţară, fiind un motiv în plus de mândrie.

A fost descoperită abia în anul 1853, cînd botaniştii saşi Kotschy şi Schot au descris-o ştiinţific în premieră. Numele său latinesc, Dianthus callizonus, este cum nu se poate mai potrivit, însemnând "garofiţa cu prea frumoase brâuri". Din punct de vedere sistematic, planta este o specie izolată, fără "rude" apropiate în Europa, botaniştii considerând că întruneşte caracteristici ale grupurilor Alpini şi Glauci din cadrul genului. Această plantă unică, purtând flori superbe, este o specie relictă, supravietuitoare a ultimelor glaciaţiuni, care a evoluat izolat pe creasta Pietrei Craiului. Creşte doar pe stâncăriile înierbate şi însorite din zona alpină inferioară sau la limita superioară a pajiştilor alpine.

Din motive mai mult decât evidente, nu voi dezvălui locurile exacte unde creşte...

Printre minunile naturale a căror vizionare directă are darul de a-ţi vindeca sufletul prin pitorescul, grandoarea şi frumuseţea lor, se numără Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturelui, Avenul Vlăduşca, Prăpăstiile Zărneştiului, Zaplazul, Turnurile Dianei, Degetul lui Călineţ, Acul Crăpăturii, Creasta Dinţată.

În interiorul graniţelor parcurilor există doar două sate, Măgura şi Peştera.

Muntele oferă un total de 33 trasee turistice, care acoperă toate gradele de dificultate, dintre care 21 sunt trasee turistice principale, iar 7 sunt destinate doar alpiniştilor experimentaţi.



http://travel.descopera.ro/8157164-Piatra-Craiului-Muntele-florii-fara-seaman.

marți, 12 aprilie 2011

Râmnicu Vâlcea: Horezu, oază de tradiţie şi cultură, atracţia locală a turiştilor


Oraşul olarilor a fost prezent la cel mai mare târg de turism din ţară, desfăşurat la Bucureşti, unde tradiţiile locale au făcut deliciul publicului. Zona Olteniei de sub Munte a fost promovată prin 2000 de pliante, hărţi turistice şi broşuri realizate în română, engleză şi franceză.

Reprezentanţii administraţiei locale a oraşului Horezu au participat zilele acestea la cel mai mare Târg de Turism unde au promovat valorile culturale şi turistice ale Olteniei de sub Munte. Sub genericul „Promovarea produselor şi a evenimentelor turistice specifice din zona depresionară Horezu pentru dezvoltarea şi consolidarea turismului în Nord-Vestul Judeţului Vâlcea" , vizitatorii târgului de primăvară au primit informaţii şi s-au împărţit 2000 de pliante despre evenimentele ce se desfăşoară în localitate, tradiţiile păstrate în zonă şi meşteşugurile localnicilor, renumiţi pentru ceramica din lut roşu.


"Colindul Sfânt şi bun" atrage turiştii la Horezu


"Vizitatorii au luat contact cu varietatea ofertei turistice a depresiunii Horezu şi pentru prima dată am prezentat evenimentele tradiţionale care se desfăşoară anual la noi: Târgul de Izvorul Tămăduirii, Târgul de ceramică „Cocoşul de Hurez", Zilele oraşului Horezu sau manifestarea „Colindul Sfânt şi Bun". De aemenea, au fost prezentate publicului, tradiţiile şi frumuseţile naturii, meşteşugurile tradiţionale, monumentele istorice (mănăstirile, bisericile), colecţiile de artă populară", a afirmat Constantin Niţu, primarul din Horezu. În stand au fost prezentate obiecte de ceramică, lemn, covoare olteneşti ţesute manual, costume populare, s-au făcut demonstraţii de măiestrie de către meşteri ceramişti din Horezu. "În cele 4 zile ale târgului, standul oraşului Horezu a fost vizitat de aproximativ 2.500 de vizitatori, de oferta turistică a oraşului Horezu au fost interesate peste 50 de agenţii de turism şi reprezentanţi ai ambasadelor acreditate la Bucureşti", mărturiseşte Constantin Niţu.


Ceramiştii din Horezu sunt renumiţi peste hotare

Patronii de la mai multe restaurante din Europa comandă periodic vase de lut ceramiştilor din Horezu, renumiţi pentru măiestria lor. Olarii din zona Horezu au reuşit să fenteze criza şi afirmă că au reuşit să vândă în străinătate multe din produsele făcute la roata olarului, cu preţuri ce ajung şi la 10 euro bucata.



http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Ramnicu_Valcea-_Horezu-oaza_de_traditie_si_cultura-atractia_locala_a_turistilor_0_460754078.html

luni, 4 aprilie 2011

Ghiveci de legume

Ghiveci de legume
  • Ingrediente

    6 cartofi, 
    2 morcovi, 
    3 ardei grasi, 
    1 dovlecel, 
    1 conopida, 
    1 varza mica, 
    300 g fasole verde, 
    1 telina mica, 
    100 ml bulion, 
    3 cepe, 
    5 rosii, 
    1 pahar ulei, 
    2 legaturi patrunjel verde, 
    sare, piper
  • Mod de preparare

    Prima data curatam telinaceapadovlecelulmorcovii si cartofii. Ceapa curatata o taiem cubulete si o punem la calit in ulei. In cubulete taiem si cartofili, dovleacul, conopida, fasolea verde si ardeii. Felii rotunde taiem morcovii, telina si rosiile. Varza se taie fideluta. Toate aceste legume taiate se adauga peste ceapa. Stingem totul cu apa, adaugam sare, piper si presaram o parte din verdeata. Punem totul in cuptor timp de o ora. La urma, presaram patrunjelul ramas

Tocanita de vara

  • Ingrediente

    4 rosii
    2 ardei
    2 dovlecei
    2 pulpe de pui
    sare, piper
    2-3 catei de usturoi
  • Mod de preparare

    Se pun pulpele de pui la fript in tigaie, fara ulei. Dupa ce-si schimba culoarea se pun peste ele dovleceii, ardeii si rosiile taiate, se adauga o cana de apa si se lasa la fiert cca 30 min. Spre final se pune usturoi taiat felii; se potriveste de sare si piper, se pune marar tocat si se mai lasa pe foc circa 5 minute.
  • Mod de servire

    Se serveste cu mamaliga
Tocanita de vara

Ciorba de fasole verde cu afumatura

Ciorba de fasole verde cu afumatura
  • Ingrediente

    1 kg fasole
    1 morcov mare
    2 cepe
    1 capatana de usturoi
    1 ardei
    200 g afumatura
    3 rosii
    4 lg bulion
    3 lg faina
    ulei
    marar
    delikat
  • Mod de preparare

    Afumatura se rumeneste in putin ulei, apoi se adauga ceapa tocata marunt. Dupa ce s-a calit ceapa se adauga faina si se amesteca bine, apoi morcovul si ardeiul taiate cubulete. Fasolea se rupe in 2-3 bucati,depinde de marime.Peste legume se adauga 1 litru de apa fierbine si fasolea rupta. Se fierbe pana se inmoaie fasolea si se adauga rosiile fara pielite tocate cubulete, usturoiul zdrobit, bulionul, delikatul si se mai lasa 15 minute si se opreste focul. Se poate servi cu smantana

Musaca de vara

Musaca de vara
  • Ingrediente

    3 dovlecei
    6 rosii
    1/2 kg ardei grasi
    3-4 cepe
    patrunjel
    marar
    sare, piper
    optional, usturoi
    cascaval pentru gratinat
  • Mod de preparare

    Am folosit o tava teflonata, pe fundul careia am pus un strat de felii de rosii; apoi un strat de ceapa; un strat de dovlecei taiati in lung; ardei gras, taiati pe jumatate; am continuat cu ultimul strat de rosii, peste care am pus o lingura de ulei, sare si piper si le-am dat la cuptor, la 200 grade Celsius, pentru vreo 20-25 de minute. Am tocat marunt verdeata, pe care am presarat-o deasupra; am presarat din belsug si cascaval ras si am dat musacaua din nou la cuptor, pentru inca vreo 10 minute
  • Mod de servire


    Se serveste ca atare sau cu gratar de pui

Dovlecei pane

  Dovlecei pane
  •   INGREDIENTE  2-3 dovlecei (micuti, cruzi, subtirei), 
    2-3 oua,
    putina sare,
    faina alba (sau neagra), 
    ulei
    patrunjel,
    rosii
  • Mod de preparare

    Dovleceii se curata, se spala si se taie felii subtiri. Se presara cu putina sare si se lasa putin sa stea. Ouale se bat bine, se adauga putina sare. Pe o farfurie se pune putina faina, iar feliutele de dovlecei se dau prin faina si apoi prin ou. Pe aragaz se pune tigaia cu ulei si in momentul in care s-a incins se pun feliutele de dovlecel la prajit.
  • Mod de servire

    Se pot servi cu rosii, castraveti, ardei, patrunjel si paine prajita

Ghiveci de post

Ghiveci de post
  • Ingrediente

    - 1/2 kg fasole verde;
    - 1 ardei gras;
    - 1 cartof;
    - 1 conopida mica;
    - 2 fire de praz;
    - 2 morcovi;
    - 1 lingurita pasta dulce de ardei.
  • Mod de preparare

    Am curatat si oparit conopida separat, in apa cu sare. Legumele (morcovul, prazul, ardeii) le-am tocat marunt si le-am pus la calit impreuna cu 3 linguri de ulei. Cand s-au inmuiat, am adaugat si cartoful taiat cubulete mici si am pus apa cat sa acopere legumele si am lasat la fiert, la foc mic. Dupa 15 minute am pus la fiert si fasolea verde si am lasat tot la foc mic circa 20 de minute. Am adaugat conopida si pasta de ardei, am mai lasat pe foc 5 minute, dupa care am potrivit de sare si am pus si ceva verdeata

Iahnie de fasole

  • Iahnie de fasole

    Ingrediente

    500 g fasole, 
    2 cepe, 
    1 lingura bulion de rosii, 
    frunze de patrunjel, 
    tarhon, 
    1 patrunjel, 
    2 morcovi, 
    3-4 linguri de ulei, 
    sare
  • Mod de preparare

    Se alege fasolea, se spala si se pune in apa calda 3-4 ore, dupa care se fierbe in 3 ape, avand grija sa fie bine fierte . Ceapa se curata, se taie marunt, se caleste in uleiul bine incins, se stinge cu bulionul de rosii, dupa care se adauga sarea, piper boabe, frunze de tarhon, foi de dafin. Se rastoarna totul peste fasoleafiarta si strecurata si se mai fierbe 5 minute.
  • Mod de servire

    Calda sau rece

Praz cu masline

    Praz cu masline
  • Ingrediente

    4 tulpini groase de praz, 
    100 ml ulei, 4 rosii, 2 cepe, 
    3-4 catei de usturoi, 
    1 legatura marar, 
    100 g masline negre, sare, piper, 
    paprica (dupa gust), 1 pahar de vin alb
  • Mod de preparare

    Tocam ceapa, rosiile si usturoiul. Prima data punem ceapa si cand aceasta devine aurie adaugam rosiile, usturoiul, paprica, piperul. Prazul in taime pe lungime apoi il punem la rumenit adaugand o ceasca de apa. Il lasam sa fiarba aproximativ 30 de minute. Deasupra punem maslinele fara samburi impreuna cu un pahar de vin alb. Lasam sa fiarba 5-10 minute. Cand toate legumele sunt fierte pe placul dvs adaugati sare dupa gust si mararul tocat marunt.

Tocanita de post cu ardei copti

  • Tocanita de post cu ardei copti
      INGREDIANTE   8 ardei copti
    2 cepe
    o lingura bulion de casa
    o lingura de faina
    boia de ardei dulce
    sare
    piper
    cimbru
    patrunjel verde
    cativa catei de usuroi
  • Mod de preparare

    Coacem ardeii apoi ii presaram cu sare si ii lasam acoperiti 10 minute. Dupa 10 minute ii curatam. Taiem ceapa marunt si o calim in 2-3 linguri de ulei, dupa care adaugam si bulionul pe care l-am dizolvat cu apa, mai lasam 2-3 minute dupa care adaugam si faina dizolvata cu 2-3 linguri de apa. Completam cu apa si lasam sa fiarba pana se ingroasa sosul, apoi si adaugam si ardeii pe care i-am taiat feliute de 2-3 cm si usturoiul intreg, si mai lasam 10 minute pe foc, dupa care potrivim gustul cu sare, piper si boia dulce. Asezonam cu patrunjel verde tocat fin.
  • Mod de servire

    Se poate servi cu paine sau mamaliguta calda

Fasole facaluita

  • Ingrediente

    Fasole facaluita500 g fasole boabe, 
    250 ml ulei, 
    sare, 
    2 cepe,
    1 lingurita boia,
  • Mod de preparare

    Fasolea se pune in apa, seara. Se fierbe a doua zi cu o lingurita cu sare, timp de 2-3 ore. Se scurgefasolea de apa in care a fiert si se paseaza. Piureul obtinut se freaca bine cu 150 ml ulei si sare dupa gust. Se toaca ceapa pestisori si se prajeste pana se inmoaie, in 100 ml ulei frecat cu boia.
  • Mod de servire

    Fasolea se ofera acoperita cu ceapa prajita si uleiul ramas

Cartofi cu crusta de mustar

  •    

    Cartofi cu crusta de mustar
      INGREDIENTE  * 1 kg cartofi
    * 2 linguri ulei de masline
    * 3 linguri mustar
    * 1 lingurita usturoi uscat 
    * 1 lingura oregano uscat
    * sare
    * piper
  • Mod de preparare

    Se incinge cuptorul la 170 °C. Cartofii se curata, se spala si se taie in bucati potrivite. 
    Din mustar, ulei de masline, oregano, sare, piper si usturoi se face un sos gros si cremos. Se toarna sosul peste cartofi. Se amesteca bine. Se pun intr-o tava cu hartie de copt în cuptorul preincalzit la 170°C si se coc 40 minute.
  • Mod de servire

    Am sevit cu sos de usturoi

Tocanita de legume coapte cu pulpe de pui

Tocanita de legume coapte cu pulpe de pui
  • Ingrediente

    6 ardei grasi
    1,5 kg vinete
    1/2 kg dovlecei
    4 rosii mari
    2 morcovi mari
    2-3 cepe
    1 ardei iute
    6 pulpe superioare
    200 ml suc de rosii
    1 pahar de vin alb sec
    ulei
    sare, piper, cimbru
    3 catei de usturoi
    3 foi de dafin
    patrunjel
  • Mod de preparare

    Pulpele le punem la fiert cu o cepa intreaga. Coacem ardeii, rosiile si o ceapa. Dupa ce s-au copt, le curatam si le taiem cubulete. Curatam, spalam si taiem cubulete, vinetele si dovleceii. Morcovul il curatam, spalam si il dam prin razatoarea cu ochiuri mici. Taiem marunt o ceapa si cateii de usturoi. Intr-o cratita incapatoare incingem ulei si calim vinetele cu dovleceii. Adaugam ceapa cruda, usturoiul. Stingem cu sucul de rosii si adaugam restul de legume coapte. Cand carnea este aproape fiarta, o scoatem din zeama si o dezosam. Adaugam carnea peste legume si punem 3 foi de dafin, cimbru, piper, sare si zeama in care a fiert carnea si dam la cuptor pana scade sosul la jumatate. Punem vinul si mai lasam 10 minute. 
  • Mod de servire

    Scoatem de la cuptor si adaugam patrunjelul taiat marunt

Ostropel de pui

Ostropel de pui
  • Ingrediente

    pulpe sau piept de pui,
    rosii,
    usturoi,
    ulei de masline,
    vin alb,
    busuioc, sare, piper.
  • Mod de preparare

    Pulpele se sareaza si pipereaza. In putin ulei de masline se pun la prajit sub capac pana se rumenesc. Dupa ce s-au rumenit se adauga vin alb si se lasa asa pana se evapora. Le soatem din cratita si adaugam rosii taiate cubulete mici, busuioc si sare dupa gust. Lasam sa fiarba sosul de rosii la foc mic pana scade. Daca-l dorit putin mai gros, puteti pune putina faina dizolvata in apa. Cat sosul fierbe, se piseaza cativa catei de usturoi Cand sosul e aproape facut adaugam si pulpele si usturoiul si mai lasam cateva minute pe foc.
  • Mod de servire

    Pofta buna

Fricassee de pui cu mazare si praz (ciulama)

     

Fricassee de pui cu mazare si praz (ciulama)
  • INGREDIENTE  un kg piept de pui, 
    1 litru apa, 
    sare, 
    o foaie de dafin, 
    200 g praz (numai partea alba, taiata rondele), 
    40 g unt, 
    40 g faina, 
    200 ml frisca lichida, 
    un praf de zahar, 
    250 g mazare boabe (eu am pus congelata), 
    suc de lime dupa gust, 
    aditional - feliute de lime pentru decor.
  • Mod de preparare

    Pieptul se pune la fiert, cam jumatate de ora impreuna cu sarea si foaia de dafin. Se scoate din supa si se taie cubuletze, supa se strecoara si se pun deoparte 400 ml. Intr-o cratita se incinge faina in untul topit, se stinge cu cei 400 ml supa si frisca lichida, se potriveste de sare, zahar si suc de lime. Se adauga prazul si mazarea si se lasa la foc mic pina sint fierte ( nu dureaza mai mult de 15 minute) dupa acre se pun si cuburile de carne, se mai incing odata.
  • Mod de servire

    Se serveste presarat cu feliutze de lime si garnitura de orez
    Pofta buna