marți, 29 noiembrie 2011

Asociatia Sprijin Pentru Viata





Intr-un oras, intr-o noapte geroasa, tocmai se starnise un viscol. Un baietel vindea ziare la coltul strazii, iar oamenii treceau cand si cand. Baietelului ii era atat de frig incat nici nu mai incerca sa mai vanda ziare.S-a dus la un politist si l-a intrebat:
'Domnule, stiti cumva din greseala un loc calduros unde ar putea dormi un baiat sarac in noaptea asta? Vedeti dumneavoastra, eu dorm ghemuit intr-un colt, mai jos, pe alee, si e ingrozitor de frig acolo in noaptea asta. Mi-ar prinde bine un loc caldut unde sa stau.'
Politistul s-a uitat la baiat si i-a raspuns: 'Du-te pe strada asta la vale si vei ajunge la o casa alba mare. Cand ajungi acolo, sa bati la usa si cand iti va deschide sa spui doar 'Ioan 3 cu 16' si te vor lasa sa intri.'
Si asa a si facut. A urcat treptele, a batut la usa si dupa cateva clipe i-a deschis o doamna Baiatul s-a uitat la ea si a zis: 'Ioan 3 cu 16'. Femeia i-a zis: 'Intra, fiule.' L-a luat inauntru si i-a aratat un leagan in fata unui semineu pe care sa se aseze si a plecat. Baiatul a stat acolo un timp, gandindu-se: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta incalzeste un baiat inghetat.'
Putin mai tarziu ea s-a intors si l-a intrebat:
'Iti este foame?'. El a raspuns: 'Ei bine, doar un pic. Nu am mancat de cateva zile si cred ca as putea da gata un pic de mancare.' Femeia l-a invitat in bucatarie si l-a invitat sa se aseze la o masa plina cu bucate. A mancat si iar a mancat pana ce nu a mai putut. Apoi s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta satura un bai at infometat.'
Apoi l-a chemat sus intr-o baie unde se afla o cada imensa plina cu apa calda si a stat acolo ca sa se inmoaie putin. Dupa ce s-a spalat, s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta curata un baiat murdar..' Baiatul nu mai facuse niciodata o baie cu adevarat. Singura baie care a facut-o vreodata a fost cand statea langa un hidrant care era deschis.
Femeia l-a luat apoi si l-a dus intr-un dormitor, l-a infasurat cu un cearsaf, l-a pus pe un pat, l-a invelit cu o patura pana la gat, l-a sarutat de noapte buna si a stins lumina. In timp ce statea in intuneric si privea afara pe fereastra cum ningea in acea noapte geroasa, s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu inteleg ce inseamna, dar cu siguranta odihneste un baiat frant de oboseala.'
Dimineata, femeia a venit sus si l-a luat din nou in bucatarie, la acea masa plina de bucate. Dupa ce a mancat, ea l-a luat din nou si l-a asezat in acel leagan, in fata semineului si a luat o Biblie. S-a asezat in fata lui, uitandu-se la fata lui inocenta:
'Intelegi tu ce inseamna 'Ioan 3 cu 16'?' l-a intrebat ea gentil.
El a raspuns: 'Nu, doamna, nu inteleg. Am auzit prima oara cuvintele acestea aseara, cand politistul mi-a zis sa le folosesc.' Ea a deschis Biblia la Ioan 3 cu 16 si a inceput sa-i vorbeasca despre Isus. Chiar acolo, in fata acelui semineu, baiatul si-a predat inima lui Isus. Stand acolo, s-a gandit: 'Ioan 3 cu 16? nu i nteleg ce inseamna, dar cu siguranta salveaza un baiat pierdut.'
Stii tu, trebuie sa -ti marturisesc ca nici eu nu inteleg cum Dumnezeu a fost atat de binevoitor sa-L trimita pe Isus, Fiul Sau, sa moara pentru mine si Isus sa fie de acord sa faca un asemenea lucru. Nu inteleg agonia Tatalui si a ingerilor din ceruri in timp ce-L priveau pe Isus suferind si murind. Nu inteleg dragostea-I fierbinte pentru MINE ce L-a tinut pe Isus pe cruce pana la sfarsit. Nu inteleg, dar cu siguranta face ca viata sa merite traita.
Ioan 3:16
'Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.'


http://www.facebook.com/photo.php?fbid=144529535650513&set=a.132589286844538.17036.100002804034569&type=3&theater

luni, 28 noiembrie 2011

Anunţ UMANITAR

Să-l ajutăm pe Laurenţiu să meargă!




Mă numesc TUDOSE ION LAURENŢIU domiciliat în Comuna MĂGURENI, Str. DIMULESTI, Nr. 327 Judeţul PRAHOVA.

Sunt o persoană cu dizabilităţi locomotorii în vârsta de 31 de ani condamnat să-mi petrec tot timpul într-un fotoliu rulant. În urma cu 7 ani am suferit un tragic accident de muncă rupându-mi coloana vertebrală, rămânând paralizat de la brâu în jos.

Diagnosticul a fost unul foarte crunt pus de medici: TRAUMATISM VERTEBRO MĂDULAR TORACAL: FRACTURĂ TASARE DE CORP T4 CU FENOMENE DE COMPRESIUNE MEDULARĂ OPERAT.

După operaţie un an de zile am stat numai prin spitale şi centre de recuperare apoi 5 ani am stat cu chirie în apropiere de un centru de recuperare ambulatoriu pentru a putea merge cu căruciorul la tratamentul de recuperare.

Din vara anului trecut nu am mai avut posibilitatea financiară să plătesc chiria şi tratamentul de recuperare şi am fost nevoit să mă mut la casa părintească care este afectată de o alunecare de teren.

Apelez la dumneavoastră cu speranţa că cei cu o situaţie financiară mai bună mă pot ajuta să-mi continui tratamentul de recuperare. Ar fi păcat ca după 7 ani de luptă cu viaţa să mă opresc aici din lipsa banilor.

VĂ MULTUMESC!

TUDOSE ION LAURENŢIU

Cont.Iban:RO51RNCB0208010006810005(EURO)

Cont.Iban:RO78RNCB0208010006810004(LEI)

Conturile sunt deschise la BCR sucursala CAMPINA pe numele TUDOSE ION LAURENTIU

TELEFON 0721165713 0734825922 ID tudoselaurentiu78@yahoo.com


http://www.actualitateaprahoveana.ro/edi%C5%A3ia-electronic%C4%83/actual/Anun%C5%A3-UMANITAR-S%C4%83-l-ajut%C4%83m-pe-Lauren%C5%A3iu-s%C4%83-mearg%C4%83

POVESTEA ANEI MARIA

Astazi va aduc in atentie povestea fiicei noastre, a familiei noastre, precum si multe alte ganduri.
Povestea Anei Maria
O prezint in fata oamenilor stiind ca este copilul lui Dumnezeu si are un scop in aceasta viata. Trebuie tratata cu respectul si onoarea de care are parte oricine.
17.06.1998, o zi frumoasa si mult asteptata. In jurul orei 14:30 s-a nascut fetita de 3,6 kg si 53 cm ANA-MARIA, cea pe care tatal si-a dorit-o foarte mult. Dupa 3 zile am venit acasa cu fetita de la spital. Totul parea normal. ANA manca si dormea fara ca noi sa stim ce ne asteapta.
La trei luni medicul pediatru a spus ca este suspecta de luxatie congenitala bilaterala de sold, afirmand ca aproape toate fetitele care se nasc cu greutate mare au luxatie de sold si ca medicul ortoped o va rezolva in primul an de viata.
De aici a inceput tot calvarul pe care il ducem si astazi. La Grigore Alexandrescu i s-a pus de catre dr.Socolescu un ham Paulik, pe care nu avem voie sa il dam jos decat la baie. Ne duceam in fiecare saptamana la spital sa facem radiografii, dar nu a fost de ajuns. A facut si o infectie puternica in tot corpul, dar mai ales la cap (furunculoza) cu riscul de a face septicemie.
A trecut 1 an si ne-am dus sa scoatem hamul. Eram bucurosi ca fetita va scapa de acest calvar, dar vestea ca avea tetrapareza spastica, ne-a naucit.
Dupa un timp am intrebat: ” De ce fetita noastra ? ” si ” Ce vom face ? ”
In urma unor noi investigatii la spitalul nr.9, i s-a fixat diagnosticul de tetrapareza spastica si agenezie partiala de corp calos.
Am fost ingroziti cand doamna doctor Burloiu ne-a spus ca fetita nu va merge niciodata, va face crize de epilepsie, nu va vorbi si nu se va descurca singura niciodata.
A urmat o foarte lunga perioada de terapii pentru recuperare la Oradea, Arad, Techirghiol, Gura Ocnitei, procesul de recuperare fiind foarte lent.
Dupa un sir lung de operatii fara prea mult succes, fetita a inceput sa frecventeze centru de zi Aurora si s-a vazut o oarecare ameliorare, dar fara progrese motorii.
La varsta de 10 ani si jumatate au aparut si crizele de epilepsie, in somn la inceput mai apoi si ziua. I-a fost prescris tratament, dar crizele tot au continuat. I-au fost prescrise alte doua medicamente antiepileptice si am  reusit sa tinem crizele sub control .
In 2008-2009 am reusit sa plecam la Chisinau pentru a face miofibrotonomie subcutanata cu anestezie totala. Spasticitatea s-a mai redus, dar interventia trebuia facuta an de an, pana fetita se recupera total. Lipsa banilor nu a mai facut posibila o alta plecare la Chisinau ( o interventie costa 1850 euro ).
In acesti 12 ani si jumatate a fost in mintea mea o singura intrebare: ” Cum sa rezist ? “. Constientizez dureros faptul ca primul meu copil depinde de mine si de sotul meu. La un moment dat m-am hotarat sa las la o parte durerile mele si sa traiesc intens fiecare clipa alaturi de copil.
Am cautat o cale de comunicare prin care sa-i transmit cat mai multa dragoste si incredere. Vorbesc tot timpul cu ea, o ajut sa inteleaga cat mai bine limbajul folosit, sa faca legatura intre obiect si cuvant. Cel mai usor de inteles este limbajul iubirii.
Am incercat sa-i facem viata mai usoara, si sa-i transmitem iubirea noastra neconditionata.
As putea scrie la nesfarsit prin cata durere am trecut si trecem in fiecare zi, dar suferinta este cu siguranta in sufletele noastre.

 http://www.fundatianane.ro/povestile-prietenilor-lui-nane/povestea-anei-maria/

duminică, 27 noiembrie 2011

“…nu moare o persoana, ci un intreg veac de comori…”

ROMANI CU CARE NE MANDRIM
IOAN PAULENCU



Salut! In primul rand pe mine personal nu ma cunosti, si nu cred ca ai auzit vreodata de mine, as vrea sa facem putina cunostinta pina sa trecem la subiect. Ma numesc Mihai, am 22 de ani, sunt originar din m.Balti, student anu IV la Facultatea de Urbanism si Arhitectura a Universitatii Tehnice din Moldova, absolvent al scolii de muzica “George Enescu”, solist al orchestrei de muzica populara “Tineretea”, laureat al diferitor festivaluri internationale atit muzica populara cit si muzica usoara. In prezent colaborez cu diferiti compozitori de muzica usoara din Moldova si sper ca pina la finele anului sa lansez citeva piese de debut.
Mai bine de 2 ani, am facut cunostinta cu o persoana de la Academia de Muzica care imi ofera in prezent lectii de canto popular, este vorba despre Maestrul Ioan Paulencu, Artist al Poporului din Moldova, solist al Operei Naţionale, Preşedintele Societăţii Culturale Salvati Folclorul, conferenţiar universitar. Acest domn, m-a impresionat foarte mult cu dragostea fata de poporul Basarab,dar si mai mult, intentioneaza să filmeze un film: “Nunta Străbunilor, cel mai sacru argument al existenţei noastre ca neam şi care ne-ar ridica cu vreo 10 capete mai sus în faţa omenirii” mentioneaza artistu-l. Problema este ca maestrul nu a gasit nici un fond de sustinere,s-a adresat printr-un român din Basarabia, la diaspora românilor din Canada, Italia, Spania, Portugalia, SUA s a, cu rugămintea de finanţare. Au trecut mulţi ani şi nu a mai optinut niciun răspuns. Dar cel mai Jalnic me-a fost sa aud de la dinsul ca va fi nevoit sa plece cu această comoară spirituală pe lumea cealaltă.A deschis si un cont, Iată datele bancare: Victoriabank, filiala nr. 3 Chişinău, cod bancar: VICBMD2X416. Contul în lei şi cel în euro: 22332039210.
Practic de un an de zile, regizeza o emisiune folclorică la radio “Vocea Basarabiei” numită Perle folclorice care nu trebuie să fie uitate. De la bun început şi până acum aceste emisiuni se păstrează în arhivele radioului. Se bucură însă de un singur lucru, că majoritatea studenţilor sai, absolvenţi de canto popular, conduc nunţi, recită oraţii nupţiale, conocării, iertăciuni nupţiale si au devenit interpreti mari in R.M ca Igor Cuciuc, Diamanta Paterau, Ion Paladi, Adriana Ochisanu s a.
Trebuie ca acest “fenomen” sa fie promovat , invitat la postulurile de televiziune si radio ! Simt nevoia sa va adresez aceasta rugaminte, deoarece nu pot sa las lucrurile in acest hal, lasind numai voia vicleanului diavol, care se bucură nespus de nereusinta promovarii lucrurilor frumoase, care dupa parerea mea trebuie sa le dam viata, sau cum mai mentioneaza artistul “nu moare o persoana, ci un intreg veac de comori care au fost cultivate dea lungul anilor de stramosii nostril si laste cu drag in minele noastre la pastrare, ear noi le dam uitarii, care pot fi readuse la viata ocupind topul celor mai vizitate tari in lista turistica impresionind sip e altii cu traditii si diverse, numeroase obiceiuri”


Link video cu interviu al Maestrului Paulenco:
http://www.youtube.com/watch?v=8zD9rVWadAY

Spectacolul de teatru ”Flirt” la Cahul și Chișinău

Vineri, 25 noiembrie, ora 18:00, la Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Cahul, va avea loc spectacolul de teatru "Flirt". Intrarea este liberă pentru toți doritorii. Sâmbătă, 26 noiembrie, același spectacol va avea loc și la Chișinău, la ora 18.00 în incinta Teatrului Republican de Păpuși ”Licurici”, intrarea fiind la fel liberă.




Spectacolul FLIRT a fost invitat, la mai multe festivaluri de teatru din străinatate: Cehia, Finlanda, Macedonia, Serbia, Belarus, Spania.

- PREMIUL PUBLICULUI la Festivalul Internațional de teatru de la Zemun - Belgrad

- PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ ACTRIȚĂ -

Andreea Păduraru la Festivalul International de Teatru din Imatra - Finlanda .

Spectacolul FLIRT este o comedie!

Evenimentul este organizat de Asociaţia Culturală UNDA∞ART cu sprijinul Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.

GALA - TRADITII MARAMURESENE - 2011




La sfarsit de an, majoritatea ne facem..bilantul. Asociatia Traditii Maramuresene din Baia Mare, si-a dorit ca la final de an, sa sarbatoreasca alaturi de toti colaboratorii de peste an intr-un fel aparte....”Gala Traditii Maramuresene” reuneste peste 35 de interpreti indragiti din Maramures, alaturi de dansatorii ansamblului . In acest fel vom putea spune “MULTUMESC” tuturor celor care au inteles sa ne fie alaturi in diversele actiuni organizate de noi. Impariti pe categorii diferite, fiecare participant va fi rasplatit cu un “Trofeu al galei” si o “Dipoma de excelenta “pe care suntem convinsi le vor pastra cu drag in portofliul personal. Asteptam iubitorii de folclor din Maramures, si nu numai, sa ni se alature la acest eveniment, pe care ni-l dorim permanentizat in fiecare an.
Cu deosebita consideratie...Amalia Chioran

1 Decembrie pentru unitate naţională. CSBB organizează săptămâna României





Clubul Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din cadrul Ligii Studenţilor din Galaţi anunţă deschiderea oficială a proiectului “Săptămâna României”.

Ţinând cont de importanţa zilei de 1 decembrie pentru toţi românii, C.S.B.B dedică o serie de evenimente cultural, artistice, educative, distractive adresate studenţilor basarabeni şi bucovineni din centrul Universitar “Dunărea de Jos” din Galaţi. Prin implicarea acestora în activităţile din cadrul proiectului „Săptămâna României”, dorim ca tinerii români de pretutindeni, veniţi la studii în Galaţi, să înţeleagă semnificaţia zilei de 1 decembrie 1918.

din cadrul proiectului:

Vineri 25 noiembrie – Lansarea EP-ului “Aproape” a formaţiei PARALELA 47 în Club S. Eveniment oferit de către Clubul Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Galaţi şi Casa de Cultură a Studenţilor din Galaţi în cadrul Festivalul National Studenţesc de Muzică Rock “S-Live” Ediţia a V-a. Vor evolua trupe de muzică rock din ţară Almost in Range – Iaşi, D.O.N. – Galaţi, Equilibricks – Galaţi, Faceplant – Timişoara, F.A.N. – Braşov, Greenish – Galaţi, Zadar - Alba Iulia. În încheiere vor evolua cei de la formaţia COMPACT.
24, 26, 27 noiembrie cu sprijinul Consiliului Local al Primăriei Galaţi, grupuri de studenţi basarabeni vor merge organizat la patinoarul din Galaţi.
Sâmbătă 26 noiembrie – Training “Comunicare şi Relaţionare”, “Comunicare organizaţională”.
Duminică 27 noiembrie - Cu sprijinul conducerii muzeului de istorie din Galaţi, basarabenii vor avea ocazia sa viziteze Muzeu Casa Cuza Vodă din Galaţi şi să asiste la o expunere a evenimentelor ce au contribuit la Momentul 1 decembrie 1918.
Miercuri 30 noiembrie plecare în capitala de suflet a românilor de pretutindeni – Alba Iulia, unde tinerii basarabeni şi bucuvonineni vor fi prezenţi la manifestările prilejuite cu ocazia zilei de 1 decembrie – ziua tuturor românilor.

Clubul Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din Galaţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ligii Studenţilor dovendind în mod clar că studenţii basarabeni şi-au asumat statutul de parteneri şi colegi ai studenţilor români. Această alegere este salutată atât de studenţii români cât şi de mediul universitar în ansamblul lui, care a înţeles la adevărată ei valoare aceastăalegere a studenţilor basarabeni.

În cei 15 ani de activitate Clubul Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni , cu ajutorul Ligii Studenţilor , a desfăşurat atât activităţi de promovare a românismului şi europenismului în rândul studenţilor basarabeni de o parte şi de altă a Prutului cât şi activităţi de reprezentare a acestora , activităţi culturale , sportive etc.


http://csbb.lsgalati.ro/Noutati/Romanii-de-Pretutindeni/1-decembrie-pentru-unitate-nationala.-CSBB-organizeaza-saptamana-Romaniei.html

Ziua Internationala a Bolilor Rare




Din 1999, Uniunea Europeana a luat masuri pentru a milita pentru bolile rare si pentru a lupta impotriva impactului pe care acestea il au asupra vietii pacientilor, si a facut din bolile rare o prioritate in programele de sanatate publica. In ultimii ani, mai multe state membre au dezvoltat Planuri Nationale pentru Boli Rare. Alianta Nationala de Boli Rare lucreaza la finalizarea planului si la propunerea de includere in strategia Nationala de Sanatate Publica.

Ziua Internationala a Bolilor Rare este un eveniment anual de crestere a constientizarii acestor afectiuni precum si a impactului lor asupra vietii pacientilor si consolidarea importantei lor ca prioritate de sanatate publica. Bolile rare au fost numite astfel pentru ca au o incidenta mai mica de 5 cazuri la 10.000 de persoane. Aceste afectiuni sunt extrem de variate, pot afecta orice organ sau sistem si pot aparea de la nastere pana la varsta adulta.

Cea mai frecventa cauza este de natura genetica (85% din cele aproximativ 7000 de boli rare cunoscute pana in prezent). Alaturi de bolile genetice rare exista o serie de boli infectioase, cancere si boli neuro-degenerative. Pacientul cu o boala rara este un “orfan” al sistemului de sanatate, deseori fara un diagnostic, fara un tratament, fara cercetare, prin urmare fara motive de a spera.

Au fost identificate intre 6000 si 8000 de boli, afectand 25 de milioane de cetateni europeni. Pacientii cu boli foarte rare si familiile lor sunt in mod deosebit izolati si vulnerabili. Speranta de viata a pacientilor cu boli rare este semnificativ redusa si multi au dizabilitati care devin sursa de discriminare si reduc sau distrug orice oportunitati educationale, profesionale sau sociale.

In bolile rare cercetarea este fundamentala, ea reprezentand speranta pentru milioane de pacienti pentru care nu exista tratament astazi. Dar totodata cercetarea bolilor rare este rara. Lipsa politicilor de sanatate specifice si raritatea expertizei in domeniu duc la un diagnostic intarziat si la dificultate in accesarea ingrijirii. Serviciile nationale de sanatate pentru diagnosticul, tratamentul si ingrijirea pacientilor cu boli rare difera semnificativ din punctul de vedere al disponibilitatii si calitatii. Cetatenii europeni au acces inegal la servicii de sanatate si la medicamente orfane.

http://www.eva.ro/sanatate/stiri/ziua-internationala-a-bolilor-rare-articol-29235.html




Campania de Ziua Bolilor Rare 2011 este concentrata pe inegalitatile in materie de sanatate. “RARE DAR EGALE” este sloganul campaniei din acest an si semnifica dorinta si lupta pacientilor cu boli rare pentru acces egal la servicii de diagnostic si tratament in Romania. Inegalitatile cu care pacientii cu boli rare se confrunta pe parcursul vietii lor privesc accesul la diagnostic, tratament, educatie, locuri de munca si asistenta socio- medicala, care au un impact critic asupra starii lor de sanatate pe parcursul intregii vieti. Combinatia intre lipsa resurselor financiare si alte elemente de vulnerabilitate, precum dizabilitatea sau apartenenta la o minoritate - raritatea bolii, contribuie la cresterea riscurilor privind sanatatea. Aceste aspecte sunt luate in calcul in cadrul campaniei din acest an.

Majoritatea bolilor rare nu beneficiaza inca de un tratament eficient nicaieri in lume. Majoritatea pacientilor cu boli rare din Romania nu sunt inca diagnosticati corect! De aceea, pentru acele boli pentru care exista tratamente specifice si eficiente, pentru pacientii care au avut „sansa” de a fi diagnosticati corect, este vital sa obtina acces la o ingrijire de calitate in Romania! In acest moment la nivel european exista o Recomandare a Consiliului Europei pentru bolile rare adoptata in iunie 2009, iar recent a fost adoptata Directiva Cross – Border(in maxim 30 de luni cetatenii UE se vor putea trata in statul unde au aceasta posibilitate), ambele decizii avand o importanta deosebita pentru pacientii cu boli rare din Europa. In Romania, Asociatia Prader Willy a incheiat in 2009 un parteneriat cu asociatii similare din Norvegia, scopul fiind schimbul de informatii in diagnosticarea si tratarea bolilor rare. Prader Willy detine in Romania din 2005 un centru la Zalau, unde persoanele cu boli rare se pot informa, pot urma cursuri de calificare adecvate bolii, dar se pot urma si cursuri de specialitate avizate de Ministerul Sanatatii.

In cadrul dezbaterilor organizate la sediul UMF "Carol Davila" din Bucuresti, reprezentantul Ministerului Sanatatii a declarat ca in acest an sunt alocate 44 milioane de euro pentru tratarea bolilor rare, fiind luati in evidenta in cadrul programelor nationale circa 4.800 de pacienti, costul mediu per pacient ridicandu-se la 10.000 de euro anual. Suma este in crestere cu aproximativ 10% fata de anul 2009, dar inedit este faptul ca exista o Hotarare de Guvern care prevede sumele necesare programelor nationale pe o perioada de 2 ani (2011-2012). Existenta sumelor necesare este recunoscuta si de Dorica Dan, presedinte Asociatia Prader Willy si ANBRaro, cu mentiunea ca sumele nu sunt alocate corespunzator, consultarea Asociatiilor nefiind obligatorie.

Poate cea mai mare problema cu care se confrunta pacientii diagnosticati cu boli rare este lipsa medicatiei. Conform reprezentantilor Agentiei Nationale a Medicamentului, comertul paralel si neatractivitatea pietei sunt cauzele principale. Astfel, desi la nivel european sunt aprobate 63 de "medicamente orfane"(destinate exclusiv bolilor rare), in Romania nu au pret decat 34 din acestea! In acelasi timp, daca in 2009 existau 100 de cereri anuale pentru exportarea medicamentelor, numarul acestora se ridica in prezent la 100 de cereri pe luna.

In Romania exista in acest moment 7 centre de diagnostic si tratament pentru bolile rare, repartizate uniform pe teritoriul tarii. Asociatia Prader Willy va inaugura la Zalau un centru-pilot de asistenta pentru bolnavii cu autism.


Scris de Alexandru Padure
25 Februarie 2011
http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Ziua-Bolilor-Rare-in-Romania.ht

vineri, 25 noiembrie 2011

Vine mamasica cu cele sfinte

Sfaturile Părintelui Iustin


 
* Să-i iubeşti şi să pătimeşti împreună cu cei săraci, ca şi tu să fii miluit de Dumnezeu.
* Să nu-i mustri pe cei care au întristare în inimă, ca să nu fii pedepsit cu acelaşi toiag şi căutănd pe cineva care să te măngăie, să nu afli pe nimeni!
* Aminteşte-ţi că şi tu ai trup de ţărănă şi fă binele tuturor, fără deosebire.
* Mai presus decât toate virtuţile este dreapta socoteală.
* Să nu mustri pe nimeni pentru greşeala lui, ci să te consideri răspunzător pentru toate, chiar şi pentru greşeala aproapelui.
* Mai bine să fiti dispreţuit, decât să dispreţuieşti pe altul. Mai bine să fiti nedreptăţit, decât să nedreptăţeşti .
* Să nu locuieşti împreună cu omul mândru, ca să nu piardă sufletul tău harul Sfântului Duh, şi astfel s ă devină sălaş al patimilor viclene .
* Cel care fuge de slava cea deşartă a lumii, unul ca acesta simte în sufletul său slava veacului ce va să fie .
* Urăşte odihna şi traiul bun, ca să-ţi păzeşti gândurile tale netulburate.
* Fereşte-te de întâlnirile cele multe şi îngrijeşte-te de sufletul tău, ca să-ţi păstrezi liniştea sufletească .
* Păzeşte-te de păcatele cele mici, ca să nu cazi în cele mari .
* Îţi este mai de folos să înviezi sufletul tău din patimi, cugetând la cele dumnezeieşti, decât să înviezi morţi.
* Mulţi oameni au făcut lucruri minunate, au înviat morţi, s-au ostenit să-i aducă pe cei înşelaţi la calea rnântuirii şi alte minuni mari. Mulţi oameni au fost povăţuiţi cu ajutorul lor la cunoaşterea de Dunmezeu. Mai târziu, însă, aceştia care au înviat morţi, au căzut în patimi de ocară, ungănd astfel sufletul lor. Prin aceasta, prin faptele lor păcătoase ce s-au făcut arătate, ei au smintit pe mulţi. În realitate ei erau cei bolnavi şi în loc să se îngrijească de sănătatea lor sufletească, au ieşit în marea lumii acesteia ca să tămăduiască şi să mântuiască sufletele altora, pierzând astfel nădejdea ce o aveau în Dumnezeu şi sufletele lor.
* Cel care se scârbeşte de înşelarea şi răspândirea minţii în cele lumeşti, vede înlăuntrul inimii sale pe Stăpânul şi Domnul său.
* Pentru ca Dumnezeu să ia în considerare virtuţile noastre, trebuie ca ele să fie însoţite de înfrânare trupească şi de conştiinţă curată.
* Mai bine să locuieşti împreună cu vulturii decât cu cel lacom şi nesăţios.
* Mai bine să trăieşti împreună cu cel infirm şi cu cel neînsemnat, decât cu cel mândru.
* Mai bine să fiii prigonit, decât să prigoneşti; să fii răstignit, decât să răstigneşti; să fii nedreptăţit, decât să nedreptăţeşti; să fii clevetit, decât să cleveteşti.
* Îndreptăţirea de sine nu are loc în viaţa creştinilor şi nu este cuprinsă nicăieri în învăţătura lui Hristos.
* Dacă iubeşti blândeţea, vei avea pace în sufletul tău. Iar dacă te vei învrednici să dobândeşti pacea. te vei bucura în orice încercare.
* Dumnezeu rabdă toate neputinţele noastre. însă nu-l suferă pe cel care tot timpul cărteşte, ci îl pedepseşte ca să-I îndrepte.
* Gura şi inima, care în flecare încercare Îi mulţumesc Lui Dumnezeu, primesc binecuvântarea Lui şi harul dumnezeiesc.
* Harului dumnezeiesc îi premerge smerita-cugetare, iar pedepsei, cugetarea semeaţă.
* Atunci când viaţa ta este după Dumnezeu, să nu te întristezi pentru necazurile şi relele tale pătimiri, căci Dumnezeu ţi le va ridica într-o bună zi. Să nu te temi nici de moarte, pentru că Dumnezeu a pregătit bunătăţile cele viitoare ca să te facă mai presus de moarte.

miercuri, 23 noiembrie 2011

Festivalul „Maria Tănase”: 45 de solişti în recitaluri, peste 60 de concurenţi


Doar câteva zile până la deschiderea celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului-Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase” – deja brand al Craiovei şi „marcă înregistrată” a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj, dar şi a Consiliului Judeţean Dolj, care anul acesta îl susţine financiar cu aproape 400.000 de lei.

Evenimentul se va desfăşura în perioada 21-26 noiembrie şi va aduce în faţa publicului nu mai puţin de 45 de interpreţi ai folclorului românesc, care vor susţine recitaluri. Aspiră să urce pe aceeaşi scenă şi să câştige unul dintre premii (a căror valoare totală se ridică la 5.000 de euro!) şi peste 60 de tineri, solişti vocali şi instrumentişti, din 20 de judeţe ale ţării, dar şi din comunităţile româneşti din Serbia şi Republica Moldova. Însă mai întâi au de trecut o preselecţie, mai apoi trebuie să convingă un juriu prezidat de maestrul Tudor Gheorghe şi avându-l printre membri pe îndrăgitul interpret Dumitru Fărcaş.

Spectacolele-concurs, urmate de recitaluri, se vor desfăşura, începând cu ora 18.30, miercuri, 23, şi joi, 24 noiembrie, iar vineri, 25 noiembrie, de la aceeaşi oră, va avea loc Gala Laureaţilor. Biletele pentru Festival s-au pus deja în vânzare la sediul CJCPCT Dolj (Craiova, strada „Alexandru Macedonski” nr. 28), la preţul de 15 lei/spectacol/persoană.



Mihai Fifor, Aurelia Popescu şi Nicolae Dumitru

«Aşa cum i-am obişnuit pe cei care îndrăgesc cântecul popular tradiţional, Festivalul „Maria Tănase” – un proiect care credem că a atins deplina maturitate şi care este îndelung aşteptat de publicul craiovean şi nu numai – merge mai departe. Este o investiţie deosebit de importantă a Consiliului Judeţean Dolj, discutăm de sume însemnate alocate anul acesta – aproape 400.000 de lei», a precizat, ieri, directorul Festivalului, Mihai Fifor.
Înscrierile la preselecţia naţională continuă. Patru tineri doljeni în concurs

Acesta a anunţat că, până în prezent, peste 60 de interpreţi de muzică tradiţională românească, solişti vocali şi instrumentişti, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani, s-au înscris la preselecţie. Concurenţii provin din peste 20 de judeţe ale ţării, dar şi de peste hotare. „Vin şi din Serbia, şi Republica Moldova, pentru că, deşi Festivalul are o titulatură devenită deja brand, noi considerăm că este absolut firesc să îi primim şi pe cei din comunităţile româneşti din afara graniţelor. Ne-am fi bucurat să vină şi din Ungaria sau din Bulgaria, cum s-a mai întâmplat”, a mai spus Fifor, adăugând că înscrierile la preselecţia naţională – care se va desfăşura la sediul Teatrului Naţional din Craiova, în zilele de 21 şi 22 noiembrie – continuă până duminică, 20 noiembrie.

Între concurenţii care o vor avea de convins juriul de calităţile lor se numără şi patru tineri doljeni. «Noi am organizat deja o preselecţie locală, pe data de 29 octombrie a.c., nedorind să aglomerăm juriul naţional şi cu participanţii din judeţul nostru. De aici au fost selectaţi patru tineri, toţi solişti vocali, elevi sau absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte „Cornetti” din Craiova, care vor mai trece o dată prin „furcile caudine” ale preselecţiei. Dar nu e obligatoriu să rămână toţi patru în competiţia finală», a mai spus directorul Festivalului. Este vorba despre Vlad Marian Ionuţ (n. 1986) – din zona Romanaţiului, de meserie tehnician silvic; Boabă Nicoleta (n. 1991) – din Craiova, studentă; Ceană Mihaela Diana (n. 1994) – din Melineşti, elevă la Grupul Şcolar „Al. Macedonski”; Celea Livia Ileana (n. 1992) – din Braloştiţa, studentă la Departamentul de Muzică din cadrul Universităţii din Craiova.

În recitaluri – solişti din toate zonele etnofolclorice, inclusiv laureaţi ai ediţiilor trecute

Despre structura spectacolelor prezentate pe 23, 24 şi 25 noiembrie, pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu”, directorul Festivalului „Maria Tănase” spune că „este cea cu care am obişnuit încă de foarte mulţi ani publicul”. Astfel, serile de miercuri şi joi se vor deschide la 18.30 cu concursul propriu-zis, care se va desfăşura pe parcursul a două ore, apoi vor urma recitalurile susţinute de cunoscuţi şi îndrăgiţi interpreţi ai cântecului popular românesc, mulţi dintre ei fiind chiar laureaţi ai ediţiilor precedente ale Festivalului „Maria Tănase”.

„Am plecat de la ideea că este necesar ca Festivalul să-şi demonstreze valoarea încă o dată. Cel care reuşeşte să ia un premiu pe această scenă are un certificat de garanţie că poate să reuşească într-o carieră ulterioară de interpret de muzică populară. Aşa că, pentru a face această dovadă, ne-am gândit să-i invităm aici pe toţi laureaţii de la ultimele cinci-şase ediţii, pentru a demonstra publicului craiovean şi celui din întreaga ţară că aceşti copii minunaţi care au câştigat aici un premiu duc mai departe cântecul popular românesc, în forma sa autentică», a menţionat Mihai Fifor. Acesta a mai precizat că „s-a încercat ca fiecare seară de spectacol să aibă o distribuţie cât mai echilibrată – atât în privinţa zonelor etnofolclorice de provenienţă a soliştilor, dar şi a numelor celebre sau mai puţin cunoscute ale cântecului popular românesc” şi că „joi va fi o seară mai specială, a Doljului, pentru că sunt foarte mulţi câştigători ai unui premiu din această zonă”.

Concurenţii, ca şi interpreţii în recital vor fi acompaniaţi una dintre cele două orchestre aflate pe scenă: cea a Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, condusă de maestrul Nicu Creţu, şi „Lăutarii” din Chişinău (Republica Moldova) – dirijor Nicolae Botgros.

Trofeele Festivalului „Maria Tănase” au fost realizate, ca de fiecare dată, de artistul Mihai Ţopescu

Valoarea premiilor decernate în Gala Laureaţilor depăşeşte suma de 5.000 de euro

Seara de vineri, 25 noiembrie, va da emoţii concurenţilor: de la ora 18.30 se va desfăşura Gala Laureaţilor, în cadrul căreia vor fi decernate premii a căror valoare depăşeşte suma de 5.000 de euro brut. Numai Trofeul valorează 1.000 de euro! La fiecare din secţiunile solişti vocali şi solişti instrumentişti vor fi acordate Premiul I (700 de euro), Premiul al II-lea (600 de euro) şi Premiul al III-lea (500 de euro). În plus, juriul va oferi două Premii Speciale, iar prin votul publicului va fi înmânat un Premiu de Popularitate, fiecare dintre acestea trei valorând 250 de euro.

După cum a precizat Aurelia Popescu, director interimar al Studioului Teritorial TVR Craiova – instituţie care este coproducător al Festivalului –, atât serile de concurs, cât şi Gala Laureaţilor vor fi transmise în direct de TVR Craiova şi de TVR 3, începând cu ora 18.30. „Ca noutate, dorim ca în pauzele dintre recitaluri să arătăm cam ce se întâmplă în culisele acestui Festival”, a mai spus aceasta. De altfel, din echipa Televiziunii Române fac parte şi prezentatoarea celor trei seri de spectacol, Iuliana Tudor, ca şi realizatoarea Festivalului, Elise Stan.
Directorul Mihai Fifor: „Sunt vremuri grele, dar Festivalul trebuia dus mai departe”

„Sperăm să fie o ediţie măcar ca celelalte din punct de vedere calitativ, dacă nu chiar mai bine conturată, mai bine realizată”, a conchis Nicolae Dumitru, director interimar al CJCPCT Dolj. „Aş zice, cu ceva mai mult curaj, că nu numai că va fi o ediţie mai bună decât celelalte, dar credem noi că prin eforturile tuturor va fi o ediţie memorabilă, care să îndemne să ducem mai departe acest proiect. Este complicat, sunt vremuri grele, dar, cu toate acestea, Festivalul trebuia dus mai departe. Discutam şi cu dl. preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, şi spuneam că şi în 1977, anul seismului devastator pentru România, s-a desfăşurat. Aşa că nu ne rămâne decât să-i invităm pe craioveni în număr cât mai mare la sala Teatrului Naţional!”, a completat directorul Mihai Fifor.



Juriul naţional – în faţa căruia concurenţii vor evolua şi la preselecţiile din 21 şi 22 noiembrie, dar şi la spectacolele-concurs din 23 şi 24 noiembrie – îl are ca preşedinte pe maestru Tudor Gheorghe, iar ca membri pe Ştefan Cigu – dirijor, director artistic al Orchestrei Profesioniste „Dor românesc” al CJCPCT Bistriţa; Ioan Cobâlă – dirijor al Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”, Botoşani; Marin Constantin – dirijor al Orchestrei „Doina Oltului”, Slatina; Dumitru Fărcaş – instrumentist, director al Casei de Cultură din Cluj-Napoca; Niţă Frăţilă – şef Catedra de Muzicologie şi Etnomuzicologie a Academiei de Arte din Novi Sad, Serbia; Marius Hristescu – compozitor, dirijor, director artistic al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova; Marcel Parnica – profesor, prim-dirijor al Ansamblului Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu; Marius Szabo – dirijor al Ansamblului „Transilvania” din Baia Mare. Secretar al juriului este Nicolae Dumitru – profesor, director al CJCPCT Dolj.

>




În recitaluri:

  • Miercuri, 23 noiembrie: Olguţa Berbec, Adriana Bucevschi, Mariana Ionescu Căpitănescu, Vasile Ciobanu, Cristian Fodor, Lavinia Goste, Sirma Granzulea, Constantin Lătăreţu, Ana Ilca Mureşan, Ana Pacatiuş, Cristian Pomohaci, Steliana Sima, Stana Stepanescu, Luciana Văduva, Marius Zorilă
  • Joi, 24 noiembrie: Lavinia Bârsoghe, Maria Didraga, Nicu Dumitrică, Constantin Enceanu, Viorica Macovei, Manuela Motocu, Maria Rotaru, Modălina Stoica, Cosmin Streaţă, Izabela Tomiţa, Mioara Velicu, Gelu Voicu, Florica Zaha, Mirela Zisu
  • Vineri, 25 noiembrie: Veta Biriş, Alexandru Brădăţean, Margareta Clipa, Leontina Dorca, Emilia Dorobanţu, Viorica Flintaşu, Florentina şi Petre Giurgi, Maria Dan Golban, Casandra Maria Hauşi, Nicuşor Iordan, Nineta Popa Ionescu, Maria Loga, Ilie Medrea, Petrică Mâţu Stoian, Niculina Stoican, Gabriela Tuţă


sâmbătă, 19 noiembrie 2011

CIPRIAN PETROAIE




   
 

   M-am nascut in data de 4 aprilie 1994 intr-un oras minunat, Gura Humorului. Sunt din satul Dragoiesti, comuna Dragoiesti, judetul Suceava si ma mandresc cu acest lucru pentru ca e un loc pitoresc unde am copilarit. Am pasit in scoala in anul 2001 la Scoala Generala din Dragoiesti unde am studiat cele 4 clase primare, apoi am urmat gimnaziul la Scoala Generala Nr.2 ,,Petru Comarnescu" Gura Humorului, iar acum sunt elev in anul trei la Colegiul National ,,Petru Rares"' Suceava .
   De mic copil am crescut intr-un spirit calduros, artistic pe care mi l-a oferit mama mea, Doina Petroaie, ea fiind persoana care mi-a deschis drumul artistic prin talentul mostenit de la ea, ii multumesc! Primii pasi in arta muzicala, folclorica, i-am facut la Ansamblul ,,Balada'' Bucuvinei, unde, impreuna cu cei din ansamblu sub indrumarea maestrului George Sarbu am pasit pentru prima oara pe o scena. 


   Apoi am facut alaturi de domnul Trifan Leanca si Orchestra Ansamblului artistic profesionist ,,Ciprian Porumbescu” Suceava primele mele melodii : Cat parintii-s langa mine (hora lenta) si Vino mandra sus la stana (ciobanas) ; pe care le-am cantat la diferite spectacole. Primul pas pe o scena alaturi de orchestra a fost in data de 1 martie 2011 cand am cantat la un spectacol dedicat mamelor, intitulat ,,Azi cant pentru tine mama''. Primul festival la care am participat este, Festivalul International ,,armonia” , unde am castigat premiul special al juriului, prin interpretarea doinei ,,Canta cucu in varf de munte ”, doina culeasa din Ilisesti. Cu ajutorul bunului Dumnezeu si cu multa munca voi incepe perfectionarea mea si imi voi incerca talentul la diferite concursuri de folclor.                Multumesc lui Dumnezeu pentru parintii care sunt alaturi de mine si ma sprijina.

   Premii castigate : Premiul special - Festivalul international ,,Armonia" Cluj - Napoca 2011 Premiul II - Festivalul cantecului popular ,,Mina Paslaru - Maria Surpat" Sadova 2011 Repertoriu personal : Doine : ,, Foaie vergi bribanoc ” si ,, Canta cucu in varf de munte ” Piese cu acompaniament: ,,Cat parintii-s langa mine ” ,,Hora de la Bucovina” ,,Vina mandra sus la stana” ,,Sa jucam cu voie buna” ,,Cate doruri omul are”-duet cu Doina Petroaie .





Povestea lui Laurentiu

 
 
Laurentiu s-a nascut pe 23 iulie 2010 fara antebratul si manuta stanga. Conform biletului de externare din 27 iulie al n.n. din maternitate“Agenezie mana stanga”. Dupa ce ne-am venit in fire si am inceput sa acceptam ideea, am cautat sa vedem ce s-a intamplat. Dupa invesigatii am aflat ca este vorba despre Sindrom de banda amniotica care se produce atunci cand benzile fibroase din sacul amniotic (mucoasa din interiorul uterului care contine un fetus), prind un fetus in dezvoltare. Cel mai frecvent benzile se infasoara in jurul unui membru si cauzeaza amputarea lui, in cazul nostru manuta stanga. 
Ca viitoare mama am vrut sa ma asigur ca bebelusul nostru va fii bine si sanatos, de aceea am facut 8 ecografii, printre care 4D, la medicul care a supravegheat sarcina dr. Mitranovici Melinda din Deva, medic la Spitalul din Brad, care la nastere a fost la fel de surprinsa si care a afirmat ulterior, fara lipsa de compasiune ca ”nu a vazut” ca lipseste o parte atat de mare din manuta, ba chiar ne-a sugerat ca nu suntem oblgati sa-l luam acasa pe Laurentiu. 
Pe langa pozitionarea fatului si bataile inimii, medicul care efectueaza ecografia are posibilitatea (si datoria) ca pe parcursul procedurii medicale, sa observe eventuale anomalii. Ca parinti, nu putem accepta, ca motivul pentru care fiul nostru nu are o manuta, este acela ca medicul care a urmarit sarcina ”nu a vazut”, desi am fost la cabinetul ei particular si am platit-o sa-si faca ”meseria". Marea noastra durere este ca descoperite la timp, aceste probleme ar fi avut sanse de remediere in strainatate unde se putea intervenii pentru eliberarea manutei.
In plus, am facut si ecografie de vizualizare a morfologiei fetale la aproape 6 luni de sarcina, in care au fost masurate si comparate toate segmentele corpului, la Clinica de Ginecologie 1 din Cluj, sub parafa dr. Kovacs Tunde. Si totul a fost in parametri normali dupa cum sustinea d-na doctor.
Medicii specialisti: dr. Bortea Cristian medic primar chirurgie si ortopedie pediatrica la Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii ”Louis Turcanu” Timisoara, si Prof. dr. Ioan Lascar medic chirurgie plastica reconstructiva la Clinica Chirurgie plastica ,Microchirurgie Reconstrutiva Bucuresti, ne-au spus ca nu se pot face interventii de reconstructie pentru manuta stanga si ne recomanda aplicarea de proteze care trebuiesc inlocuite pe masura ce Laurentiu creste. Sunt necesare si exercitii de kinetoterapie pentru ca muschii omoplatului, al manutei si coloana sa se dezvolte normal.
Pentru Laurentiu se poate aplica in catava ani proteza bionica.
Pretul acestei proteze, aplicarea, tratamentul de dupa aplicare si consilierea pentru integrarea in societate, ne depasesc financiar.
Impreuna putem sa-i daruim manuta de care are atata nevoie. Ganditi-va cate lucruri puteti face cu doua maini: puteti sa va impreunati mainile sa va rugati, puteti sa aplaudati, puteti sa va legati la sireturi. Acum ganditi-va ca nu aveti mana stanga... 
Laurentiu are 1 an, este un baietel frumos, plin de energie si este o bucurie in viata noastra.
Zambetul lui istet ne spune ca va reusi tot ce-si va propune. Suntem uimiti de cat de puternic este si cum se adapteaza pentru a face lucrurile in modul lui propriu. 
Orice donatie conteaza si inseamna o manuta pentru Laurentiu.

Părinţii lui Laurentiu.
 

vineri, 18 noiembrie 2011

Postul Naşterii Domnului - un post al darurilor

PDF Imprimare Email
Nașterea DomnuluiA început Postul Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Spre deosebire de Postul Paştilor care este un post cu precădere ascetic, un post care ne invită în primul rând să lăsăm patimile şi plăcerile trupeşti, un post mai aspru, Postul Naşterii Domnului este un post mai blând, un post uşor de ţinut, este un post al darurilor.
Este un post în care învăţăm să dăruim, învăţăm să nu-i uităm pe cei sărăci, pe cei de pe străzi, pe cei bolnavi, pe cei din închisoare, pe bătrânii din azile, pe copiii din orfelinate şi pe toţi cei care suferă.
Aşa cum frumos se spune, decembrie este luna cadourilor, dar nu pentru că magazinele sunt pline cu de toate ci pentru că Dumnezeu ne-a făcut un mare dar făcându-se om ca şi noi, născându-se din preacurata fecioară Maria, pentru ca noi să ne facem dumnezei ca şi El.
Este un post al darurilor pentru că magii au venit la copilaşul Iisus şi i-au adus cadouri, arătând că-L primesc cu bucurie, fiind chiar Dumnezeu din cer. Şi noi trebui să-i aducem daruri frumoase ca şi magii. Dar ce daruri îi plac lui Dumnezeu ?
Lui îi place dragostea dintre noi oamenii, îi place buna înţelegere dintre noi, îi place bucuria şi lumina de pe chipul nostru când suntem toţi ca o familie.
I-ar place lui Dumnezeu să dăm ceva de mâncare celor flămânzi, să dăm o hăinuţă groasă celor ce stau în frig, o vorbă bună celor întristaţi, un zâmbet celor supăraţi...
Post cu folos !

NOU ! - IMPORTANT ! - NOU !



Incepand de azi 18.11.2011 Radio Sufletel pune la dispozitia ascultatorilor inca o posibilitate de satisfacere a preferintelor muzicale . Cu un simplu click pe linkul  http://now.in/radio/sufletel_radio  veti putea asculta un program ce va cuprinde cantece din repertoriul tinerilor interpreti de folclor cu care Radio Sufletel colaboreaza . Va dorim auditie placuta !

Mâna cerşetorului este mâna lui Hristos

Am descoperit de curând site-ul imparte.ro. Sunt prezentate acolo multe cazuri de persoane bolnave care cer ajutor. Oameni care suferă de boli incurabile sau nu mai au unde să locuiască, familii cu copii mici bolnavi. Sunt mulţi care se îndoiesc de veridicitatea acestor cazuri, dar ne mai mira ceva când vedem în fiecare zi la televizor situaţia grea prin care trec românii şi starea sistemului de sănătate din România? De asemenea, pe acest site există un loc unde fiecare poate face o donaţie, de orice fel iar cineva sigur va accepta şi va primi cu bucurie oferta. Se poate dona orice: mobile, jucării, alimente, cărţi, bani, electronice. Cineva sigur vă va răspunde la mesaj. Cineva sigur are nevoie de ajutorul tău!
Ieri am postat un anunţ că donez jucării unei familii sărace. În mai puţin de o oră, mi s-a răspuns la mesaj. O doamnă care suferea de cancer vroia jucăriile pentru cei trei copii ai ei, pentru că nu aveau multe posibilităţi. Vă garantez că orice aţi oferi, cineva va primi cu plăcere.
Acum stau şi scriu în faţa calculatorului dar dacă îmi întorc privirea spre camera mea, descopăr numeroase obiecte de care nu mă mai folosesc. De exemplu cărţi, pe care le-am citit iar acum îşi aşteaptă următorul stăpân. Nu sunt egoistă că nu le dau altcuiva? Sau haine. Haine care aproape că nici nu mai încap în şifonier, însă continui să le păstrez pentru că “poate vreodată o să le port “. Câţi îngheaţă de frig în acest moment şi hainele mele i-ar ajuta?
Probabil că toţi avem prin casă astfel de lucruri nefolositoare, haideţi să ne gândim bine ce ne trebuie şi ce nu, iar ce este de prisos să oferim altcuiva. Un om sigur are nevoie de ceva de-al nostru chiar în acest moment. Iar Domnul este gata să ne răsplătească pentru fiecare faptă bună!
Putem în fiecare zi să ajutăm atâtea şi atâtea persoane, trebuie doar să fim mai atenţi cu cei din jur. Nu vă fie ruşine să le zâmbiţi oamenilor pe lângă care treceţi pe stradă, mai ales copiilor care sunt mai puri şi mai deschişi spre afecţiune. Seara când ajungeţi acasă îmbrăţişaţi-vă familia, ca şi când n-aţi mai văzut-o de mult timp. În drum spre şcoală sau servici, ridicaţi-vă ochii şi spre cel care stă cu mâna întinsă la marginea drumului. Daţi-i o parte din banii sau mâncarea dumneavoastră pe acea zi. Am observat ca mulţi cerşetori nu mai cer cu voce tare ci stau liniştiţi într-un colţ, aşteptând mila trecătorilor. Probabil că li s-au aruncat atâtea priviri urâte şi de dispreţ încât au încetat să mai “deranjeze”cu rugăminţile lor în numele Domnului. Însă dacă te apropii cu un bănuţ şi o privire caldă, vei auzi imediat cum o roagă pe Maica Domnului să te ajute şi să te păzească.
Cu adevărat mâna întinsă a unui cerşetor este mâna întinsă a lui Hristos care încearcă să ne ridice din mocirla patimilor, a lăcomiei şi a iubirii de arginţi.
Putem învăţa atât de multe de la oamenii săraci. Trebuie să învăţăm să ne mulţumim cu puţin şi cu strictul necesar. O viaţă simplă este bineplăcuta Domnului. Trebuie să învăţăm smerenia. În mândria care ne înconjoară zi de zi, fiecare vrea să arate cât mai bine, să-şi arate statutul social înalt. Câţi dintre noi am avea atâta umilinţă şi smerenie încât să stăm la colţ de stradă cerând milă? Iar dacă nu suntem încă smeriţi şi nu am ajuns la iubirea desăvârşită, măcar să-i respectăm pe aceşti oameni. Pentru că Dumnezeu îi iubeşte ca şi pe noi. Să luăm aminte la săracul Lazăr care a ajuns în Rai şi să nu-l urmăm pe bogatul nemilostiv, ci să fim milostivi precum Domnul Dumnezeu este cu noi.
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
(Badea Patricia Elena)

Romanian Career Day 2011

Vineri, 18. Noiembrie 2011, începând cu ora 9.30, la L-Bank Stuttgart.






Romanian Career Centre vă invită şi în acest an la Romanian Career Day 2011.

Evenimentul Wirtschaftsforum-Rumänien (Forumul economic Romania) – Romanian Career Day (RCD), in acest an organizat în colaborare cu Consulatul Onorific al Romaniei la Stuttgart, condus de domnul Dr. Manfred Schmitz-Kaiser.



Experţii invitaţi la aceasta conferintă vă oferă o privire de ansamblu a situaţiei economice pe piaţa româno-germană şi vă informează asupra posibilitaţilor de investiţii şi riscurile care pot să apară actual.

Pentru toţi cei interesaţi oferă RCD o platformă de comunicare, de contact şi de intreţinere a relaţiilor existente.

Suportul din partea statului – alternative pentru sprijinul investiţiilor în România, drepturile muncii, Romania Comert & Investitii sau tematica resurselor biologice sunt doar căteva dintre subiectele prezentate şi puse în discuţie în cadrul conferinţei.

Discuţii în direct cu invitaţii şi participanţii la conferintă sunt posibile în cursul după-amiezii în încăperile puse la dispozitie de către L-Bank.

Informatii detaliate:

www.romanian-career-centre.forum-gerrum-stuttgart.de

Programul pe luna in curs aici:http://www.program.forum-gerrum-stuttgart.de

Cu prietenie si salutari cordiale de la Stuttgart

Florin Zaheu

luni, 14 noiembrie 2011

ANTON ACHITEI

ANTON ACHITEI
Cantecul si mirajul de a te fi nascut OM!





Peste patruzeci de ani de cantec, o viata in slujba traditiilor si a folclorului romanesc, in care crede cu tarie!



Nascut in Manastireni-Poenari, din judetul Botosani, Anton Achitei nu a incetat sa se hraneasca din seva pamantului care l-a plamadit pentru a-l darui apoi, prin cantec, intregii lumi.

“Erau in sat horile, jocul cu lautari, cantecele religioase cantate la hramul manastirii de la Vorona, Craciunul, petrecerile tinute dupa sfintii din calendar, dar si petrecerile intre prieteni, la un pahar de vin, dupa ce se incingeau la vorbe si amintiri, isi aminteste Anton Achitei.

Fiu de tarani simpli, Vasile si Anica din Manastireni, care au adus pe lume si au crescut cu greu sase copii, Anton Achitei a avut mereu in fata exemplul tatalui, care se pricepea la toate.

“Era fierar, tamplar si dulgher priceput. Mama se ocupa de gospodarie si camp. Ea era ministrul agriculturii in familia noastra, ne organiza pe toti, de primavara si pana toamna, ba chiar si iarna, cand era de lucru pe la vite, prin grajd", spune barbatul ajuns la anii incarcati de amintiri.

Aventura muzicala a inceput intr-o zi cand tatal a adus de la oras, din Botosani, un patefon vechi. La el a ascultat pentru prima data Maria Tanase, Ioana Radu, Gica Petrescu, Maria Lataretu.

Primul cantec pe care l-a scos in lume a fost "A venit aseara mama", cantat in clasa a saptea, la indemnul dirigintei.

“Dupa succesul serbarii scolare, am capatat incredere in mine si am inceput sa sper ca voi canta, vreodata, in fata oamenilor, a satului, ca voi fi dat, si eu, la patefon. Mai cantam si pe Dealul Stanii, unde aveam via. Eu si fratii mai mici, Mircea, Costica si Jan, faceam o coliba de paie si pazeam via cand se cocea", marturiseste artistul.

Pe la 15 ani s-a lasat modelat de Lucretia Ciobanu, dar nu a ramas deloc indiferent nici la Ileana Constantinescu, Ion Luican, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu.

“Prin 62-63, am ajuns la Suceava, si acolo am descoperit-o pe draga noastra Sofia Vicoveanca, abia lansata, cu cosita impletita, lasata intr-o parte, si Ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava, de la ale carui spectacole am inceput sa nu lipsesc", marturiseste Anton Achitei.

Acolo, la Suceava, a hotarat ca viata lui e muzica. Asa ca s-a inscris la Scoala Populara de Arta din Suceava, sectia canto popular.

De la Suceava a plecat in armata, la Bucuresti, unde au inceput sa se iveasca si primele ocazii. A aparut pentru prima data la televizor, in 1967, la emisiunea-concurs de muzica populara Emotii in premiera.

“Dupa armata, am fost angajat, prin concurs, la Ansamblul din Botosani al Casei Creatiei Populare. In 1981, George Sarbu, mare folclorist si dirijor de orchestra, m-a chemat la Bacau, si de atunci fac parte neintrerupt din Ansamblul Plaiurile Bistritei din Bacau, unde si locuiesc acum", spune Anton Achitei.

De atunci a cantat prin toata lumea, in sate si orase, pe scena sau in festivaluri populare, datatoare de forta in fata miilor de spectatori. Desi a avut ocazia sa se mute in Capitala, Anton Achitei a ales Moldova, pe care o iubeste nespus.


(Citate preluate din interviul acordat de Anton Achitei in Formula AS)



Sursa >>>

duminică, 13 noiembrie 2011

Festivalul Concurs "Muresule, apa lina"


Oriunde în lume, orice loc, îşi are Povestea sa, o istorie care stă mărturie, peste timp, asupra împlinirilor şi neîmplinirilor, bucuriilor si tristeţilor celor care, prin efemera lor existenţă, au făcut ca locul să dăinuie şi să strălucească.
Luduşul nu face excepţie de la această regulă. Localitatea îşi rânduieşte propria Poveste din fragmente de viaţă, din acele momente care astăzi ne ajută să ştim cine suntem atunci când, firesc, încercăm să vorbim despre noi lumii de dincolo de portile Cetatii.


Festivalul-Concurs „Mureşule, Apă Lină!” isi propune sa reprezinte un astfel de reper identitar in existenta Luduşului, fiind aproape imposibil sa treci cu vederea uriasa contributie adusă de cel sub semnul căruia se naşte astăzi un festival, la punerea în valoare a inestimabilului patrimoniu cultural naţional din această parte de ţară.


Nu putem, prin urmare, să nu ne bucurăm şi să nu fim mândri că, prin efortul unor extraordinari oameni de suflet, se reuşeşte „naşterea” unei minunate întâmplări de spirit românesc, aflată sub patronajul luminos al Măriei Sale, Cântecul Popular Românesc.




Sursa : http://www.facebook.com/casadecultura.ludus










ETNO TV a fost dat afara din Festivalul Mariei Lataretu


Marius Baldovin vorbeste despre scandalul la Festivalul Mariei Lataretu din Targu-Jiu

Solistul de muzica etno si populara,Marius Baldovin locuitor din zona Gorjului, Oras sau natal Targu-Jiu,ne dezvaluie ca Festivalul Maria Lataretu nu a fost bine organizat de postul ETNO TV.Editia din acest an este speciala pentru ca se implinesc o suta de ani de la nasterea interpretei de muzica populara. Directorul festivalului, Gheorghe Porumbel, a spus ca in cele patru zile de manifestari dedicate centenarului nasterii Mariei Lataretu, participantii vor avea parte de numeroase momente artistice si concerte de muzica populara sustinute atat de artisti gorjeni, membri ai Ansamblului Folcloric Profesionist „Doina Gorjului“, cat si artisti de talie nationala precum Maria Ciobanu, Elena Merisoreanu, Laura Lavric, Cristian Pomohaci, Gheorghe Rosoga, Cornelia si Lupu Rednic, Nineta Popa, Floarea Calota si Aneta Stan,Marius Baldovin.
Zeci de solisti populari din toatã tara îsi vor da concursul în cadrul Festivalului cântecului popular românesc “Maria Lataretu”. Evenimentul ce a ajuns la cea de-a XVIII-a editie în acest an este adresat celor mai talentati interpreti vocali si instrumentisti cu vârste cuprinse între 16 si 35 de ani. Însã pentru a intra în concursul propriu-zis, desfãsurat în zilele de 10 si 11 noiembrie, tinerii vor trece printr-o preselectie riguroasã organizatã atât pe plan local, cât si la nivel national. Ultima searã a festivalului, 12 noiembrie, va fi dedicatã Galei Laureatilor si spectacolului prezentat de artistii Ansamblului “Doina Gorjului” si de cãtre invitatii sãi, respectiv Maria Ionescu Cãpitãnescu si Nineta Popa.

ETNO TV a fost dat afara din Festivalul Mariei Lataretu

Scandal, la Targu Jiu, pe finalul primei seri a festivalului “Maria Lataretu”. Intre organizatori si televiziunea Etno tv, ceea care transmitea in direct manifestarea artistica, s-a ivit un conflict spontan cu privire la desfasuratorul spectactacolului concurs. Din spusele domnului Porumbel, directorul Ansamblului ” Doina Gorjului”, principalul organizator, sustinute de Viorel Garbaciu, directorul Scolii Populare de Arta.Solistul de muzica populara si etno Marius Baldovin spune ca ,,Adriana Bahmuteanu doreste insa banii de pe festival,ci nu sa faca promovare la renumita Maria Lataretu”,spune suparat Marius.


Click video : http://www.tvsud.ro/eveniment/3993-etno-tv-dat-afara-de-la-festivalul-maria-lataretu.html

This post was submitted by Ramona Vlad.

Sursa : http://www.saculdestiri.com/marius-baldovin-vorbeste-despre-scandalul-la-festivalul-mariei-lataretu-din-targu-jiu/











sâmbătă, 12 noiembrie 2011

SA AVEM CURAJUL SA SCRIEM SCRISORI CATRE CER!

SFANTUL NECTARIE DE EGHINA – AJUTORUL CELOR NEMANGAIATI. Minunea din copilarie. SA AVEM CURAJUL SA SCRIEM SCRISORI CATRE CER!

O minune din copilaria Sfantului

“Ar trebui sa incepem cu o minune neconventionala, petrecuta in copilaria Sfantului. De multe ori oamenii incadreaza la categoria minuni numai intamplari spectaculoase, vindecari, invieri, exorcizari. Si pierd din vedere minunile smerite, care au insa valoarea si importanta lor.
Anastasie (acesta a fost numele de botez al Sfântului Nectarie) a avut o copilarie foarte grea: foame, frig, singuratate, durere. Durere, foame, lacrimi. Si iara lacrimi, singuratate, durere. Ce copilarie poate fi mai trista decat aceasta? Trebuie spus ca singuratatea sa nu era o singuratate ca cea pe care o traieste omul zilelor noastre: diferenta este enorma. Micul Anastasie credea cu putere in Dumnezeu. Si oricat de tare l-ar fi apasat rautatea oamenilor, el nu contenea sa isi ridice ochii spre Dumnezeu.
Si Dumnezeu i-a primit rugaciunile. Intr-o noapte, Hristos i s-a aratat in vis, si l-a intrebat de ce plange necontenit. Sufletul copilului era însa atat de patruns de amaraciune, incat nu a putut sa raspunda la intrebare. Dar, trezindu-se din somn, Anastasie a scris urmatoarea scrisoare:
desen de Cristina Ionescu-Berechet
,,Hristoase al meu, m-ai intrebat de ce plang. Mi s-au rupt hainele, mi s-au prapadit incaltarile de mi-au iesit degetele afara si mor de frig. Mi-e foarte frig acum iarna. M-am dus aseara la stapânul meu si m-a alungat. Mi-a spus sa scriu acasa, alor mei, sa-mi trimita ei. Hristoase al meu, de atata amar de vreme muncesc aici si n-am trimis maicii mele nici un banut… Acum, ce sa ma fac? Cum sa o scot la capat fara haine? Tot muncind, s-au rupt. Iarta-ma ca Te necajesc. Ma inchin Tie si Te iubesc eu, robul Tau, Anastasie.”
A pus scrisoarea intr-un plic, si pe plic a scris adresa destinatarului:
,,Pentru Domnul nostru Iisus Hristos – in ceruri”.
Conteaza mai putin ce s-a intamplat dupa ce a scris aceasta scrisoare. Important este ca a scris-o. Important este ca a avut nadejdea ca aceasta scrisoare va ajunge la destinatie.
Sfântul Nectarie ne invata nu sa intrebam ,,de ce?”, ci sa cerem ajutorul dumnezeiesc. Sfântul Nectarie ne arata ca nici lipsa hranei, nici lipsa hainelor sau a incaltarilor nu trebuie sa ne indeparteze de Dumnezeu. Ci cu cat mai mari sunt incercarile cu atât mai mare trebuie sa ne fie credinta.
Si totusi ce s-a intamplat dupa ce Anastasie a scris scrisoarea?
Dumnezeu a intervenit intr-un mod smerit. Daca scrisoarea ar fi ajuns la posta, poate ca vreun postas ar fi aruncat-o, sau poate ca si daca ar fi citit-o, tot nu ar fi putut sa il gaseasca pe expeditor pentru a-l ajuta.
Dar Dumnezeu a randuit ca un negustor sa se ofere sa duca scrisoarea la posta, pentru a-l scuti pe Anastasie de drum, caci afara era frig. Citind pe plic destinatarul scrisorii, negustorul a fost curios sa citeasca scrisoarea. Si, citind-o, si-a dat seama ca din randuiala lui Dumnezeu ajunsese sa o citeasca. A facut un colet cu haine, incaltari, mancare si bani, si l-a trimis lui Anastasie impreuna cu o carte postala pe care scria:
,,De la Hristos, pentru Anastasie”.
Coletul nu ar fi fost trimis daca Anastasie nu ar fi scris mai intâi scrisoarea. Am putea spune: ,,Si nici scrisoarea nu ar fi fost scrisa daca Hristos nu i S-ar fi aratat in vis, si nu l-ar fi intrebat de ce plange”. Dar tot asa am putea spune si ca nici Hristos nu i S-ar fi aratat daca el nu i S-ar fi rugat, vreme indelungata si nu si-ar fi pus nadejdea in ajutorul dumnezeiesc.
Sfântul Nectarie ne invata sa ne rugam lui Dumnezeu. Nimic nou, nimic iesit din comun. Invatatura aceasta se regaseste in aproape toate cartile religioase. Sfântul da marturie prin propria viata ca Hristos nu lasa rugaciunile fara räspuns, ca Hristos raspunde in chip minunat la cererile credinciosilor. Ce vom face, deci? Vom scrie cu toti scrisori catre cer? Da, vom scrie. Asa cum au scris toti crestinii, inca de la intemeierea Bisericii. Scrisorile noastre sunt rugaciunile. Scrisorile noastre sunt scrise uneori cu lacrimi, alteori cu bucurie, uneori cu mahnire, alteori cu recunostinta. Sa avem curajul de a-i scrie lui Dumnezeu, sa avem curajul de a-i scrie Maicii Domnului, sa avem curajul de a le scrie sfintilor. Si sa nu deznadajduim daca ajutorul nu vine atunci cand vrem noi. Daca noi ii cerem, Dumnezeu il va trimite cu siguranta. Anastasie a rabdat vreme indelungata inainte ca suferinta sa sa primeasca usurare. Dar aceasta suferinta nu a ramas neroditoare: a fost treapta a sfinteniei.

vineri, 11 noiembrie 2011

Din minunile Sfântului Mina




                                                                          

                                                                      
  Mergând odată un creştin ca să se închine în
Biserica acestui Sfânt Mina, a găzduit la o casă de străini; iar stăpânul acelei case, cunoscând că găzduitul avea bani în sânul său, s-a sculat în miezul nopţii şi l-a omorât. Apoi tăindu-l bucăţi le-a pus într-o coşniţă şi a ascuns-o în cămara sa cea mai dinăuntru, aşteptând ca să se facă ziuă. În vreme ce ucigaşul se afla în nevoinţă şi în îngrijorare, cum şi unde şi când să se ducă să ascundă părţile celui ucis, ca să nu-l înţeleagă cineva, iată i s-a arătat lui Sfântul Mina, călare în chip de ostaş şi cercetându-l ce s-a făcut cu străinul care găzduise acolo; iar ucigaşul adeverea că nu ştie nimic. Atunci sfântul, pogorându-se de pe cal, a intrat înăuntrul casei celei mai ascunse şi, aflând coşniţa şi scoţând-o, s-a uitat la ucigaş cu o căutătură grozavă şi sălbatică şi i-a zis: "Cine este acesta?" Iar ucigaşul de frică, fără de glas şi ca un uluit făcându-se, s-a aruncat pe sineşi jalnică cădere la picioarele sfântului. Iar sfântul, punând la loc toate membrele ucisului şi făcând rugăciune, a înviat mortul şi i-a zis lui: "Dă laudă lui Dumnezeu". Iar mortul, ridicându-se ca din somn şi cugetând cele ce a pătimit de la cel ce-l găzduise şi cum a câştigat viaţa a doua oară, a slăvit pe Dumnezeu; iar mulţimea se închina ostaşului ce se arătase şi care-l înviase. Şi după ce s-a ridicat de jos ucigaşul, a luat sfântul banii de la el şi i-a dat omului pe care-l înviase, zicându-i: "Du-te frate în calea ta. Şi, întorcându-se către ucigaş, l-a bătut precum i se cădea, apoi, sfătuindu-l, şi pe lângă acestea iertând greşeala lui şi făcând rugăciune pentru dânsul, a încălecat calul şi s-a făcut nevăzut.
Alt creştin bogat s-a făgăduit să facă sfântului un disc de argint. Deci mergând la argintar, i-a zis să facă două discuri şi pe unul să scrie numele sfântului, iar pe celalalt numele său. Şi după ce le-a făcut pe amândouă, fiindcă discul sfântului se părea mai strălucitor şi mai plăcut, creştinul acela a oprit discul sfântului pentru sine, uitând de scrierea numelui sfântului. Şi s-a întâmplat să facă călătorie pe mare. Deci pe când cina, a adus sluga la masă discul sfântului plin de bucate, iar acel nesimţit şi neevlavios creştin mânca din bucatele cele din disc fără sfială şi fără cucernicie. Deci după ce s-a ridicat masă, a luat sluga discul ca să-l spele în mare, dar discul, alunecând din mâinile slugii, a căzut în adâncul marii. După aceea sluga înspăimântându-se şi mult temându-se, încă şi cu totul amorţind şi buimăcindu-se, a căzut şi el în mare. Stăpânul său văzând acestea, se tânguia, zicând: "Vai mie, ticălosul! căci dorind discul sfântului, pe lângă disc mi-am pierdut şi sluga. Ci Ţie, Doamne, dau făgăduinţa aceasta, că de voi afla numai trupul slugii mele, voi da mucenicului Tău, Sfântului Mina, împreună cu celalalt disc şi preţul discului sfântului, ce s-a cufundat în mare". Deci ieşind din caic, se uita pe ţărmurile mării, aşteptând şi nădăjduind să vadă mort trupul slugii ce-l căuta. Aşadar, acolo unde privea el cu sârguinţă, o, minune!, a văzut pe sluga sa vie ieşind din mare şi ţinând în mâinile sale discul sfântului. Deci văzându-l pe el s-a spăimântat stăpânul şi a strigat cu mare glas propovăduind minunea sfântului. Iar cei ce erau în caic au ieşit toţi afară şi, văzând pe slugă că ţinea în mâini discul, s-au minunat mult şi au slăvit pe Dumnezeu. Şi-l întrebau cum a scăpat din mare. Iar sluga le povestea, zicând: "Îndată ce am căzut în mare, a venit un om frumos şi alţi doi împreună şi m-au apucat şi, umblând împreună cu mine, ieri şi astăzi am venit până aicea.
Şi o femeie oarecare, silita fiind de către oarecine spre amestecare de ruşine, s-a dus la sfântul şi a cerut ajutorul sfântului, care nu a trecut-o cu vederea, căci, pilduind pe cel ce o silnicea, nevătămată a păzit femeia: acela, legându-şi calul de piciorul său, silea pe femeie. Iar calul, sălbăticindu-se împotriva stăpânului său, nu numai l-a împiedicat pe el de la nelegiuita faptă, ci şi l-a târât pe el pe pământ, neoprindu-se până ce nu a ajuns la biserica sfântului. Şi acolo cu mare glas necheza, încât pe mulţi oameni i-a făcut să iasă afară şi să vadă. Căci sărbătoare fiind atuncea, mulţime de oameni se adunase la biserică. Deci cel ce a pătimit aceasta, văzând adunarea poporului şi calul său care şi mai mult se sălbăticea, şi simţindu-se fără nici un ajutor de la nimeni, temându-se ca nu cumva să sufere ceva mai rău de la calul său, fără să se ruşineze şi-a mărturisit înaintea tuturor păcatul şi îndată calul s-a liniştit şi a stat îmblânzit. Iar călăreţul dezlegându-se a intrat în biserica sfântului şi căzând la pământ se ruga lui ca să nu fie încă mai mult pedepsit.
Un şchiop oarecând şi o femeie mută stăruind în biserica sfântului împreună cu alţii mulţi spre a se vindeca, la miezul nopţii toţi fiind cuprinşi de somn, s-a arătat sfântul şi a zis şchiopului: "Du-te acum când este linişte şi apucă-te de haina femeii mute şi te vei vindeca"; iar el ducându-se şi apucând-o de haină, aceea tulburându-se a strigat, bătându-şi joc oarecum de şchiop şi s-a vindecat dezlegându-i-se limba, iar şchiopul, ruşinându-se, îndată s-a sculat şi a început să fugă. Şi înţelegând amândoi minunea ce s-a făcut, au slăvit pe Dumnezeu.
Un evreu oarecare, având prieten pe un creştin, când pleca în călătorie undeva departe, de multe ori lăsa la creştin mulţi bani. Lăsând acestuia oarecând o pungă cu cinci sute de monede, cugeta creştinul în inima sa ca să tăgăduiască amanetul, ceea ce a şi făcut prin faptă. Căci venind evreul şi cerându-şi banii după obiceiul lor, creştinul n-a voit să-i dea, zicându-i: "Tu această dată n-ai lăsat nimic la mine; de ce ceri de la mine?" Iar evreul, auzind aceasta fără de nădejde, s-a tulburat cu totul; iar mai pe urmă, venindu-şi întru sine, a zis către creştin: "Fiindcă nimeni n-a văzut când ţi-am dat banii, jurământul să dezlege pricina noastră, şi cerea ca prin sfântul să se vădească care este mincinosul". Deci, cu învoire s-au dus amândoi la biserica Sfântului Mina, şi îndată creştinul a făcut jurământ şi susţinea tăgăduirea amanetului. Şi după jurământ, au ieşit amândoi din biserică şi şi-au încălecat caii. Iar calul creştinului mergea cu neorânduială şi se sălbăticea împotriva stăpânului său şi, muşcând zăbala, îngrozea că va pricinui amara moarte călăreţului; şi deodată l-a aruncat jos la pământ, însă nu i-a vătămat trupul, ci şi-a pierdut numai basmaua, împreună cu o cheie şi cu pecetea lui cea de aur. Apoi iarăşi încălecând, mergea împreună cu evreul, care nesuferind paguba se întristă foarte pe cale şi ofta din adâncul inimii. Atunci creştinul zice către evreu: "O prietene, fiindcă locul acesta este potrivit, să ne pogorâm de pe cai şi să mâncăm pâine". Iar după ce a început să mănânce, iată după puţin vede creştinul pe sluga sa venind şi ţinând cu o mână punga evreului şi cu cealaltă cheia împreună cu basmaua sa; pe care văzându-le s-a înspăimântat. Şi a zis către slugă: "Ce este aceasta?" Iar sluga a răspuns: "Un ins oarecare înfricoşător a venit la stăpâna mea şi, dându-i ei cheia împreună cu basmaua ta, a zis către dânsa: "Cu mare grăbire trimite punga evreului ca să nu se primejduiască bărbatul tău". Şi iată luând-o am venit către tine după poruncă". Atunci evreul s-a umplut de bucurie şi s-a întors împreună cu creştinul la sfântul. Şi evreul se ruga ca să fie botezat ca cel ce a fost însuşi văzător la acest fel de minune. Iar creştinul cerea să ia iertare pentru că a mâniat pe Dumnezeu prin jurământ mincinos. Deci amândoi primind precum au cerut, unul botezul şi celalalt iertare, s-au întors la ale lor bucurându-se.