marți, 31 iulie 2012

Piatra Craiului – Muntele florii fără seamăn


Undeva, în Carpaţii Meridionali, pe latura de vest şi nord-vest a culoarului Rucăr-Bran, încadrat între munţii Bucegi, Leaota, Iezer şi Făgăraş, tronează, de milioane de ani, masivul Piatra Craiului. Trageţi adânc aerul tare în piept, contemplaţi, fotografiaţi, opriţi-vă pentru o clipă gîndurile, gustaţi reveria cu toate simţurile lacom deschise, bucuraţi-vă şi mulţumiţi providenţei. Nu visaţi deloc.

Sunteţi cu adevărat pe o "gură de rai". Depinde doar de noi dacă vom păstra acest colţ de paradis, pentru ca şi copii noştri să trăiască senzaţia Raiului scoborât pe Pământ.

Caracteristicile unui munte aparte



Oraşul Galaţi


Scurt istoric

Primele semne ale unei aşezări permanente în zona municipiului Galaţi s-au găsit pe malul estic al bălţii Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecţionate din stilex şi os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de data asta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparţinând culturii Coşlogeni din perioada de sfârşit a Epocii Bronzului.



Oraşul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi aşezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie romane purtate împotriva dacilor, în 101-102 şi 105-106, va cunoaşte influenţa civilizaţiei romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboşi, ca şi în multe alte cazuri întâlnite în prvincia romană Dacia. Noua aşezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea aşezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galaţi format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum şi o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că Galaţii datează din perioada anterioară întemeierii statului moldovean.

O CLIPA DIN ROMANIA MEA 1


duminică, 29 iulie 2012

Regele şuruburilor Koczi e marea speranţă a gimnaştilor români pentru o medalie la Olimpiadă



*Reşiţeanul face într-un concurs la sol 16 înşurubări
*La sărituri, execută trei rotaţii la prima încercare şi 2,5 la cea de-a doua

Flavius Koczi (25 de ani) a încercat primele exerciţii împănate cu acrobaţii pe bara de bătut covoare din faţa blocului din Reşiţa. Avea doar şapte ani, era perceput drept un talent nativ, iar visurile îi invadau mintea. Uşa vestiarelor de la loturile naţionale i s-au deschis firesc, iar până la prima medalie importantă n-a mai fost decât un salt. La Europenele din 2006 de la Volos urca pe prima treaptă a podiumului de la cal cu mânere, primea porecla "Mânzul" şi deschidea noi perspective gimnasticii masculine româneşti. Vicecampion mondial în 2009, Flavius s-a remarcat în tot acest timp prin constanţă, cucerind medalii la fiecare ediţie de campionat european desfăşurată până în prezent.

Flavius, o zi perfectă sau o simplă zi de antrenament?

(prompt) Cu 18 zile înainte de startul JO… o simplă zi de antrenament perfectă, pentru că în viziunea mea, ziua perfectă e generată de o sesiune de antrenament fără greşeală, fără bătăi de cap. Acum suntem la capitolul finisări, nu mai stăm atât de mult în sală, antrenamentul e împărţit în două sesiuni a câte două ore, facem ultimele retuşuri pentru că aproape totul este pus la punct pentru Londra.

 









ABBA



ABBA este un grup cu o cariera fabuloasa,desfasurata intre anii 1972 si 1983,grup format din suedezii Benny Andersson, Björn Ulvaeus , Agnetha Fältskog si norvegianca Anni-Frid Lyngstad.
Cei patru stau in fruntea topurilor de la jumatatea anilor 70 pana la inceputul anilor 80,iar numele ABBA vine de la initialele celor patru componennti ai trupei.





Faceti cunostinta cu cativa din membrii ai echipei Radio Sufletel




Paul Daniel Ananie
M-am născut în leagănul Maramureşului Istoric şi am crescut respirând tradiţia lui. De aceea, vin acum şi aduc cântecele neamului moroşenesc, pentru voi!




NINA



În Slobozia Mare,Cahul,Republica Moldova,aici am răsărit.
Într-o zi de 18 noiembrie 1991.
O zi scrisă în stele sub numele de Nina Chiper
Zîmbesc mult şi sincer. Imi place să-i fac pe oamenii din jurul meu să se simtă importanţi, să se simtă valoroşi şi bine dispuşi mereu.
Viata este atat de frumoasă încat fiecare moment contează să-l trăim demn.
,,Multumesc din suflet” este emisiunea care mă aduce mai aproape de  sufletele dumneavostră.
Emisiunea care a trezit în mine mult devotament,responsabilitate, deschidere şi nu în ultimul timp dragoste pentru ceea ce fac.
 Sunt îndragostită…de artă, radio,cultură şi cărţi.
Visez.
Visele mele vor deveni realitate !



MAYA
           Traiesc in asa fel incat sa nu mi se observe prezenta ... dar cand plec din locul unde am trecut ... sa mi se simta lipsa.
           Sant curajoasa când e nevoie şi mă sacrific...Inchid ochii si ma visez pasare hoinara zburand prin destin,stapana peste uitare,taceri si nelinisti, cu gandul ca intr-o zi voi invata sa pierd oameni ,sa uit oameni, sa nu mai fac risipa de lacrimi pentru orice vorba aruncata la intamplare ,sa iau oamenii asa cum sunt ,fara a ma chinui in zadar sa ii inteleg. Poate voi invata sa fiu un pic egoista ,sa imi pastrez si pentru mine o farama din sufletul meu...
          Apoi, intr o zi am sa i scriu lui Dumnezeu o scrisoare si n am sa l rog sa mi dea bogatii ci doar liniste si cativa prieteni,atat...nimic mai mult.





                                                   ANDREI BOGDAN MARDARE



Putine sunt caile prin care greutatile si durerile vietii sunt uitate.. macar pentru un timp .. Muzica si dragostea  - afrodisiacele sufletului,ambrozia fara de care lacrima ne-ar subjuga , vi le ofer neconditionat aici la Radio Sufletel prin emisiunea "Don't close your eyes" . Va invit sa calatorim , asadar, impreuna in aventura iubirii prin muzica country .











 
BANCESCU ION MARIAN
 
Ma numesc Bancescu Ion Marian si am 24 de ani. Sunt din Com. Vaideeni,Jud. Valcea si de ceva ani sunt in Spania.
Imi place sa calatoresc sa ascult muzica sami fac zi de zi prieteni noi imi place sa ascult necazurile sau bucuriile oamenilor .
Nu imi place minciuna hotia si oameni care in fata iti sunt prieteni si prin spate te vand.
Fac parte din echipa tehnica a radio,ma ocup de chatul radio pe care va invit sa il vizitati .


sâmbătă, 28 iulie 2012

Cantece celebre, artisti celebrii ..






Astazi 28 iulie 2012 , la cererea multor ascultatori din diaspora ( si nu numai ) Radio Sufletel va invita , incepand cu ora 00.00 sa ascultati un program cu folclor maramuresean. Cantece celebre, artisti celebrii .. 


O emisiune dedicata in memoriam celei pe drept denumite "REGINA CANTECULUI MARAMURESEAN" - Titiana Mihali - se vor putea  asculta toate cantecele Titianei Mihali pe care le are Radio Sufletel in arhiva cu grija familiei Mihali si a colaboratorilor de suflet ai Radio Sufletel .


Auditie placuta !
Puteti asculta Radio Sufletel accesand :
http://radiosufletel.ro/ ;
http://radiosufletel.blogspot.com/
sau direct prin winamp utilizand link-ul
http://asculta.radiosufletel.ro/
Id messenger yahoo & Skype : sufletel.radio1




R. Moldova, admitere pentru studii în România

R. Moldova, admitere pentru studii în România cultura

       R Moldova - admitere pentru studii in Romania (foto: ziar.jurnal.md)

Comisia de admitere la studii în România vine, miercuri, la Chişinău. Astfel, candidaţii îşi vor putea depune actele la sediul Consulatului României, începând cu ora 16.00. În zilele următoare, membrii comisiei vor activa între orele 09:00 şi 18:00.

Tinerii din Republica Moldova care doresc să-şi continue studiile în liceele şi universităţile din România vor putea depune dosarele, până pe 1 august, la sediile misiunilor diplomatice ale României din Cahul, Chişinău şi Bălţi. Dosarul pentru admiterea la studii în România trebuie să conţină o cerere de înscriere, copia legalizată a diplomei şi a foii matricole, copia certificatului de naştere şi a buletinului de identitate, o adeverinţă medicală, acordul scris al părinţilor pentru abslovenţii claselor a noua şi o fotografie, transmite publika.md
Pentru anul academic 2012-2013, Guvernul României oferă cetăţenilor din Republica Moldova 5.000 de locuri la studii: 1.500 – pentru studiile liceale, aproape 3.000 – pentru studii superioare, inclusiv pentru extensiunile din Bălţi şi Cahul. Alte 550 de locuri sunt pentru masterat, 25 de BURSE – pentru rezidenţiat şi 125 de locuri – pentru doctorat.
Şi anul trecut, România a oferit, 5.000 de burse pentru cetăţenii moldovenii, interesaţi de studii în România.



Scris de : M.A.     2012-07-25 10:40

 Sursa : http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/r-moldova-admitere-pentru-studii-in-romania-109515.html

Londra 2012 tir cu arcul – cine este orbul care a doborât recordul mondial


.          
Londra 2012 tir cu arcul - Sud-coreeanul Im Dong Hyung a semnat primul record mondial la actuala ediţie a Jocurilor Olimpice de la Londra, vineri dimineaţa, reuşind 699 de puncte după 72 de săgeţi trase în proba de tir cu arcul, pe mitica arenă de cricket Lord’s.
 
Londra 2012 tir cu arcul   cine este orbul care a doborât recordul mondial sport
Londra 2012 tir cu arcul 

Remarcabil este faptul că Im Dong Hyun, care deţinea şi vechea performanţă mondială (696 puncte), stabilită anul acesta în luna mai, este orb din punct de vedere legal, putând utiliza doar o zecime din capacitatea vizuală a ochiului stâng şi două zecimi din cea a ochiului drept.
Pentru a explica cum vede culorile ţintei, aflată la 70 m distanţă, arcaşul sud-coreean a declarat recent că este ca şi cum ar privi un tabloul impresionist care a fost cufundat în apă.

 Scris de : Z.V                                                                                                                                             Sursa : http://www.ziuaveche.ro/sport-auto/sport/londra-2012-tir-cu-arcul-cine-este-orbul-care-a-doborat-recordul-mondial-110178.html

LA MULTI ANI PRIETENI !


Atunci cand suntem tineri ne-am dori ca zilele aniversare sa se succeada cat mai repede.. atunci cand anii se aduna .. acest lucru intra pe un fagas nou in care pe langa vise putem enumera si realizari.Fie ca pentru fiecare din voi realicarile sa fie cat mai multe si sa va aduca cat mai multe motive de fericire !
LA MULTI ANI PRIETENI !
Teodora Stamate,Titus Aurel Veniamin, Teodora Stamate, Mariana Salariu, Ionut Urdes, Adriana Liliana Liliana, Maria Euzefina Solcan,
Dana Nicoleta Mihai, Ursu Octavian, Iulia Petras, Vis De Artist, Ave Tour, Angi Dragomir, Solomon Voichita, Paul Van Baccah 
<<< LA MULTI ANI ! <<<


Alina Dumitru, la al optulea titlu european din carieră

Alina Dumitru, la al optulea titlu european din carieră sport

     f Sportiva Alina Dumitru a câştigat, pentru a opta oară, medalia de aur la Campionatele Europene de judo de la Celiabinsk (Rusia), la categoria 48 kg. Ea a învins-o în finală pe belgianca Charline van Snick. Astfel, Alina Dumitru  primeşte cel de-al al optulea titlu european din carieră.
 Românca Alina Dumitru a devenit pentru a opata oară consecutiv campioană europeană la judo.

În primul meci, Alina Dumitru a învins-o pe Marina Krot (Ucraina), prin waza ari. A trecut de irlandeza Lisa Kearney (ippon), în sferturile de finală a câştigat la rusoaica Liudmila Bogdanova (waza ari), în semifinale a dispus de franţuzoaica Laetitia Payet (ippon), iar în finală a câştigat la mare luptă (decizie) în faţa belgiencei van Snick.
Tot la cat. 48 kg, Carmen Bogdan a trecut în turul inaugural de grecoaica Maria Karagiannopoulou (yuko), dar apoi a fost învinsă de van Snick (yuko).
Dacă Alina Dumitru era virtual calificată la JO 2012, Andreea Chiţu (cat. 52 kg) a reuşit acest lucru la Celiabinsk, prin calificarea în finala categoriei, unde va lupta pentru aur cu rusoaica Natalia Kuziutina.
Chiţu a trecut pe rând de franţuzoaica Priscilla Gneto (yuko), în optimi a dispus de italianca Rosalba Forciniti (ippon), în sferturi a câştigat disputa cu Mareen Kraeh (Germania), prin ippon, iar în semifinale a învins-o pe Ana Carrascosa (Spania), tot prin ippon.
Corina Căprioriu, o altă candidată la medalii, a fost învinsă în optimi la cat. 57 kg

 Scris de : Andreea Mazilu     2012-04-26                                                                                                                                                                                                                                                                    Sursa : http://www.ziuaveche.ro/sport-auto/sport/alina-dumitru-la-al-optulea-titlu-european-din-cariera-89547.html   

,,Flori de malin´´ = Liliana Daniela Gavanesteanu




Flori de malin cadeau pe-a noastre trupuri,
Cand ne iubeam la umbra pomului in floare,
Tu ma strangeai la pieptul tau...si tandru,
Ma sarutai pe buze,cu patimasa-ardoare.

Printre pale de vant venea aleanul,
Cat de sfios ne mangaia-n simtire...
Si cum ne patrundea adanc in suflet,
Dorinta de-a ramane impreuna-n nemurire.

Asa imbratisati,uitaram timpul,
Care trecea pe langa noi , fara sa ne dam seama...
Caci ne iubeam cu patima si-ardoare,
Iar sentimentele-n simtiri ,veneau de-a valma...

Pe zi ce trece , mult mai puternica-i iubirea,
Ce intre noi s-anfiripat divin,
Caci ne-am unit pe veci a noastre trupuri,
Acolo printre -a florilor malin...

Si azi mi-aduc aminte-acele clipe,
Cu greu ma stapanesc sa nu oftez...
Caci toate imi revin pe rand in minte,
Cu ele-adorm in gand si le visez...

Si daca s-ar mai intampla vreodata
Sa imi doresc sa-ntorc timpul divin,
As prefera s-aleg pomul in floare,
Sa ne iubim pe floarea-i de malin !
 


Lilly , Madrid (26 iul 2012 España)

VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI - Elena Lavinia Niculicea







 
E vara… Soarele râde cu mai multă poftă pe cerul azuriu, care îmi inundă sufletul cu străluciri de tinereţe. Rândunele ciripesc în graiul lor plin de candoare, trezindu-mi sufletul din tăcutele visuri. Cireşii s-au înroşit de dragostea pe care o poartă albastrului cerului… un cer cu vise colorate de asfinţitul dorinţelor. Cireşele apetisante mă duc cu gândul la cireşul din curtea bunicii, care în fiecare an se lăsa pe mâinile noastre, ale copiiilor, dornici de a ne umple buzunarele cu roadele-i zemoase. Amintirile plăcute sunt ca un izvor de lumină ce se revarsă peste timpul prezent.  
Vântul mă atinge pe furiş, cu mângâierea florilor de salcâm, împletindu-mi în plete surâsul tău enigmatic.Azi, cerul e ca o mare însetată de gustul ţărmului mult iubit. Îl privesc cu mirarea şi bucuria unui copil… cu zâmbetul îi ating inima ţesută din lacrimile îngerilor. Respiraţia verii are parfum de iarbă proaspăt cosită şi gust de fragi sălbatici. Am aşteptat cu ardoare atingerea catifelată a verii, să ies în grădina casei mele în care au înflorit o multitudine de flori ce ameţesc privirile trecătorilor.  
De-a alungul aleii, stau mândrii trandafirii stropiţi cu roua tainicelor mele gânduri. Doamne, cât iubesc florile, în special trandafirii! Sunt captivată de aceste minunăţii ce-mi sărută inima cu petale de dragoste şi nostalgie. Parcă, trandafirii îmi simt bătăile inimii, dorul de tine, lacrimile ce-mi scaldă aşternutul clipelor solitare în fiecare noapte. Această mărturisire am mai făcut-o şi în alte scrieri de ale mele… Nu mă satur să vorbesc despre ei. Încerc să inventez cuvinte care să exprime dragostea şi bucuria ce o simt când sunt în preajma florilor. Rămân fără grai în faţa frumuseţii cu care Dumnezeu le-a înveşmântat… o bogăţie de culori, de arome, de forme, ce-ţi fură privirea într-o secundă şi te fac să te simţi o umilă creatură, ce păleşte în faţa ingeniozităţii naturii. Curtea casei este un parc în care simţi bucuria de a trai, de a simţi profund fiecare clipă, pe care vara ne-o promite. Nu exagerez cu nimic când spun ca grădina mea este un adevărat Paradis din care nu aş dori nicicând să evadez. Uneori, am impresia că florile de aici au înflorit doar pentru a mă face să zâmbesc. Oricât aş fi de tristă, nu pot să nu fiu invadată de o stare de bine, de linişte, de căldură, pe care o regăsesc în mijlocul florilor. Pentru mine este ca o terapie prin care-mi vindec durerea, o oază de inspiraţie. În fiecare seară, le admir şi le comunic trăirile mele profunde… Privirea mea se pierde de multe ori, în acest miraj al florilor.  
Vara e acolo unde simţi că trăieşti, că visezi, că iubeşti. Aş vrea să am o vară doar pentru noi doi, în care să ne regăsim… pe aripile unei clipe de poveste.  
 
 26.07.2012
Elena Lavinia Niculicea  

vineri, 27 iulie 2012

Dimineata de vis - Luana Lacramioara

 

Dimineata de vis

Stii ce minunat este sa pornesti o noua zi cu roua pe talpi? Ai coborat din pat si in drumul spre cafetiera ai simtit broboanele acelea mici din iarba pe talpile tale? Te umple de viata. Iti umple inima de un sentiment care nu poate fi descris in cuvinte. Nu este acelasi lucru cand calci pe gresia rece. Roua din iarba, moliciunea pamintului, racoarea care te invaluie. toate le percepi altfel. Undeva o pasarica isi incepe trilul si tu savurezi clipa. Este drept pentru asta, e nevoie de dis de dimineata, cand soarele inca nu a aparut, iar luna nu a plecat la somn. Aproape in fiecare zi traiesc aceste sentimente. Aproape in fiecare zi culeg roua inainte de cafea. Astazi am cules Cherry! Rosii Cherry! Sunt cativa ciorchinasi, dar ajung pentru cel mai sanatos mic  dejun, alaturi de un ou fiert, un castravete, o bucatica de telemea de la mama ei, masline….Iar daca le voi uda, dimineata voi culege din nou alti ciorchini de rosii Cherry. Apa si soare, dragoste si pasiune, sunt necesitatile lor, ale rosiilor, pentru a creste  si a rodi, ca de altfel orice lucru din jurul nostru. Nu degeaba se afla intre primele trei clasate in bucataria fiecarei gospodine, alaturi de cartof si fasole. Antioxidanti, vitamina A si vitamina C sunt cele pe care le gasim in rosii si ar trebui sa le avem mereu in organismul nostru.

Plimbarea continua…

Dupa rosii am trecut la castraveti. Este o placere sa simti pe brate cum te inteapa asprele lor frunze si cautand printre ele sa dai de acei formidabil castraveti. Aceasta leguma este 95% apa, avand foarte putine calorii, nu contine grasimi, dar contine in schimb foarte multe vitamine. Se stie ca coaja legumelor este un adevarat depozit de vitamine si minerale. Nici castravetele nu face secta separata.

 

Din nou, vitamina C, vitamina A, complexul B isi fac simtita prezenta, iar starea de bine  dupa consumul unui castravete sau a unei salate, nu o poate nega nimeni. Din pacate, castravetelui i s-a facut o reclama atat de agresiv negativa anul trecut, incat acum se priveste si se consuma cu neincredere. Au o utilizare foarte diversificata, iti spun din propria experienta. De exemplu, oglinda din baie se abureste mereu cind folosesti apa calda. Dintr-o joaca, am descoperit ca frecata cu o felie de castravete, nu se va mai aburi. Tot in joaca si luind-o logic, am dat stralucire robinetelor din baie si bucatarie cu felii de castravete. O masca de castravete pe locurile unde celulita isi face simtita prezenta …va revigora si va da un aspect mult mai placut zonei respective. Tot asa pot fi ascunse si ridurile. Am spus doar ascunse, nu vor disparea! :)  Mirosul neplacut al respiratiei dispare in momentul cind mesteci 2-3 felii de castravete si e mult mai bine decat cu o guma de mestecat. Acelasi efect il are si frunza de patrunjel sau o frunza de menta. Nu mai vorbim cat de  buni sunt castravetii in curele de slabire, eu le-as zice altfel, cure de sanatate, dar despre asta  vom mai vorbi. Avand atatea beneficii, daca unim doi castraveti cu rosii ce obtinem? O bomba de sanatate fara calorii, care se va reflecta in atitudinea care o avem. Nu trebuie sa ma crezi. Verifica! Este  cea mai buna experienta, sa verifici mereu si cel mai bun mod de a reveni acolo unde afli aceste lucruri.

Trandafiri si frumusete!




 

Uite asa, cu palmele pline, am coborat din gradina si am inceput sa pregatesc micul dejun al familiei. Pana l-am pregatit eu deja ma saturasem. Am pocnit intre dinti doua, trei rosii Cherry, am mancat un castravete si am uns totul cu trei masline. Minunat! Efect mai bun nu poti da cu nimic. Mi-am umplut casa cu flori proaspete si am reusit sa fac ceva frumos, pentru mine si poate chiar si pentru tine. Am reusit sa te fac sa zambesti, am reusit sa-ti aduc gustul rosiilor Cherry si al unui inceput de zi cu roua in talpi. Iubesc natura si tot ce vine de la ea. Iubesc calitatea si tot ce tine de ea. A  vedea si gasi plinul paharului in frumusetile din jurul nostru, in particica aceea mica de natura, pe care o are fiecare intr-un geam, intr-un balcon,  chiar si pe marmura sau gresia din baie, unde traiesc foarte bine ferigile padurii… , cred ca este esenta faptului ca existam. Tu ce iubesti? Tu cum iti faci ziua frumoasa?
Cu sanatate pentru tine….
Cherry Lady pe Facebook

Sursa :  http://remediesnaturist.com/rosii-cherrycastravetiapa-si-soare/

miercuri, 25 iulie 2012

MA ASCUND - MIHAIL RUJOIU

 
MA ASCUND


Cu privirea-mi de cristal
Ma ascund,in noaptea rece,
Valul alb strangand la piept
Ma apasa ,ma petrece.

Aer se asterne in palme
Spre inalt ,inalt ma simt
Si apoi ca o feriga
Cu durere incet, ma sting.

Zambetul e tot mai aspru,
Cu durere intorc fila,
Sufletul scanteie stinsa
Ce se alege doar cu mila.

Ma ascund in vesnicie,
Intr-o lume care cere
Inima din nou sa-mi bata,
Sfasiata de durere. 
MIHAIL RUJOIU


Din cartea:Din fum de tigara...03-IV-1996
 

Spectacolul literar-artistic


Bucureșteni, veniți la spectacolul literar-artistic pe care îl va prezenta cenaclul Rezonanțe Românești din cadrul mișcării culturale MECENA cu ocazia Zilei Imnului Național la sala Dalles! Intrarea liberă.
 
Romeo Tarhon

Marele premiu pentru Lavinia Chifor

Lavinia Chifor  
Lavinia Chifor



Are 17 ani, este din Nojorid. Este elevă în clasa a X-a la Liceul de Artă din Oradea, catedra de „Canto popular” , la clasa profesorului Aurica Bonţu şi este membră a Ansamblului Auşana.
Talentul ei este confirmat, aşa cum spune şi directorul artistic al ansamblului Auşana, prin premiile obţinute la diferite festivaluri şi concursuri, la care a participat, dar şi prin apariţiile TV la diferite televiziuni. „Cu Lavinia Chifor , generaţia tânără îşi adaugă nu numai o voce oarecum minunată, aparte, cu un timbru plăcut, dar şi o prezenţă scenică încântătoare-dimensiunea scenică a interpretării sale , prin instinct şi pregătire, prin năzuinţa redescoperirii ruralului şi originalului. În plus, trebuie spus că alături de ceva mai vârstnicele ei colege din Ansamblul Auşana din Oradea, Lavinia Chifor este deja o certitudine a melosului bihorean care trebuie cultivată cu asiduitate Dorim să-i mulţumim domnului Botiş pentru promovare şi susţinere”, consideră profesoara Laviniei. Pe 18 iulie, Lavinia a participat la preselecţia Festivalului Naţional de Folclor „ Strugurele de aur”, Jidvei 2012. Din 82 de concurenţi a reuşit să se califice între cei 48 care vor intra în concursul din 13-16 septembrie, din poziţia a VI-a. Recent solista Ansamblului Auşana a obţinut Marele Premiu la concursul „Sus, sus, sus, la moţi, la munte”, de la Câmpeni.
Tânăra speranţă a folclorului bihorean este ambiţioasă şi are un mare atu: trăieşte pe scenă ce cântă”, spune directorul Auşana Silviu Botiş.


Premii:
-Marele Premiu la Festivalul Concurs Mândru-i cântecu-n Bihor
 Premiul I şi II la Viva la Musica, concurs internaţional de folclor
 Premiul II la Gala tinerelor talente
 Premiul II la Festivalul Naţional al Cântecului şi Dansului din Ţara Chioarului „Maramuşu’ răsună”

Sursa :  http://www.bihon.ro/marele-premiu-pentru-lavinia-chifor/1144547

marți, 24 iulie 2012

DESPRE BRAND-URILE GALAŢIULUI - de prof.univ.asoc.Pompiliu COMŞA

 
 


de prof.univ.asoc.Pompiliu COMŞA,
Universitatea APOLLONIA Iaşi
Epistola lui Pavel către galateni este a patra dintre epistolele pauline în canonul Noului Testament. Majoritatea covârşitoare a criticilor contemporani este în favoarea autenticităţii epistolei. Epistola este adresată bisericilor Galatiei, care era o provincie romană în Asia Mică. Tema centrală a epistolei este rolul Legii. Teologia epistolei a influenţat profund gândirea protestantă. Nu am început întâmplător dizertaţia despre brand-urile Galaţiului, mai ales că multă lume a confundat, intenţionat sau nu, denumirea municipiului şi judeţului de pe Dunăre de la Mila 80 cu Galatia, provincia romană amintită.
BRAND-urile GALAŢIULUI
Invitaţia domnului prof.dr. Gheorghe FELEA de a-mi exprima opinia legată de subiectul din titlul intervenţiei mele, mărturisesc, iniţial m-a pus pe gânduri doar pentru faptul că eram pus în situaţia dificilă de a alege dintre mai multe posibilităţi. Să le iau pe rând, aşa ca la şcoală.
Primul brand al Galaţiului ar putea fi reprezentat de Valul lui Traian. Asta numai dacă autorităţile locale, vremelnice pe posturi e drept, vor accepta sugestia făcută de arheologii Muzeului Naţional de Istorie al României, la seminarul ’’Reconectarea spaţiului european la patrimoniul său din Antichitate. Valul lui Traian’’. Evident, e vorba de Valul lui Traian, construit în secolul II-III d.Hr., acesta constituind graniţa europeană cea mai îndepărtată a Imperiului Roman. Continuitatea valului se regăseşte până în Marea Britanie, acesta străbătând ţări ca Germania, Olanda, Austria, Ungaria, parte din Slovacia, ajungând în România şi foarte puţin în Republica Moldova. Vor sau nu cârcotaşii, municipiul Galaţi deţine această zonă care poate capta atenţia nu numai a Europei, ci a întregului mapamond. Aşa cum Galaţiul era limita Imperiului Roman în antichitate, ca un arc în timp, Galaţiul este hotarul Uniunii Europene astăzi.
Pe mapamond avem şi ceva experienţe similare în domeniu, ca prim argument fiind Valul lui Hadrian din Marea Britanie, un val de apărare care este o continuare a Valului lui Traian de la Galaţi. În opinia subsemnatului, cu eforturi financiare minime s-au putut restaura porţiuni din val (palisade din nuiele, pietre, pământ galben, câteva turnuri de supraveghere din scânduri). Turiştii vizitează acest val, merg pe el şi, din loc în loc, cumpără tricouri ale căror imprimeuri menţionează câţi kilometri a mers respectivul cumpărător pe val. Spectacole carte reproduc scene de luptă dintre soldaţi şi britanici, ori celţi, chiar lângă val, constituie iarăşi un punct de atracţie. De asemenea, turiştii sunt cazaţi la pensiunile din apropiere unde îşi lasă banii.
La noi, Valul lui Traian care traversează judeţul de la est către sud-vest, de la Tuluceşti şi până în satul Traian, comuna Braniştea, ar putea fi valorificat astfel pe porţiunile unde el se observă cel mai bine: la Tuluceşti, la 50 de metri de şoseaua ce duce la pădurea Gârboavele şi la Traian, unde are înălţimea cea mai mare (aprox. 4 metri). Primarul de la Tuluceşti intenţionează să deschidă un muzeu cu vestigii arheologice, ca de altfel şi primarul de la Braniştea care doreşte să deschidă un muzeu al olăritului. Dacă acestea vor fi lângă val, succesul ar fi mai mult decât cel aşteptat. Ştiu c-au fost lansate câteva programe de finanţare, unul recent pentru ţările riverane Dunării. Alte proiecte transfrontaliere pot fi de asemenea, aplicate, având în vedere că o mică porţiune din Valul lui Traian se regăseşte dincolo de Prut. Totul e ca autorităţile locale, în parteneriat cu celelalte instituţii să dorească acest lucru.
Un al doilea tip de brand ar fi CNVA-ul. Construit, bucată cu bucată, vreme de aproape 145 de ani, brandul Liceului Vasile Alecsandri s-a impus definitiv, găsindu-şi un loc binemeritat în fruntea învăţământului gălăţean şi în fruntea învăţământului românesc. Constanţa cu care elevii liceului cuceresc premii la concursuri, olimpiade şi alte competiţii naţionale vorbeşte de la sine despre tradiţia performanţei academice a unei şcoli care îşi selectează drastic elevii. Primele medalii internaţionale au fost obţinute, aşa cum am menţionat într-o altă intervenţie a subsemnatului, în urmă cu 30 de ani. Alţi premianţi, la nivel internaţional, duc numele şcolii pe toate meridianele. Prima bătălie câştigată de liceenii gălăţeni la olimpiadele internaţionale datează din 1983, când Nicolae MANDACHE şi Marian WEISS au primit, la Paris, o medalie de aur şi una de bronz pentru conştiinţele lor de matematică. De atunci, CNVA-ul a câştigat 11 medalii de aur (trei obţinute de un singur elev, Mihai MANEA, între 1999-2001, la olimpiada de matematică), şase de argint şi alte şapte de bronz. Mihai RĂCOREANU şi Dan DĂNĂILĂ, absolvenţi de anul acesta, sunt cei care au adus CNVA-ului nu mai puţin de zece medalii internaţionale, fiecare având câte două medalii de aur, două de argint şi câte una de bronz, Teodor TROTUŞ a luat o medalie de bronz la Olimpiada Internaţională de Chimie din Coreea de Sud şi medalia de argint la Olimpiada internaţională de la Moscova, Anca ARBUNE, medalie de bronz la Olimpiada Internaţională Multimedia ’’Mediashow’’, Italia, Filip BURIANĂ, medalie de aur la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară, Yakutsk, Rusia şi medalie de aur la Olimpiada Balcanică de Informatică Skopje-Macedonia, Manuela SERIA, menţiune la Olimpiada Internaţională de limbă, literatură şi cultură românească, la care se pot adăuga poate numele celor care au fost la începuturi. Din câte ştiu, sunt foarte multe premii internaţionale câştigate de elevii de la CNVA în toate domeniile, inclusiv teatru. Meritul este al şcolilor gimnaziale care furnizează astfel de elevi şi al profesorilor din CNVA care continuă munca începută şi o duc spre performanţă. Spiritul de competiţie între elevi, dar şi între profesori ridică de la an la an ştacheta. Exemplul cel mai elocvent în acest an îl reprezintă oportunităţile oferite elevilor de a studia în străinătate. Din 1999, ceneviştii au cucerit, pur şi simplu, universităţile, nu doar pe cele din SUA, dar şi pe cele din Marea Britanie, Germania, Olanda, Grecia, Franţa, Italia, Canada, Japonia. Sunt deja sute de elevi care au convins instituţii de prestigiu că merită să fie susţinuţi şi creditaţi cu toată încrederea. Locuri ca Harvard, Princeton, Yale, Oxford, pe care înainte le auzeam doar prin filme sau cărţi, au devenit realităţi palpabile prin intermediul foştilor elevi de la CNVA care au dus faima Galaţiului în lumea largă.
Înfiinţat în 1867, CNVA-ul închide cu grijă în istoria sa nume de mari dascăli care au predat aici sau de absolvenţi de renume, referindu-ne strict selectiv la Gh. BOGDAN-DUICĂ, Nicolae LONGINESCU, Iorgu IORDAN, Petre ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, generalul Eremia GRIGORESCU şi Gheorghe ZANE, alături de oamenii de ştiinţă ai prezentului, în frunte cu pedagogul, istoricul, sociologul şi cercetătorul Constantin Gh.MARINESCU, matematicianul Cristian S.CALUDE, profesor la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, Dumitru IACOBAŞ, cercetător în biofizică la Colegiul de Medicină ’’Albert Einstein’’ din New York, renumitul profesor de termodinamică de la Universitatea Duke, Adrian BEJAN, una din somităţile lumii în materie de inginerie sau - de cenu? - profesorul doctor Gheorghe FELEA, directorul Direcţiei Generale pentru Învăţământul Preuniversitar din ministerul românesc de resort. Cu o asemenea istorie şi un asemenea brand, nu e de mirare că CNVA-ul este unul dintre primele licee din ţară unde media de admitere la unele specializări este foarte mare. De exemplu, anul acesta la matematică informatică bilingv s-a intrat cu 9,91, Galaţiul fiind pe locul al treilea între liceele de elită din România.
Un alt treilea brand care poate fi luat în consideraţie este AXIS LIBRI, un brand cultural gălăţean. În esenţă, valoarea de brand cultural constă într-o relaţie, asemenea unui contract, tacit, care se construieşte între proprietarul ideii şi consumatorul intelectual. Dacă s-a reuşit afirmarea brandului amintit la cotele la care a fost conceput de către creatorul său, managerul Bibliotecii ’’V.A.Urechia’’, profesorul doctorand Ilie ZANFIR, care a iniţiat, inspirat, călăuzit şi validat întreaga construcţie, rămâne să stabilească iubitorii de cultură şi frumos de aici şi de pretutindeni. Totul nu ar fi fost posibil fără profesionalismul admirabilului colectiv al prestigioasei biblioteci gălăţene şi îndeosebi fără înţelegerea şi sprijinul Consiliului Judeţean. O concluzie, şi în acest caz, poate fi formulată fără echvoc: Brandul cultural AXIS LIBRI a generat manifestări pline de substanţă, stil şi valoare, rod al contribuţiei unui impresionant număr de colaboratori, personalităţi culturale gălăţene, din ţară şi străinătate.
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI
Plecând de la premisa celor trei brand-uri şi cum presa reflectă cel mai bine nivelul de evoluţie al unei ţări, eventual al unui popor, ca parte din domeniu, în urmă cu ceva timp, noi, cei de la Trustul de Presă REALITATEA- campioana presei româneşti de provincie, pe care-l conduc de 12 ani, ne-am gîndit să constituim Asociaţia ’’Fiii Galaţiului de pe alte meleaguri’’, în care să cuprindem pe toţi cei născuţi în judeţul nostru şi care acum vieţuiesc în diferite colţuri ale lumii, cu toţii personalităţi certe. Vă mai mărturisesc, când am ocazia, răsfoiesc încântat presa străină. Pe lângă tabloidele care nu lipsesc nici la ei, există o presă de calitate adevărată, în care analiza, reportajul, interviul şi reflecţiile sunt bine îmbinate şi întrupează un material serios, consistent şi cerut de o piaţă de regulă imensă care astfel resimte efectele campaniilor de publicitate în care sunt implicate astfel şi revistele, ziarele şi televiziunile. La noi e altfel, piaţa există şi spune ce are de spus, dar nu la scara şi calitatea occidentală. Presa română de calitate, am citit undeva, nu poate exista în democraţia asta de microtârgoveţi, de cumetrii şi traficanţi de agude. Nu avem nici oameni specializaţi şi nici public, toate sunt improvizate şi neconsistente, trăind atârnate de căte vreun nimic până când le va spulbera vântul nimicitor al istoriei. Adevărul e ca rasa albă, în trecut creştină, acum atee şi secularizată în majoritatea sa, îmbătrâneşte, sărăceşte şi se deprofesionalizează, producând doar firme de leasing, diverse instituţii financiare nonbancare şi rătăcind banii băncilor în subteranele aranjamentelor dintre privatul şmecher şi influent şi reprezentanţii banului public.
Să fie clar: presa europeană poate rezista din cauza dimensiunii bazinului lexical în care se produce, publicul e cu mult mai instruit decât ce a mai rămas în România, media poate fi convenabilă la consum şi afacerea devine profitabilă. Mai sunt necesari oameni care să aibă o brumă de cunoştiinţe, căci cu mintea stinsă nu poţi decât deveni legumă. Cum nu facem parte din acestă categorie, din contră, dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate gălăţeni, în viaţă la ora asta.
Pornind de la primarii gălăţeni, a căror mandate între 1870 şi 1944, erau doar de un an şi puteau să fie aleşi mai multe mandate succesive, dar nu abuziv, pentru că oamenii de atunci înţelegeau mult mai înţelept puterea decât cei de astăzi. Cred că unul dintre motive ţine de educaţie. Primarii gălăţeni ai epocii erau oameni cu carte, majoritatea absolvenţi ai Dreptului, mulţi cu doctoratul, unii publicişti, protectori ai proprietăţii şi comunităţii, susţinători ai cauzei locale, sprijinitori ai antreprenoriatului şi celor nevoiaşi, liberali, dar şi socialişti. Primarii gălăţeni respectau şi susţineau legea şi autoritatea statului în numele cetăţeanului şi pentru acesta. Astăzi pare demagogie ceea ce spun, dar atunci erau adevăruri. Dacă ceea ce a fost început ca şi construcţie a fost făurit sub direcţia inginerului Alexandru MORUZZI, restul a fost detailat, rafinat şi extins de primarii umanişti, oameni ai legii şi sprijinitori ai iniţiativei şi capitalizării naţionale. Fie că este vorba de eforturile de război, fie că este vorba de criză, fie că este vorba de plin război, nu s-a întâmplat ca astăzi, pe vreme de pace, să se desfiinţeze şcoli, spitale sau secţii de poliţie. Absolut toţi primarii au extins oraşul, au fost preocupaţi de dinamica sa economică şi de electrificare şi infrastructură, fie că lumina venea de la lămpile publice cu gaz sau de la lămpile electrice. Galaţiul, până la alipirea Dobrogei de ţară, după 1877, a reprezentat principalul port al României moderne şi regele Carol I a înţeles şi susţinut importanţa acestuia. Astfel s-au găsit banii în bugetul ţării pentru construirea mnodernă a portului Galaţi şi alătuiri de infrastructura portuară au început să se dezvolte construcţiile şi reparaţiile navale. Dezvoltarea economică ulteriorară a României a depins de prezenţa acesteia la Gurile Dunării, alături de marile puteri europene şi Rusia sau mai apoi URSS. Până la dezvoltarea transportului de călători în străinătate pe calea aerului, Galaţiului era portul principal prin care se ieşea din ţară. Primarii gălăţeni ai epocii au înţeles aceste imperative şi le-au pus în valoare. Mandatele lor scurte arată că şcoala primăriei era una de lideri, iar continuitatea proiectelor şi materializarea lor ţinea de lucrul în echipă, coeziv şi susţinut, cuvinte care astăzi par simple formule de propagandă. Nu e un eşec, e doar rezultatul unui act de iersponsabilitate a unui întreg popor.
Galaţiul, de-a lungul vremii, a fost prezent în poveşti, filme şi clipuri. ’’Explozia’’, film comunist realizat în întregime la Galaţi, exact ecranizarea realităţii, a avut ca subiect incidentul navei panameze încărcată cu azotat de amoniu, care era în pericol de a exploda şi a distruge Galaţiul şi Brăila. Unul din filmele ’’Dracula’’ în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de nişte englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui ţăruş în inimă, din Anglia a plecat la Varna, apoi a ajuns la Galaţi pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania cu o căruţă de ţigani. ’’Meta Tempesta’’ s-a filmat la Galaţi, mai precis la ruinele de la Tirighina, un film în care se preciza eronat că acele tunele au fost construite de germani pentru a proteja populaţia în al doilea război mondial, iar drumul ce intra în Galaţi, în film juca rolul drumului spre Constanţa. Ca să nu mai vorbim de ’’Valurile Dunării’’, realizat de Studioul cinematografic Bucureşti, în regia lui Liviu CIULEI, după un scenariu de Dumitru CARABĂŢ şi Francisc MUNTEANU. Îi are ca protagonişti pe Irina PETRESCU, ca debutantă, în rolul soţiei timonierului şlepului, pe Lazăr VRABIE în rolul ofiţerului sub acoperire şi pe regizorul însuşi ca timonierul şlepulului. Este de remarcat că viitorul regizor Lucian PINTILIE a jucat, de asemenea, în film în rolul episodic al unui soldat german. Galaţiul este prezent şi în romanul ’’Dracula’’ al lui Bram STOKER, clipuri ale cântăreţilor de muzică lăutărească, manele şi hip-hop, în diverse documentare despre al doilea război mondial în care Galaţiul era prezentat de comentatorii germani drept punct de forţă al armatelor române, personal plăcându-mi enorm documentarul recent despre oraş, lung de 30 de minute, realizat la cererea Consiliului Judeţean Galaţi.
Avem personalităţi gălăţene cu duiumul, de la Alexandru Ioan CUZA, fost Pârcălab al Plasei Covurlui şi primul Domn al Principatelor Unite, la maica Veronica GURĂU, legendara stareţă a Mănăstirii Vladimireşti, primarul Ghiţă VASILIU, fraţii Gheorghe şi Jean MAKSAY, fotografii Curţii Regale, de la care ne-au rămas cele mai valoroase imagini cu Galaţiul din perioada interbelică, istoricul şi scriitorul român V.A.URECHIA, fondatorul bibliotecii care-i poartă numele, actriţa al cărui numele îl poartă în prezent Teatrul Dramatic, Fani TARDINI, PS Antim NICA, Alexandru CERNAT, generalul care a condus armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de şcoală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galaţiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galaţi, autorul valsului ’’Valurile Dunării’’, pictorul Nicolae MANTU, Paul şi Ecaterina PAŞA, fondatorii primei colecţii muzeistice din Galaţi, actorii Ion şi Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul Victor VÂLCOVICI, matematicianul Dan HULUBEI, muzicologul Dimitrie CUCLIN, pictorul Camil RESSU, poetul şi academicianul Ioan NENIŢESCU, economistul şi profesorul universitar de calibru Anghel RUGINĂ, industriaşul Max AUSCHNITT, istoricul şi publicistul Joseph BROCINER, conducătorul comunităţii evreieşti din Galaţi, unul din primii membrii ai organizaţiei sioniste Hovevei Ţion din România sau mulţi alţii, din păcate plecaţi cu toţii în ceruri mai devreme decât am fi dorit. Am căutat în arhive, ne-am documentat şi am găsit şi noi peste 150 personalităţi născute în judeţ, din care fac parte, printre altele de pildă, violonistul Gabriel CROITORU, câştigătorul concursului ’’George Enescu’’ şi al viorii Guarnieri, în valoare de două milioane de dolari.
Din păcate, de foarte multe ori prinşi în vârtejul timpului, uităm de valorile contemporane, cărora nu le adresăm respectul şi onoarea cuvenită. Iată de ce în toamna lui 2011, când un grup de gălăţeni entuziaşti a luat iniţiativa creării Asociaţiei FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI, al cărui preşedinte executiv sunt, tocmai de la acest deziderat am plecat. Vrem să arătăm opiniei publice, contemporanilor de pe mapamond, dar în special tinerilor, că din judeţul Galaţi s-au ridicat personalităţi certe ale culturii, ştiinţei, artei, sportului, pe care merită să-i cinstim şi care la rândul Domniilor Lor, pot fi ambasadori perfecţi şi doriţi ai meleagurilor natale în lume. Sunt repere morale şi sociale, răspândite în toate colţurile globului. Prin tot ce întreprind diurn ei ne lasă o bogată moştenire, anume neamul, ţara şi credinţa în Dumnezeu. În rândul gălăţenilor recunoscuţi de întregul mapamond, dintr-o lungă listă, permiteţi-mi să-i menţionez doar pe Horia MOCANU, primul român admis la Harvard, inginera Maria GRAPINI, preşedinta Patronatului din Industria Textilă Română, consul onorific al Republicii India în România din 2009, academicienii Constantin Gh.MARINESCU, Dan ŞCHIOPU, profesorii univ. dr. Vlad GALIN-CORINI, ex-ambasador, deja amintitul Adrian BEJAN, Corneliu DUMITRIU, secretar executiv al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, poeta Nina CASIAN, solista de muzică populară Mioara VELICU, campionul mondial la boc Lucian BUTE, caricaturiştii Octavian COVACI sau Costel PĂTRĂŞCAN, tripla laureată cu aur la JO, canotoarea Viorica SUSANU sau multiplul campion mondial, european şi naţional, halterofilul Nicu VLAD.
Oraşul Tg.Bujor, la iniţiativa noastră, a acordat primele titluri de Cetăţean de Onoare din lunga sa istorie prof.univ.dr. Vasile BURLUI, preşedintele Fundaţiei APOLLONIA Iaşi, preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor Stomatologi-onorat şi cu botezul şcolii din satul natal Tudor Vladimirescu (actual Suceveni) cu numele său, dar şi pictoriţei Gina HAGIU-POPA, sora poetului şi scriitorului Grigore HAGIU. De asemenea, tot la iniţiativa noastră, Şcoala nr.2 din Galaţi a fost botezată ’’Acad.Constantin Gh.MARINESCU’’, singurul caz din învăţământul preuniversitar gălăţean în care o instituţie de prestigiu poartă numele unui contemporan. Cu siguranţă, vom continua demersurile pentru ca şi alte personalităţi gălăţene să fie onorate identic în localităţile unde s-au născut sau de care se leagă marte parte din activitatea Domniilor Lor. Biografiile acestora, traduse în trei limbi, vor forma conţinutul unor broşuri care vor ajunge pe masa parlamentarilor europeni sau vor fi dăruite oficialităţilor care ne vor vizita judeţul.
Dorim ca toţi cei curprinşi în lista noastră, la care aşteptăm noi propuneri, aşa cum am precizat şi în grupul deschis pe Facebook şi care are deja peste 1400 de membri din toate colţurile lumii, un record pentru new-media, să devină ambasadorii judeţului şi totodată membrii Grupului de Inteligenţă, la care pot apela primarii localităţilor din zonă pentru consultare. Mai avem intenţia creării unor galerii de artă cu lucrările donate de membrii societăţii, dar şi organizarea unor evenimente caritabile unde să-i avem invitaţi pe profesioniştii din listă, inclusiv evenimente sportive pe mari stadioane, şi unde vom strânge fonduri pentru cei mai merituoşi elevi şi studenţi, remarcaţi la Olimpiadele de profil. Asta pentru că avem cu ce ne mândri, iar ei merită respectul şi onoarea concetăţenilor.

Sandu Catinean - "Aceloraşi nemernici (...)"






Aceloraşi nemernici răi,
V-aduc aminte ce-i în ţară
Poporul este prost condus
Şi poate în curând să piară !...

Acum când ghiftuiţi sunteţi
Nici nu vă pasă de prostime !
Chiar nu ştiaţi că cei mărunţi
Sunt talpa ţării, din vechime ?...

Demiurgul ne-a făcut de-a valma
Deştepţi, servili, sau fără rost...
Doar înţelepţii ştiu ce-nseamnă
Când ţara e condusă prost...

Oportunişti veroşi şi şmecheri
V-aţi adunat ca-ntr-un sobor
Averi aţi strâns în conturi grase
Doar, pentru-a vi se da onor...

În voia sorţii stau sărmanii
Rânjind timid la tot cei nou
Se zbat în rele tot mai tragic
Aşa cum tâmp, ar face-un bou...


 
 
Streinii le croiesc destinul

Şi îi hrănesc ca pe cobai

Pe-a ţării mană şade colbul

Iar voi le spuneţi...că nu-i bai ?...
 


Vă lăfăiţi în vile scumpe

Odraslele vă sunt ca prinţii

Iar bieţii proşti din leafa lor

Nu-şi pot, nici îngropa părinţii...
 


Cum îndrăzniţi a vă mândrii

Că ţării voi i-aţi dat doar bine

Când, doar din patru-n patru ani

Voi împărţiţi, doar circ şi pâine ?...
 


Din vremuri imemoriale

Se ştie bine ce-i o ţară

Când cei ce o conduc greşit

Îi lasă pe mărunţi să piară...
 


Voi, cei ce credeţi că sunteţi

După Demiurg, chiar următorii

Vă spun că geaba mai trăiţi

Dormind pe glorii ca putorii...
 


De nu vă deşteptaţi curând

Respect s-aveţi de omul prost

Nu va rodi vreodată brazda

Şi-a piere totul...fără rost...
 


Iar ţara vor veni streinii

Cum s-a”ntâmplat şi altădată

Când doar un rege din Apus

A fost pentru popor drept tată...
 


Nemernici răi vă deşteptaţi !

Şi-ajungă-vă averea strânsă

Nu mai aveţi mult de huzurit

Căci faţa celor mulţi, e plânsă...




 
 

Sandu Cătinean din Bonţida