sâmbătă, 29 decembrie 2012

Scrisoare pentru Mos Craciun



Scrisoare pentru Mos Craciun


Draga Mosule,

Nu stiu daca-ti mai amintesti de mine…sunt eu, fetita care-ti scria scrisori pe pagini de caiet cu litere de-o schioapa. Ba chiar iti si desenam, sa intelegi mai bine. Si fiindca nu-ti stiam adresa, puneam plicul cu dorinte-n geam, sa fiu sigura ca-l citesti. Intr-un an ti-am lasat cativa biscuiti pe o farfuriuta. N-am mai gasit niciunul dimineata…au fost deliciosi, asa-i?

A apus vremea cand iti ceream papusi si ursi de plus, asa ca sigur te intrebi de ce-ti scriu acum. Pentru ca n-am incetat sa cred in tine, Mosule! Asa ca azi, in prag de sarbatoare, imi insir gandurile intr-o fereastra alba, cu gandul la tine…

Ce vreau anul asta? Sa-mi pui sub brad seninatatea copilasilor care se-arunca-n zapada neumblata, veselia familiilor care se-aduna la povesti in zi mare si linistea colindelor lui Hrusca.

Nu vreau bijuterii, vreau sa-mi sclipeasca sufletul de fericire. Sa fiu alaturi de cei dragi, sa facem glume si sa mancam bunatati. Sa miroasa a brad si pe cat de frig e afara, pe-atat sa simt caldura caminului meu. Apartin alor mei, sunt protejata de ei si impart bucuria cu ei.

Sa asteptam colindatorii cu glas de inger sa ne umple inimile si sa ne lipeasca zambete largi pe fete. Sa uram “Craciun fericit” cu tot dragul. Sa impartim mere, nuci si covrigi de dragul traditiei. Sa ne intoarcem in noi.

Si daca nu cer prea multe, draga Mosule, ai grija te rog de camaruta goala din-nauntrul meu…Cea care tresare la auz de cuvinte dulci, se-mbata cu promisiuni si chicoteste cand zburda fluturii-n stomac. Fa-ma sa chicotesc, deci…:)

Mosule, te rog, adu tuturor nopti magice de sarbatoare, pline de caldura si de poveste! Scoate din sacul tau mai multa intelegere, rabdare si intelepciune. Imprastie bunatate si recunostinta. Stiu ca poti. Pentru ca nu esti un miracol…

Semnat: A ta fetita cuminte:)

PS: Mos Craciun chiar exista!

 

Articol înscris în concursul “Nopţi Magice în Miez de Iarnă-2012

”Un concurs sponsorizat de Luxurygifts.ro

Puteti vota acest text  > AICI <

http://virtualfeelings.wordpress.com/2012/12/18/scrisoare-pentru-mos-craciun/

joi, 27 decembrie 2012

Iar ninge - SERGIU BOIAN

Iar ninge

Iar ninge prăstă sat şî noi
Tăt şeriu parcă-i buturit,
Sâmt fuljii-aşa dă răşi şî goi
Ca toată iarna d-o vinit …

S-auge jeru cum scormoale
Tot gâdu şe m-o măi rămas
Şî neaua pră crenjilii goale
Să tot adună şeas cu şeas.

Mă uit la iarnă şî ascult,
Prân mine vremea cum să suşe
Şî gandu meu fujit dămult
Îl sâmt cum vine şî să duşe …

Iar ninje prăstă somnu crud,
Blăstămu iernii să-mpârângă,
Îi noapce şî tot măi aud,
Cum ninje prăstă gând şî lângă …


SERGIU BOIAN

luni, 24 decembrie 2012

IARNA IN PARUL TAU - Mihail Rujoiu


IARNA IN PARUL TAU
Iarna in parul tau
Cerne steluţe argintii,
Pe covorul alb şi moale
Paşii tăi sunt încă vii.

Vântul bate nechemat
Şi se-aşterne într-o clipă,
Zborul norului semeţ
Se ascunde sub aripă.

Omul de zăpadă doarme
Sub o umbra de copac,
Iarba sub zapadă curge
Printre rădăcini ce tac.

Fumul se ridică lin
Dintr-un coş cam amorţit,
Ceaţa cade tot mai deasă
Peste satul adormit.

Ţurţuri se apleacă iar
Pe sub streşinile reci,
Aerul tot mai uscat
Precum florile-n ghiveci.

Iarna este tot mai rece
Norii parcă bat din palme,
Peste tot danseaza fulgii
Luna printre stele doarme.
.

Sinaxar 24 Decembrie








Sinaxar 24 Decembrie

În aceasta lună, în ziua a douăzeci şi patra, pomenirea Sfintei cuvioasei fecioare Muceniţe Eugenia şi a celor împreună cu ea.



Sfânta Muceniţă Eugenia (Evghenia), odraslă de bun neam şi mândrie a neamului ei s-a născut în Roma cea veche.

Părinţii el, Filip şi Eugenia, primind de la împărat o înaltă dregătorie, au plecat în Alexandria, cu fiica lor. Pe când erau în Alexandria, fiica lor Eugenia şi-a părăsit pe ascuns părinţii. S-a îmbrăcat bărbăteşte a luat cu ea două slujnice şi într-o noapte, a fugit de-acasă. S-a dus la un episcop şi a primit de la el sfântul botez. Şi-a tuns părul capului, s-a numit Eugeniu şi foarte de dimineaţă s-a dus în grabă la o mănăstire. Acolo a trăit în osteneli, în nevoinţe, în trude, în privegheri de toată noaptea şi a săvârşit toată virtutea. 

= DĂ AJUN =


‎= DĂ AJUN =

O vinit iară Ajunu
Dubilii ne ţân pă loc
Sămn că astăsz tăt românu
Îi pământ, apă şi foc.

Arge- şpoar lemnu uscat
Şî-i miros dă piţărăi,
Stălilii să rup şî cad
La tăt natu în odăi.

Câncec sfânt, colindă dulşie,
Cozonac cu mac şî nucă,
Sarme-n oală, şonc şî clisă
Şî cârnaţ cât să ajiungă.

Pă sub geal să smuljie vântu,
Lupii urlă-n şierc dă lună,
Curjie gimineaţa-n lece
Ca şî Bistra a bătrână.

Chişiora şî Şirieşălu
Păstă vale, pă Vlădoni
Lasă umbra dă tri pelme
Unge-i stâna lu Mâţoni.

Jios în sat, cu mic şî mare
Cu nuiele dă alun
Vin pă „ Uliţa a Oarbă”
Să-i ge-a neaţa lu Ajun.

Focu arge, tăţ să-mburdă
Şî îi larmă ca-n poveşci
C-o vinit ş-o moşcăradă
Cum pă vale nu găsăşci.

La un sămn să sparjie şeata,
Fug copii zoitaţ dă toace
Să primească bucurie,
Piţărăi şî bunătace.

Doda Ana, Iconie
Lenca, Marea, preoceasa
Dau dîn inimă lumină
Să ne lumineze casa...

Bănăţăni cu suflet mare,
Lăsăţ tăt şie îi măi rău
Şî-mpărţâţ la fişcecare
Dzî dă dzî, un piţărău ..
 

duminică, 23 decembrie 2012

Datini de Craciun in Romania


Imagini în cuvinte: În săptămâna lui Moş Ajun


Nepăsător, timpul îşi împingea placid zilele spre solstiţiu. Decembrie s-a ţinut de cuvânt şi a adus acasă iarna. Ninsese tăcut şi calm, dar nu atât de îndestulător ca altădată, peste tot sudul pământului nostru. Şi în Gorj, munţii, colinele şi luncile râurilor s-au îmbrăcat cu straiele iernii, pădurile şi-au legat sub bărbie broboada de promoroacă. Satele vieţuiesc în albul imens al anotimpului, pe fir de vale, pe muchie de culme ori în căldările dintre vârfuri de deal sau munte, unde au ales străbunii să veşniceacă în linişte şi siguranţă. La Padeş, în acest an, uliţa pe care se adunau piţărăii şi-a schimbat înfăţişarea. Ogaşul cu podul de gheaţă pe care alunecau odinioară săniile s-a retras într-un canal modern iar în locul albiei, prin osârdia unui localnic care a dorit să îşi convingă semenii că se poate trăi şi altfel prin aceste locuri, a apărut drumul asfaltat, fără bolovani şi gropi de noroi. Aici, cu chip nou şi alb, este capătul de sat din care vor pleca iarăşi piţărăii pe la casele oamenilor.

Cu vocile lor zglobii, copiii vor începe sărbătorile acestei ierni în dimineaţa de Ajun, fratele mai sărac al lui Moş Crăciun.  Primeniţi în haine curate, cu săcuie sau trăistuţe cu baiere pe umeri, în mâini cu colinde proaspăt lucrate, piţărăii vor pleca din poartă în poartă spre Valea Moregilor şi apoi peste tot satul colindând cu bucurie şi spor pentru un an mai bun. Ei vor fi dăruiţi de stăpânii gospodăriilor cu colăcei, nuci, mere, pere, biscuiţi şi dulciuri. Vârstnicii sunt rugaţi cu ţuică fiartă de unii gospodari, să-şi mai încălzească paşii. Spre seară, la reîntoarcerea acasă, fraţii se întrec alegând şi numărându-şi darurile primite. Alţii îşi lăsă săculeţele pline cu piţărăi pe la rude şi-şi văd mai departe de colindat, să umple alt săculeţ cu daruri.
În grupurile vesele ale colindătorilor se adună băieţii şi fetele satului, copiii şi oamenii săraci. Ei nu plecă să colinde până nu primesc semnalul vătafului, cel ce are sub comandă întreaga oaste a piţărăilor. L-au avut cu ani buni în urmă pe Moş Bobei, apoi pe Nicolae Mischie. Acum nu se ştie ce vătaf vor mai avea. Colindele cu care se mândresc unii sunt meşteşugite chiar de ei dintr-o nuia ceva mai groasă de alun, tăiată din aluniş cu câteva zile mai devreme, după ce pe la ferestrele caselor vor fi trecut zoriorii ajunului, cu cântec şi urări de sărbătoare. Băţul era împodobit cu motive spirale în alb-negru, prin crestare şi decojire cu briceagul şi afumare la focul întreţinut de propria-i coajă.
Obiceiuri ancestrale în Gorj
La Cloşani, într-o superbă perpetuare a tradiţiei, îmbrăcaţi într-un mod cât mai original şi purtând măşti confecţionate cât mai hazliu, colindeţii pleacă prin sat în seara de Ajun. Ei intră în casă, răscolesc focul din vatră cu colinda, să se ducă relele, şi-i urează gospodarului: „Ce-i în casă să trăiască,/Ce-i afar’ să izvorască,/Oile lânoase,/Vacile lăptoase,/Caii-ncurători,/Porcii unsuroşi,/Să-i mâncaţi sănătoşi!” Gazdele îl dăruiesc pe vătaf cu „Colacul lui Dumnezeu”. Piţărăii primesc colăcei rumeni, copţi în sobă, pe vatra încinsă. Femeia casei aruncă boabe de porumb, de grâu, de fasole, cu dovleac sau cânepă peste ceata urătorilor, crezând într-un rod mai bogat pentru anul care vine.
În sat, la Aninoasa, vătaful jeruieşte cu colinda focul din vatră, urând stăpânilor casei sănătate şi belşug, repetând apoi la fiecare poartă: „Bună ziua lui Ajun,/Dar mai bună a lui Crăciun,/Oamenii sănătoşi,/Porcii unsuroşi,/Vacile lăptoase,/Oile lânoase!”
La Novaci, piţărăii îşi încep colindul de la cel mai harnic om al aşezării. Vătafii primesc în dar un colac mare iar colindătorii sunt răsplătiţi cu fructe, dulciuri şi colăcei. Şi aici, piţărăii sunt rugaţi cu ceşcuţe de ţuică fiartă, să nu le intre frigul la obiele! La sudul judeţului, colindeţii din Glogova au obligaţia să facă focurile în vatră şi la hotarul satului. Îşi aprind torţe din crengi de cireş şi, pe la apusul soarelui, pleacă să colide satul. La Runcu,  piţărăii pornesc la drum după ce vătaful urează la prima casă. El ia din cotovaie boabe de grâu, porumb sau fasole, spune „Amin!”, şi aruncă boabele peste acoperişul casei dorindu-i gospodarului:”Grâul cât casa,/Pâinea cât masa”.
Ajuns în faţa casei, vătaful din Vădeni întreabă alaiul:”Ce-i aici, copii?”. I se răspunde:”Dumnezeu!”. El cumpăneşte colinda deasupra porţii deschise. Piţărăii intră pe sub ea în curte şi sunt încărcaţi de gospodar cu fructe, dulciuri şi colăcei. La Stănceşti, piţărăii nu pleacă fără lăutari. Întocmai ca la o nuntă, vătaful poartă un steag împodobit cu ştergare şi batiste, cu un clopoţel în vârf. Steagul este jucat în ograda fiecărui gospodar. Apoi, vătaful apleacă steagul, lăutarii tac iar piţărăii merg mai departe. Tot aici, copiii satului privesc în dimineaţa de Ajun printre parii din preajma casei. Dacă văd o pasăre aleasă este semn bun, iar de zăresc o cioară sau o coţofană este semn rău.
Câte doi vătafi din Baia-de-Fier ies din ceata piţărăilor şi intră în casa gospodarului să dea în grindă. Pe masă, ei găsesc o lingură cu grâu pusă pe un colac mare. Unul dintre vătafi ia în mână lingura cu grâu şi rosteşte o urare de belşug, sănătate şi la mulţi ani familiei colindate, după care aruncă grâul în tavanul casei. După ce se întorc din piţărăi, copiii de pe Valea Jaleşului lovesc cu colinda în spinarea vacilor  în credinţa că acestea vor face viţei vărgaţi. Tot aici, sătenii care au copii morţi dau de pomană o colindă, un colac şi o lumânare aprinsă. Prin toate satele, în dimineaţa de Ajun, se mănâncă dovleac turcesc copt în sobă, să fii gras ca dovleacul. La Racoţi se obişnuieşte să se mănânce nouă feluri de mâncare de post.
Băieţii de însurat din Preajba pleacă în piţărăi cu muzicanţii după ei. Ei colindă numai fetele de măritat. Acestea îi invită în casă, la ospăţ, oferindu-le prilejul să constate priceperea lor în arta culinară, dar şi acela de a admira zestrea fetei. Fiecare fată era jucată de drăguţul ei. Dincolo, la marginea judeţului, sătenii din Polovragi pun în trăistuţa copiilor produse agricole, sare şi preparate din porc, în credinţa de a fi spor în casă în anul care vine.
Se vede, s-a întors iar la noi iarna! Pe la ferestre strălucesc luminiţe multicolore. Cetina de brad înmiresmează casele. Prin adâncimi de uliţi şi de vreme se aud cântece de stea, florile dalbe, vicleiul, pluguşorul. Cete de colindători poartă pe la porţi credinţa în frumos, bine şi rodnicie pentru viaţă. Cu ochii lipiţi de obrazul ferestrelor, copiii îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Ei ştiu că Moşul vine de departe, tare departe, tocmai din ţările albe, dinspre Polul Nord. Sania Moşului este trasă de un cal alb şi şchiop şi aduce copiilor cuminţi jucării şi dulciuri. Ninge ca-n poveşti afară! Irina nu şi-a luat deloc ochii de la geam. Vine Moş Crăciun!
 
 Articol de Ion Elena

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Cum pot să uit… - Vera Craciun

Cum pot să uit… 
 

Cum pot să uit?... Cum aș putea,
Când liber fulg în calea ta,
Pe buzele-ti iubirea o rostea
În alb de alb ce arginta

…și strălucea, și încânta,
Și iarna-n juru-mi se rotea?
Cum pot să uit?... Cum aș putea,
Când liber fulg în calea ta,

În dor plutea și-nveșmânta
Iubirea noastră într-o stea,
Iar cerul cântu-i asculta
Și se-ntreba: ce-i dragostea?

Cum pot sa uit?...Cum aș putea?


Vera Craciun
 December 18

Cum ajungi împărat peste o bucată de cer? Cu aripi…


Ştii că unii oameni au felia lor de cer? Nu, nu aşa cum o gândeşti tu de regulă… Pur şi simplu cerul ăsta pe care îl brăzdăm uneori, mai des de când cu low-costurile, şi-l privim uneori nostalgic, de jos, la răsărituri şi primăvara… se poate împărţi şi altfel, după alte reguli şi legi. O să vezi, după ce-ţi povestesc despre Giuseppe.

Pentru că, acum, undeva, pe harta Europei, am un prieten nou, care suferă de frig, de tristeţe, care are foarte puţine lucruri pentru care aşteaptă ziua de mâine şi care este, ca şi mine, cum ştii, prietenul păsărilor. Doar că el a plătit foarte mult pentru prietenia asta… Pentru că a avea o felie de cer vine doar cu o responsabilitate foarte mare…

Tu nu ştii de ce am plecat la Paris. Ştiai doar că vreau să merg, apoi că nu mai vreau să merg, apoi că am ajuns. După ce am pronunţat a doua oară numele locului, m-ai tras de urechi. Spusesem că o să fac nu-ştiu-ce după ce mă întorc din Paris. Nu mă lăudam. Scriam de pe stradă. Nu întotdeauna Parisul e strălucitor, pentru shopping, pentru îndrăgostiţi. Dar e o casă pentru mulţi. Chiar şi eu aveam un fel de “acasă”, acolo: locul unde dormeam. Dar întoarcerile adevărate sunt cele acasă, scris fără ghilimele.

vineri, 21 decembrie 2012

Rugaciunea Inimii





OrthoLogia

Rugaciunea Inimii



"Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai mila de mine, pacatosul."

Aceasta rugaciune, cunoscuta în Ortodoxie ca rugaciunea inimii sau rugaciunea lui Iisus este unul din cele mai importante mijloacele de a ne curati inimile si de a ne apropia de Dumnezeu. Ea cuprinde în sine o întreaga teologie si ne aseaza într-o relatie corecta cu Dumnezeu. Când spunem ...
"Doamne..." înseamna ca-L recunoastem pe Isus Hristos ca Împarat al universului si Stapân al nostru.
"Iisuse... " înseamna ca recunoastem ca Dumnezeu Întrupat, ca Unul care a luat natura noastra omeneasca pentru a ne da o natura Dumnezeiasca.
"Hristoase..." înseamna ca-L recunoastem ca Mântuitor, ca Unsul, Mesia care a venit în lume ca sa ne scape din starea de pacat si dusmanie cu Dumnezeu.
"Fiul lui Dumnezeu..." înseamna ca recunoastem Dumnezeirea Lui si relatia Lui cu Dumnezeu Tatal.
"ai mila de mine..." înseamna ca ne apropiem de El cu umilinta, apelând nu la drepturile noastre ci la îndurarea lui. Ne apropiem de El cu teama, dar si cu speranta, pentru ca El este un Dumnezeu îndurator si iubitor de oameni.
"pacatosul..." este recunoastere starii noastre de pacat, este atitudinea de pocainta si umilinta, recunoasterea ca nu ne apropiem de El prin meritele noastre, ci ca avem disperata nevoie de ajutor.
Sfintii ne recomanda sa avem întotdeauna aceasta rugaciune în strafundul inimii noastre, si sa o aducem adesea la suprafata prin rostirea ei cât mai frecventa. Dar în acelasi timp, cuvintele ei nu trebuie rostite în mod mecanic, ci cu o participare a întregii noastre fiinte. Astfel rugaciunea nu mai este "o activitate" exterioara, ci noi însine devenim rugaciune. Sf. Teofan Zavorâtul ne spune ca în adevarata rugaciune mintea se coboara în inima, în loc sa hoinareasca aiurea.

NU STIU DACA POT CREDE !




NU STIU DACA POT CREDE !

Asemeni majoritatii celor care sunt parinti, pentru Betty si sotul ei, nu era nimic mai important decat transmiterea credintei lor, mai departe, copiilor. Acest lucru intotdeauna a parut un proces natural nu prea complicat. In general, copiii le acceptasera usor credinta pentru ca ea se dezvaluia atat de limpede in viata parintilor lor.


Dar cu John lucrurile stateau altfel. "John seamana mult cu tatal lui", marturisea Betty. "Nu accepta lucrurile asa cum par ele ca sunt. Trebuie intai sa i le dovedesti, sa-i demonstrezi." Asa ca John proba credinta parintilor sai mai mult decat ceilalti copii. "Pur si simplu nu stiu daca pot crede ca Dumnezeu raspunde rugaciunilor noastre", i-a spus John mamei sale. "Ne-am rugat luni intregi pentru ca baiatul acela de la biserica sa se faca bine si starea lui se inrautateste. Intotdeauna ne rugam pentru cei care sunt bolnavi. Uneori se fac bine, alteori nu. Dar asta se intampla in dreptul tuturor oamenilor indiferent daca ei cred sau nu in Dumnezeu. Nu pot sa gasesc nici macar o ocazie in care Dumnezeu a raspuns unei rugaciuni si sa nu fie nici o urma de indoiala ca El a facut acel lucru. Nici macar o data!"

joi, 20 decembrie 2012

În satul lui Moş Crăciun - Mihăiţă Macoveanu




În satul lui Moş Crăciun - colind

Fulg cu fulg, se-aşează lin
Fermecaţi, rând pe rând, vin,
Şi îmbracă-n albul pur
Totul, de jur împrejur.
În sătucul de poveste,
Sărbătoare mare este,
Toţi copii stau în case,
Împodobite, frumoase.

Saniuta-i lustruită,
Renii, harnici, se agita,
Zboara, iute, printre nori
C-au primit multe scrisori.
Aici nu-i copil sărac,
Fără jucării în sac,
Trebuie, doar, să fii bun,
În satul lui Moş Crăciun.

Lângă bradul verde viu,
Toţi copii stau, şi ştiu,
Că, e noaptea-n care vine,
Moşul plin cu daruri bune.
Cântă şi spun poezii,
Despre iarnă şi copii,
Despre pruncul, cel de sus,
Cu numele de Isus.

Saniuta-i lustruită,
Renii, harnici, se agita,
Zboara, iute, printre nori
C-au primit multe scrisori.
Aici nu-i copil sărac,
Fără jucării în sac,
Trebuie, doar, să fii bun,
În satul lui Moş Crăciun.

Stau pe geamul aburit,
De parcă au împietrit,
Şi se roagă să-l zărească,
Le e somn, dar nu se lasă.

  Mihăiţă Macoveanu


Prietenii Radio Sufletel colinda !


Buna ziua si bine v-am gasit, Radio Sufletel. Tocmai am vazut mesajul vostru pe Facebook  ( http://www.facebook.com/groups/sufletel.radio/ ) si va trimitem colinda noastra dedicata celor de acasa si celor dragi. Interpreteaza Denair, fiul meu de 6 ani, care inca nu a vazut Romania, nici Craciunul in Romania, dar incercam sa ii aratam si sa il invatam tot ce avem noi in suflet, de aici din strainatate.

Va salutam si va uram sarbatori fericite din Benidorm (Alicante, Spania).
Click AICI pentru a asculta colindul.

Radio Sufletel : MULTUMIM DENAIR !

Un colind pentru un zambet!

In special în preajma sărbătorilor asistăm la multe manifestări organizate de entități care mai de care mai “profi”.
     Evenimente ce de multe ori se copie un ape alta, evenimente false si fără substanță.
     Suntem o nație simplă in genere dar atât de complicată in manifestări încât uneori nu ne mai înțelegem nici măcar noi pe noi.
     Ei bine, atunci când oameni fără nici o pregătire specifica in prealabil se unesc pentru a arăta pur si simplu plăcerea de a face ceva, atunci iese super ok.
     Pot fi voci care de vor pot găsi si ac in carul cu fan si nod in papura, dar apa trece pietrele rămân.
     Întrebarea: ce legătura pot avea studenții de la Metalurgie din Galați cu muzica si poezia ?
      • Motivul: Strângerea de fonduri pentru a aduce bucuria crăciunului si copiilor fără posibilități materiale.
      • Locul de desfășurare: In sala de festivități a Universității “Dunărea de Jos” Galați, Aula Magna
      • Protagoniști si organizatori: Studenții Facultății de Metalurgie din Galați
     Hai sa vedem ce a ieșit:

marți, 18 decembrie 2012

Daruri de la Sufletei - Alina Buchert


SARBATORI FERICITE !

Acum mai bine de 5 ani Radio Sufletel a pornit la drum
cu gandul si speranta de a fi o oaza de romanism .
Echipa a gandit si pus in practica,
alaturi de colaboratori din tara si de prin toate colturile lumii,
multe emisiuni de promovare a valorilor culturale si spirituale romanesti.
De ceva timp,
au inceput sa soseasca la redactie din ce in ce mai multe mesaje
de la ascultatori care ne propun sa renuntam la aportul muzicii straine din playlisturile difuzate.
As putea spune.. "gand in gand" ,
cu bucurie ne alaturam dorintelor dv. dragi prieteni
si va putem anunta ca echipa a inceput deja revizuirea intregii activitati
in asa fel incat promovarea sa se adreseze 100% culturii si spiritualitatii romanesti.
Acum si in tot timpul sarbatorilor
va daruim selectii deosebite de colinde si cantece de sarbatoare
100% romanesti
primite in timp de la interpretii, colaboratori ai Radio Sufletel .
Sunt de asemenea in pregatire emisiunile speciale
ce vor marca
Sfanta Nasterie a Mantuitorului Iisus Hristos
si trecerea in Anul Nou
precum si a celorlalte sarbatori ce ne imbogatesc viata si sufletul de veacuri .

 Gand bun catre voi toti dragi romani de pretutindeni !
Doamne ajuta !
Cu respect, prietenie si drag
in numele intregului colectiv tehnic
Eugen Emeric / Radio Sufletel


joi, 13 decembrie 2012

13 decembrie, Ziua tipografului in Romania si 15 ani de la prezentarea design-ului bancnotelor EURO



 

13 decembrie, Ziua tipografului in Romania si 15 ani de la prezentarea design-ului bancnotelor EURO

In Romania, data de 13 decembrie este considerata a fi Ziua tipografului.
In aceeasi zi a anului 1918, circa 600 de tipografi bucuresteni au realizat o manifestatie in care solicitau, printre altele, conditii socio-economice pentru munca pe care o desfasurau si libertate pentru presa. Ajunsi in piata Teatrului National, acestia au fost asteptati de ofiteri si soldati ai Regimentului de vanatori de munte care au deschis focul. In urma evenimentului, zeci de tipografi si-au pierdut viata sau au fost raniti doar pentru ca au revendicat conditii mai bune de munca si de trai.



La aceeasi data a anului 1996 a avut loc prezentarea design-ului bancnotelor euro. Toate monedele au pe fata comuna valoarea, printr-un desen realizat de designerul belgian Luc Luycx. Desenul monedelor de 1, 2 si 5 centi ilustreaza pozitionarea Europei pe glob in raport cu Africa si Asia. Monedele de 10, 20 si 50 centi, precum si cele de 1 si 2 euro prezinta fie Uniunea Europeana inainte de extinderea sa de la 1 mai 2004, fie, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, o harta a Europei. Toate monedele contin 12 stele in designul lor.
In data de 13 decembrie s-au mai intamplat:
1466 – Moare sculptorul italian Donatello (n. 1386).
1642 – Navigatorul olandez Abel Tasman a descoperit Noua Zeelanda.
1816 - S-a nascut Werner von Siemens, inginer si industrias german (d.1892).
1948 – S-a nascut Emil Ciocoiu, pictor roman stabilit in Germania.
1957 – Are loc nasterea lui Steve Buscemi, actor, scenarist si regizor american.
1983 – Moare Nichita Stanescu, poet, eseist roman, laureat al Premiului Herder (n. 1933).
1996Kofi Annan devine secretarul general al ONU.
2003 – Presedintele irakian Saddam Husein este capturat in apropierea orasului Tikrit.
2005 – A avut loc inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Academiei Romane.

15 Decembrie 2011 sa inaugurat noul sediu al Bibliotecii Nationale



 

15 Decembrie 2011 sa inaugurat noul sediu al Bibliotecii Nationale

 

Biblioteca Nationala a Romaniei a fost naugurata joi, 15 Decembrie 2011, in prezenta ministrului culturii Kelemen Hunor si a premierului Emil Boc (http://www.wall-street.ro).

Capitolul cel mai important din biografia Bibliotecii Naţionale a României poate fi considerat  anul 1955 când a fost înfiinţată (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) Biblioteca Centrală de Stat, ca principală bibliotecă publică a ţării, o instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO. 

http://www.bibnat.ro/Ghidul-bibliotecii-s8-ro.htm

 http://digitool.bibnat.ro:8881/R


miercuri, 5 decembrie 2012


In aceasta seara magica, incepand cu ora 22.30, Radio Sufletel va invita sa ascultati un regal de exceptie al carui corifeu va fi, prin vocea sa, nemuritorul si inegalabilul 
Luciano Pavarotti
Veti putea auzi duete de aur cu : 
Bryan Adams, Celine Dion, Enrique Iglesias, George Michael, Jon Bon Jovi, Laura Pausini, Liza Minelli, Eros Ramazzotti, Mariah Carey, Michael Bolton, Stevie Wonder, Queen. 
 Tot in aceasta emisiune veti putea asculta inregistrari de arhiva cu Maria Callas si ale celor trei mari tenori Placido Domingo, Jose Carreras si Luciano Pavarotti.
In emisiunea de azi, ca omagiu adus marilor artisti romani ai scenei clasice am adaugat inregistrari cu Angela Gheorghiu si Costel Busuioc. 
Am pigmentat playlistul acestei emisiuni cu inregistrari indragite semnate de Richard Clayderman si de marea Orchestra Johan Strauss condusa de Andre Rieu 
O seara nu doar magica dar si ilustra vo asezam , nu in ghetute ci in suflet. 

Auditie placuta !

Puteti asculta Radio Sufletel accesand :
http://radiosufletel.ro/
http://radiosufletel.blogspot.com/
sau direct pri
n winamp utilizand link-ul
http://asculta.radiosufletel.ro/


luni, 3 decembrie 2012

Pariu cu viata



Nume:
Popa Dorian Laurentiu
Data nasterii:
7 august 1988 (varsta 24 ani)
Locul nasterii:
Constanta
Inaltime:
1.84m
Ocupatie:
actor, cantaret si compozitor
Gen muzical:
pop-rock
Ani de activitate:
2011-prezent
Proiecte:
Actor in "Pariu cu viata" la PRO TV

sâmbătă, 1 decembrie 2012

SI TU POTI !






1. Ia o cutie de pantofi goală, (capac și corp) iar dacă nu găsești, folosește orice cutie cu capac detașabil;
2. Împachetează cât poți de frumos cutia și capacul (fiecare separat);
3. Caută prin casă și vezi ce lucruri poți dărui unor copii (cu vârste între 2 și 18 ani), sau cumpără de la magazin câteva lucruri pentru ei.
4. Pune aceste daruri în cutie și dacă dorești adaugă și o vorbă bună, scrisă într-o felicitare;
5. Adu cutia, fără să lipești capacul la cea mai apropiată locație (shoebox.ro/locatii) și de aici ne ocupăm noi.

Anul acesta data limită de primire a cutiilor este 15 decembrie ora 18

LA MULTI ANI ROMANIA !
LA MULTI ANI ROMANI DE PRETUTINDENI !
Echipa tehnica a Radio Sufletel va imbratiseaza cu drag , cu gand bun si va trimite tuturor urari de bine !
Sanatate si liniste in suflet !
Zambet si lumina pe chip !
Bucurie si noroc !
LA MULTI ANI ROMANIA !
LA MULTI ANI ROMANI DE PRETUTINDENI !
Radio Sufletel va invita sa ascultati azi
1 Decembrie 2012
incepand cu ora 17.00 (ora Romaniei )
un program special dedicat tuturor romanilor
 "ROMANIA DIN SUFLETUL TAU"
Auditie placuta !