vineri, 31 mai 2013

Ajuta-ti inima cu remedii din natura!



Ajuta-ti inima cu remedii din natura!


Specialistii spun ca principala cauza de deces, in intreaga lume, o reprezinta bolile cardiovasculare. Mama Natura, insa, a pus la indemana omului remedii pentru toate bolile, cunoscute inca de pe vremea strabunicilor nostri, omul modern trebuind doar sa caute, sa se informeze si sa creada ca leacul ii este de folos pentru starea lui de sanatate.

Dulceata de Nuci Verzi




Dulceata de Nuci Verzi 

Ingrediente:

100 nuci tinere
800 gr zahar
2 pahare cu apa
zeama de la o lamaie
vanilie dupa gust
manusi de bucatarie
cutit bine ascutit

Preparare:


Inainte de a ne apuca de treaba trebuie sa tinem nucile in apa rece pentru 24 de ore, timp in care mai schimbam apa tot la aproximativ 2 ore, cu alta rece.
In ziua urmatoare, punem manusile pe maini, (pentru a ne feri pielea de petele lasate de nuci), luam un cutit bine ascutit si trecem la curatarea nucilor. Pe masura ce la curatam, le introducem in apa rece. In timpul asta avem pe foc cratita in care vom face dulceata si in care am pus zaharul si apa la fiert. Trebuie sa avem un sirop bine legat in momentul in care punem nucile in sirop.


In alta cratita, tot pe foc, avem apa pusa la fiert. Cand clocoteste, punem nucile si lasam la fiert 3-4 minute. Scurgem de apa clocotita, le lasam intr-o cratita cu apa rece si punem a doua tura de apa la fiert. Procedam asa de trei ori.
Apoi luam proba siropului. Daca punem cateva picaturi de sirop intr-un pahar cu apa rece si siropul isi pastreaza forma de bila si nu se imprastie in apa, atunci inseamna ca este gata pregatit pentru a pune nucile scurse bine de apa in el. Daca siropul se imprastie in apa atunci se mai continua fierberea.


Cand este gata se pun nucile in sirop si se lasa la foc mic la fiert. Se procedeaza in continuare ca la o dulceata normala, adica se fierbe jumate de ora azi, 15 minute maine si inca 15 minute a treia zi. Se pune in borcane curate si sterilizata, se pune capacul si se lasa intre paturi sau perne pana a doua zi.

joi, 30 mai 2013

Vasile Plăvan “Un Slavici al Bucovinei" - Mariana Gurza



 Nota autorului

Am făcut mănunchi din câteva fire culese pe postata unde au putut
răsări în urma muncii mele de redactor şi, după moartea regretatului
ziarist Petre Cârsteanu, de prim-redactor la ziarul “Glasul Bucovinei”, în
serviciul căruia am robotit 13 ani, cei mai preţioşi din viaţa mea.
Partea cea mai mare din bucăţile cuprinse în aceste “Boabe de
lacrimi”au văzut lumina zilei în ziarul “Glasul Bucovinei”; iar alta, în
„Voluntarul Bucovinean”, care apare acum în Cernăuţi şi luptă cu mari
greutăţi.
În cursul celor 13 ani de muncă în redacţia ziarului „Glasul
Bucovinei”am stăruit pentru întărirea elementului de baştină aici în
Bucovina, pe temeiul credinţei străbune în Dumnezeu, în cinste,
corectitudine şi mai ales în jertfă necrupeţită pentru interesele superioare
ale Statului. M-am încredinţat că meşteşugul scrisului zilnic mistueşte
puterile omului mai mult decât alte îndeletniciri.
Cernăuţi, Noiembrie, 1936

Mariana Gurza

Părintele Cleopa – Predică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

Părintele Cleopa – Predică la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

sfintii-imparati-constantin_si_elena 

Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu eşti Dumnezeu Care faci minuni (Prochimen la praznice)
Iubiţi credincioşi,
,,Cînd a binevoit Preabunul şi Preamilostivul Dumnezeu să înceteze pîraiele de sînge, care se vărsau din trupurile apostolilor, ale martirilor şi ale mărturisitorilor Săi şi să dea deplină libertate Bisericii Sale, răscumpărată cu Sfîntul şi Preascumpul Sînge al Fiului Său, atunci şi-a ales pentru acest scop, dintre toţi împăraţii lumii, pe Sfîntul împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena. Prin aceşti Sfinţi împăraţi a adus Dumnezeu libertate religioasă în lume, a slăbit păgînismul şi idolatria şi a întărit Biserica şi credinţa creştină pe pămînt.
Sfinţii împăraţi şi “întocmai cu Apostolii” Constantin cu maica sa, Elena, erau de neam roman. Tatăl său, împăratul Constantin Clor împărăţea peste Galia şi Insulele britanice. După moartea sa a lăsat urmaş la domnie pe fiul său, fericitul Constantin, ajutat de credincioasa lui maică, Sfînta Elena.
Auzind el că Maxenţie, care împărăţea în Roma, face multe nelegiuiri poporului, chinuind pe creştini şi dărîmînd sfintele biserici, s-a pornit cu război împotriva lui. Deşi avea mai puţini ostaşi ca Maxenţie, el îşi punea nădejdea în ajutorul adevăratului Dumnezeu, Căruia adesea se ruga, cu toate că nu era încă botezat. Şi iată că în amiaza mare, i se arătă o cruce mare pe cer, cu stele închipuită, iar dedesubt aceste cuvinte scrise: “Cu acest semn vei birui”.

miercuri, 8 mai 2013

Curmal (Phoenix dactylifera)



  
Curmal (Phoenix dactylifera) 


Denumire științifică
Phoenix dactylifera

Denumiri populare (regionale)
Finic

Etimologie
Din curmală (derivat regresiv), care vine din limba nigeriană – kurmás sau turcă – kurma.

Tipologie
Arbore exotic din familia palmierilor, cu trunchiul înalt până la 25 m, cu frunze mari de 2 -3 m și cu fructe comestibile.

Proveniență
Se pare că ar fi originar din zona Golfului Persic, de unde s-a răspândit în nordul Africii și în sud-vestul Asiei, iar apoi și în regiunile subtropicale din America. Alte date îi plasează originile în China, Japonia și zona americană a statului Virginia.