marți, 30 septembrie 2014

~ "Peste mine trece-un dor" de Dragan Muntean ~

 
Radio Sufletel
 va invita
 azi 30.09.2014 - incepand cu ora 1915
sa va mintiti de

DRAGAN MUNTEAN

Link direct pentru Winamp
Auditie placuta !

Moment poetic cu Florian Pittiş la Sala Radio

Editura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie, ora 12, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobookul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, Seria „Spectacolul poeziei”, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban.
Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.
Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş va fi onorată de prezenţa îndrăgitei artiste Mariana Mihuţ, a lui Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, a Oltei Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, precum şi a cunoscuţilor oameni de Radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu.

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Mai multe detalii: www.edituracasaradio.ro

Florian Pittiş, Moment poetic
Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio între 1989-2004
Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban
Colecţia Fonoteca de Aur/Seria "Spectacolul poeziei"
Durată CD: 56’08”
Preţ de vânzare directă (Librăria Casa Radio, comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro): 15.00 lei

Sursa : https://www.facebook.com/events/1554296711456264/?notif_t=plan_user_invited 

 Florian Pittiş, Moment poetic

Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio între 1989-2004
Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban
Colecţia Fonoteca de Aur/Seria "Spectacolul poeziei"
Durată CD: 56’08”

luni, 29 septembrie 2014

~ Lunea la romani ~

Radio Sufletel
 va invita
 azi 29.09.2014 - incepand cu ora 17.15
sa va delectati clipele 
cu momente satirice si muzuca romaneasca

In playlist :
Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Jean Constantin, Amza Pelea, Margareta Paslaru, Dan Spataru
si alte nume de referinta ale scenelor artistice romanesti.

Link direct pentru Winamp


Auditie placuta !

“Elei, frate!… cum o să-mi dau fetele după nişte boiernaşi de ţară? …Fete frumuşăle… tinerele… curăţele… hărnicele… cu franţuzasca lor… cu ghitarda lor….cu cadrilu lor… gospodine bune… iconoame…. cetite… giucate…. procopsîte… să le fac eu pe una Brusturoaie şî, pe cealată, Cociurloaie?”






Durata: 72 minute
Distribuţie: Miluta Gheorghiu, Margareta Baciu, Ion Lascar si altii
Regia artistica: Mihai Zirra si Miluta Gheorghiu
Înregistrare din anul 1960

“Elei, frate!… cum o să-mi dau fetele după nişte boiernaşi de ţară? …Fete frumuşăle… tinerele… curăţele… hărnicele… cu franţuzasca lor… cu ghitarda lor….cu cadrilu lor… gospodine bune… iconoame…. cetite… giucate…. procopsîte… să le fac eu pe una Brusturoaie şî, pe cealată, Cociurloaie?”

duminică, 28 septembrie 2014

~ Afară-i toamnă ~



Afară-i toamnă


MIHAI EMINESCU



Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată,
Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni-n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

De odat-aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopar ochiï.





LA ARME
Mihai  Eminescu

Auzi departe strigă slabii
Și asupriții către noi,
E glasul blândei Basarabii
Ajunsă-n ziua de apoi.
Și sora noastră cea mezină
Gemând sub cnutul de calmuc
Legată-n lanțuri a ei mână,
De ștreang târând-o ei o duc.
Murit-au... poate numai doarme
Ș-așteaptă moartea de la câni
La arme,
La arme, dar români!

Pierit-au oare toți vultanii
Și șoimii munților Carpați,
Voi, fii ai vechei Transilvanii
Sunteți cu totul enervați
Și suferiți în înjosire
De la Brașov pân-la Abrud,
Ca să vă ție în robire
Fino-târtanul orb și crud.
Și nimeni lanțul n-o să farme,
N-aveți inime, n-aveți mâni?
La arme, la arme,
La arme, frați români.

Maghiar, tatar cu cap de câne
De noi și azi îți bați tu joc...
Sub pumnul nostru vii tu mâne
Strămutăm falcile din loc,
Și limba ta muiată-n ură
Ți-om smulge-o, câne tu, din gât,
Ți-om băga pumnul nostru-n gură
Căci, câne, te iubim atât.
Și brațul nostru-o să vă farme
Și robi veți fi, măriți stăpâni,
La arme, la arme,
La arme, frați români!

Iar tu, iubită Bucovină
Diamant din steaua lui Ștefan
Ajuns-ai roabă și cadână
Pe mâni murdare de jidan,
Rușinea ta nu are samăn
Pământul sfânt e pângărit...
Mișel, și idiot, și famăn,
Ce ai mai sta la suferit,
De-acuma trâmbiți de alarme,
Nălțați stindardul sfânt în mâni
La arme,
La arme, dar români.

Pierduți sunteți pe Criș și Mureș,
E moarte, e leșin, e somn?
Au Dragoș nu-i din Maramureș,
Au n-a fost la Moldova Domn?
N-ai frânt a dușmanilor nouri,
N-ai frânt pe leși și pe tătari,
Au Dragoș, vânător de bouri,
N-ai să vânezi și pe maghiari?
Rușine pentru cel ce doarme,
Sculați ca să nu muriți mâni
La arme,
La arme, dar români.

Din laur nemuritorii ramuri
O, țară pune-n frunte azi
Și-n tricolorul mândrei flamuri
Să-nfășuri pieptul tău viteaz.
Și smulge spada ta din teacă
Și-ți cheamă toți vitejii tăi.
Și la război ea demnă pleacă
Cu pui de șoimi și fii de zmei
În rânduri, rânduri ea să farme
Calmuci, tătari, dușmani, stăpâni,
La arme, la arme,
La arme, frații mei români.




Radio Sufletel va invita
 azi 28 septembrie 2014, incepand cu ora 15.30
sa ascultati o emisiune dedicata Marelui Poet National 

MIHAI EMINESCU

Link direct pentru Winamp : http://78.129.189.182:34865/listen.pls 

sâmbătă, 27 septembrie 2014

uitat-am...


uitat-am...

uitat-am azi de cele sfinte
si cerul nu mai da folos,
uitat-am rostul Tau Parinte,
nimic nu ne mai da prisos.

uitat-am ce e in biserici,
catam cu ochii la lumini,
ramas-am doar niste neferici
cu inima-ngropata-n spini.

nu ne mai poarta gandu-n ruga,
camasa ta nu o mai stim,
astazi suntem mereu pe fuga,
de mult uitaram buni sa fim.

ne plac inalte catedrale
si aurul dintransele,
uitam cu totul de ocale
si sa iubim aproapele.

Tu, Cruce Sfanta, parasita
de noi cei mici si efemeri,
ia de la mine rea ursita
si fa-ma iar bun fiu al tau.

o suflete-al meu 'ntristat,
deschide poarta iar spre Cer
si leapada al tau oftat.
atat eu vreau. atat iti cer.

..........

ma iarta Tu, Iisuse Sfinte,
ca vrednic nu-s, ci pacatos,
transforma-mi lenea in virtute
si patima din gand glodos.

ma iarta tu, taran al gliei
ce prin brazdisuri te-ai culcat,
sa fii coloana vesniciei
credintei ce noi am uitat.

ma iarta si Tu, Maica Sfanta,
vezi, rogu-Te nevoia mea,
ajuta-ma, in biruinta
sa ma intorc, Maicuta mea.

Oh, lacrima ce-mi arzi obrazul
usuca-n veci pacatul meu,
ajuta-ma s-aplec geniunchiul
catre Iisus, Fratele meu.

Tu, suflete ce simt ca suferi
fruntea iti 'pleaca-n umilinta,
cu dragoste sa te acoperi
si cu prea sincera cainta.

Nu am palate, nici nu vreau
vreau linistea, iertarea Ta,
Steaua ce Magi-o cautau,
Vreau, Doamne, in imparatia Ta.


Eugen Emeric Chvala
27 Septembrie 2014
Galati

~ NU MAI PLANGE ! ~ Pricesne si cantari pentru inima si suflet ~


Iarta-ma


  Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu
  Pentru gandul nesfarsit
  Pentru patima privit
  Pentru vorba fara har
  Doamne iarta-ma Tu iar.


  Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu
  Pentru timpul meu trecut
  Fara rodul ce L-ai vrut
  Fara dragoste cu jar
  Doamner iarta-ma Tu iar.


  Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu
  Pentru felul meu firesc
  Printre lume cand pasesc
  Pentru traiu-mi in zadar
  Doamne iarta-ma tu iar.

Radio Sufletel va invita sa ascultati, azi 27 Septembrie 2014, incepand cu ora 13.00
o emisiune cu pricesne si cantari pentru inima si suflet.

In deschidere 
Liviu Bocaneala si  Crinu Stancovici

In playlist :
 Pr. Cristian Pomohaci, Valeria Peter Predescu, Veta Biris, Mariana Anghel, Valeria Colojoara, Teodora Paunescu Tuca, Rori Manolache.

Cuvantari :
 Mitopolit Bartolomeu Anania, Pr. Cleopa Ilie, Pr. Staniloaie, Pr. Radu Botis

Link direct pentru Winamp : http://78.129.189.182:34865/listen.pls

Auditie placuta !

~ NE POARTĂ TIMPUL... ~ Marian Malciu


Frunze ni-s anii...  
Ca frunzele trec în fiece toamnă,  
Podoabe ce prind, cu timpul, rugină:  
Mici pete, ce-ncet, pe rând, le condamnă  
Pe cele ce n-au pătruns în Lumină.  
 
Clipe ni-s anii...  
Ce rătăcesc în necuprinsul creat,  
În care pământ, ce-i făcut, ni s-a dat  
Să creştem pe el, ca frunze, iubirea,  
În suflet, adânc, păstrând nemurirea.  
 
Ore ni-s anii...  
Clepsidra vieţii le scurge pe toate  
În zile şi nopţi, ce-n ani adunate  
Vârstele-nşiră cu scopuri precise,  
Le-ncarcă atent cu trudă şi vise.  
 
Gânduri ni-s anii...  
Prin ele cădem în păcat, deseori;  
Vise curate se clădesc doar în zori.  
Cu-acestea păşim pe Calea cea dreaptă  
Spre veşnicia ce timp nu aşteaptă...  
 
Sursa : http://confluente.ro/marian_malciu_1411554095.html

vineri, 26 septembrie 2014

~ Sub semnul sperantei ~ Pagini de suflet romanesc ~





Bun regasit dragi prieteni ai folclorului.
Iata ca si azi ne vom bucura inimile ascultand impreuna cantece din minunatul Ardeal.
Sincer sa fiu ma asteptam ca dupa emisiunea de ieri sa primim mesaje de la dumneavoastra care sa ne arate dorinta dumneavoastra de a relua emisiunea.
In loc sa difuzam reluarea emisiunii de ieri va propunem sa ascultam un playlist nou in care am avut grija sa impletim voci consacrate cu voci mai nou aparute in arealul folcloric ardelenesc.Propunem asadar incepand cu ora 19.00, o simbioza intre generatii.
Si cum Ardealul este mare si cum toate zonele etnofolclorice ale sale au mari valori, vom calatori astazi din Hunedoara pana in Maramures trecand in vizita pe cat se poate, prin tot Ardealul.
Nu pot trece mai departe pana nu va voi anunta si un detaliu deosebit al acestei emisiuni.Azi va propunem si o intalnire cu cea care ieri ne-a bucurat cu doua daruri muzicale din repertoriul sau. Un interviu inedit cu domnisoara Nicoleta Hadarean.


 



RS : Buna ziua Nicoleta Hadarean.
Nicoleta Hadarean : Buna ziua, bine v-am gasit, va spun si eu !
RS : Bun venit in casa noua.
Spun asa nu pentru ca acest radio este nou ci pentru ca incepand de ieri Radio Sufletel te va gazdui in toate emisiunile de folclor pe care le va oferi publicului ascultator.
Nicoleta Hadarean : Da, intr-adevar , ma simt onorata auzindu-va spunand acest lucru. Sunt mandra sa fac parte din aceasta minunata "casa" si va multumesc.


  



RS : Desi foarte tanara ai deja un repertoriu format si ai si un public al tau care te stie si care te apreciaza. O poveste frumoasa de inceput de cariera pe care te rugam sa ne-o istorisesti.
Nicoleta Hadarean : Primii mei pasi in folcor au inceput la o varsta foarte frageda, am inceput sa cant muzica populara de la varsta de 4 ani. Pe la 6 ani am aparut pentru prima data la o emisiune televizata pe Favorit Tv. - "Rapsodia Romaneasca", unde am obtinut Marele Premiu. Incepand de atunci am fost la multe festivaluri, spectacole, concursuri locale, judetene si nationale unde am luat foarte multe premii. Primul meu festival international de Folclor , a fost in Ohrid , Macedonia , unde am participat impreuna cu Ansamblul "Craisorii" indrumat de profesorii Maria si Emil Moldovan.
Pe parcursul acestor ani , am acumulat multa experienta care ma ajuta foarte mult. Dupa cum spune-ti si dumneavoastra , da , am un repertoriu personal , format deocamdata din opt cantece. Prin multa munca depusa , am mai reusit sa scot inca doua cantece intitulate "Cant pentru bunicii mei" , un cantec facut special pentru bunici , iar al doilea cantec intitulat " Dragostea si omul drag" , un cantec de veselie , un cantec de joc. Toate aceste melodii sunt reprezentative zonei folclorice pe care o reprezint. Reprezint zona de Campie a Transilvaniei.
De mica ascultam foarte multe melodii de muzica populara , interpetate de diferiti artisti consacrati. Exemplul pe care il am , interpetul meu favorit pe care il am ca si model , este interpreta Maria Butila.




RS : Bunul Dumnezeu te-a inzestrat nu doar cu o voce calda, plina de sensibilitate ci si cu darul de a transmite mesajul cantecelor. Nu stim inca dar banuim ca in spatele acestor cantece frumoase este si multa munca, pasiune, daruire.
Cu siguranta ca o cariera trainica nu se poate pregati decat cu dascali pe masura.Cine se ocupa de tine?Cum iti pregatesti cantecele? De unde textul... linia melodica?
Nicoleta Hadarean : Da, intr-adevar. Dupa cum ati spus si dumneavoastra , in spatele acestor cantece este multa munca, multa pasiune si multa ambitie. Pentru a-mi corecta greselile si pentru a face ca aceste cantece sa sune bine , mentionand si mai sus , lucrez cu domnii profesori Emil si Maria Moldovan , care sunt tot din Turda. Tot dansii imi creaza si versurile acestor melodii. Orchestratia , este facuta de domnul Emil Mihaiu , impreuna cu alti intrumentisti renumiti , toate acestea , la randul lor inregistrate la Studioul "Glas Transilvan" din Cluj-Napoca.
RS : Precum marea majoritate a tinerilor, care imbratiseaza folclorul, participa la festivaluri concurs, cred ca si tu participi. Unde ai fost pana acum si cu ce rezultate?
Nicoleta Hadarean : Da , si eu particip la nenumarate festivaluri si concursuri in tara. Chiar acum , recent , am reusit sa obtin premiul I la Festivalul Concurs National " Cantec , joc si voie buna la poalele Barsei" , jud Arad. 




 


RS : Care este parerea ta personala despre aceste festivaluri? Care sunt partile bune si ce crezi ca ar trebui imbunatatit la ele ?
Nicoleta Hadarean : De fiecare data , eu imi creez numai pareri bune despre aceste festivaluri. La mine nu exista nemultumiri. Din punctul meu de vedere , as spune ca nimic nu ar trebui sa se imbunatateasca.

RS : Asa cum se stie, atunci cand vorbim de folclor ne referim nu doar la acea latura muzicala ci la el ca un tot unitar. In folclor intra si costumatia interpretului.. portul popular, obiceiurile, traditiile, istoria neamului, viata de zi cu zi .. toate se regasesc in cantec.
Crezi ca este important ca un interpret sa aibe musai si costumatie autentica ?
Nicoleta Hadarean : Este foarte adevarat ce spuneti si dumneavoastra. Nu e musai ca un interpret de muzica populara sa aiba un costum autentic , insa eu incerc sa fac ce e mai bine si sa port doar costume autentice si reprezentative zonei de campie. Cu toate ca toate acestea (traditiile , portul popular , obiceiurile) ar trebui pastrate.
RS : Pentru a ramane inca pe linia intrebarii anterioare, te rog sa ne spui care ar fi instrumentele traditionale ale zonei pe care o reprezinti tu.
Nicoleta Hadarean : Exista destul de multe instrumente folosite la diverse cantece in Ardeal. Vioara , taragotul ,  braciul , contrabasul sau acordeonul , se regasesc in toate melodiile mele. Exista mult mai multe , dar chiar si cu cinci instrumente se pot realiza melodii superbe !


 



RS : Inainte de a ne apropia de final simt nevoia sa punctez un aspect foarte important.Uite.. sa zicem ca eu m-am decis azi sa incep o cariera in folclor. Trebuie sa stiu ca folclorul nu incepe odata cu intrarea mea pe scena, el exista de veacuri si este creatia a multor generatii. Ei au pus baza si ofera filonul continuitatii noilor generatii.Te rog puncteaza cateva nume de referinta ale folclorului ardelenesc care mai sunt sau nu in viata si care au lasat mostenire cantece de mare valoare.
Nicoleta Hadarean :  Foarte adevarat ! Voi enumera cativa interpreti de muzica populara ca , din pacate nu se mai afla printre noi , dar cantecele acestora , sunt inca auzite si in ziua de azi , sunt nemuritoare ! Valeria Peter Predescu , Dragan Muntean , Liviu Vasilica.
RS : Sigur ca fiecare cantaret / interpret / solist are in suflet dorinta de a fi apreciat. Aprecierea aceasta poate fi insa de foarte multe feluri. Care este visul tau? Ce iti doresti tu sa castigi prin cantat, prin folclor ?
Nicoleta Hadarean : Da , toti vrem sa fim cunoscuti. Visul meu este sa ajung cat mai sus , sa castig multa experienta pe parcursul anilor , sa devin si eu cu timpul "o mare solista de muzica populara" , sa las ceva in urma , iar cantecele mele sa fie incontinuu ascultate.




RS : Intrebari sunt foarte multe insa imi e tare teama sa nu te sperii acum cu prea multe. De aceea ma voi opri deocamdata aici Indraznind o ruga catre Bunul Dumnezeu > Sa-ti ocroteasca clipele, gandurile si pasii oriunde vei fi, pentru a putea sa iti vezi nazuintele implinite.
Iar pe tine draga noastra Nicoleta indraznesc a te ruga sa ne canti pana vor fi bunici copii copiilor mei si sa-ti asezi si tu peste ani obolul tau de valori alaturi de cantecele acestui neam.
Mult succes Nicoleta Hadarean !
Nicoleta Hadarean : Va multumesc din suflet pentru toate cuvintele frumoase spuse de dumneavoastra in acest interviu , Doamne ajuta si numai bine ! Sa speram ca vom mai avea ocazia sa purtam o discutie asa frumoasa cum am purtat-o pe cea de azi.
RS : Doamne ajuta !







A moderat interviul pentru Radio Sufletel - Eugen Emeric Chvala


joi, 25 septembrie 2014

O lectie de demnitate din partea unui profesor sarb de istorie din Voivodina


Ecouri din Serbia la afrontul adus românilor pe bani europeni – O lectie de demnitate din partea unui profesor sârb de istorie din Voivodina

Un profesor de istorie sârb din Voivodina, aflat zilele trecute la Satu Mare, a transmis redacției o reacție pe marginea articolului “Afront adus românilor pe bani europeni”, apărut în numărul din 4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest.  Reproducem integral textul transmis de profesorul sârb Miodrag Stanojevic:



 “Mă numesc Miodrag Stanojevic, sunt sârb din Vojvodina și profesor de istorie în Novi Sad. Aflându-mă într-o călătorie către Ucraina, am zăbovit trei zile în urbea dvs., bucurându-mă de ospitalitatea unui vechi prieten și a familiei sale. Menționez că vorbesc fluent limba română deoarece am copilărit într-un sat mixt vlaho-sârbesc.
    Știind că sunt profesor de istorie și bun cunoscător al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a arătat articolul “Afront adus românilor pe bani europeni” apărut în ziarul Dvs. Totodată mi-a relatat câteva evenimente recente de acest gen:
– fenomenul Csibi Barna, un degenerat care își permite să dea foc în centrul României unei păpuși reprezentând un erou național al românilor (n.r. Avram Iancu), autoritățile române ignorând acest gest.


miercuri, 24 septembrie 2014

~ ION PALADI ~



Ion Paladi 


Este originar din Chişcăreni, Sângerei. Consideră că a moştenit de la tatăl său dragostea faţă de muzica populară. Deci, cântă din copilărie, când activa şi în cadrul unui cerc de creaţie muzicală în şcoală. Apoi a continuat a cântă în componenţa Coralei Gloria, care i-a oferit şi ocazia de a vedea lumea largă: a concertat eu acest colectiv în Spania, Franţa, Elveţia, Polonia.

A absolvit Colegiul "Ştefan Neaga", apoi s-a înscris la Facultatea Dirijat coral a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat câteva discuri - cu muzică etno şi cu muzică populară autentică.



În 2004 - album în stil etno, "De la inimă la lume", produs de Casa de discuri "Trimedial Music". Apoi a abordat stilul pop, a cântat în duet cu Adrian Ursu.

A concertat împreună cu alte vedete ale muzicii pop autohtone.

Prietenii, sfătuitorii şi colegii săi cei mai apropiaţi sunt Nelu Stratan, Vlad Costandoi, preşedinte Sens Music şi DJ Tziganash.

Participă şi la nunţi. Crede că e o şcoală bună de interpretare live. Şi mai e şi sursa de venit, deocamdată de neînlocuit pentru artiştii moldoveni.

A lansat un album cu piese populare, împreună cu Orchestra "Lăutarii" - "Bine-i şade mesei mele", care s-a vândut în câteva mii de exemplare, devenind cel mai căutat şi cumpărat CD al anului.



Cele mai recente melodii folclorice:

Ion Paladi & Adriana Ochisanu - Mandruta frumoasa (text Mariana Honceru muz. Adriana Ochisnau)

Ion Paladi - Am crescut baieti si fete (text si muz. populare)

Ion Paladi - Am sa cant cu drag la lume (text A. Ochisanu)

Ion Paladi - Azi e nunta-n sat la noi (text si muz. populare)

Ion Paladi - Bine-i sade mesei mele (text si muz. populare)

Ion Paladi - Cioban mama m-o facut (text A. Ochisanu)

Ion Paladi - Da eu beau si beau (text si muz. populare)

Ion Paladi - Foaie verde matostat (text si muz. Nicolae Sulac)

Ion Paladi - La fantana lui Gheorghita (text si muz. populare)

Ion Paladi - Mama mea icoana sfanta (mus. Ion Paladi text A. Ochisanu)

Ion Paladi - Mandra mea (text si muz. populare)

Ion Paladi - Nunta asta-i nunta mare (text popular)

Ion Paladi - Pe mine ma cheama Ion (text si muz. populare)

Ion Paladi - Sa ne cante o vioara (text A. Ochisanu)

Ion Paladi - S-aveti sanatate (muz si text populare)



Şi-a făcut intrarea în show-biz-ul autohton de vreo trei ani, dar a găsit cu mult succes drumul spre inima consumatorului de muzică. De vină o fi genul de muzică pe care l-a ales, carisma sau faptul că pare ruşinos ca o fată mare, ceea ce dă uneori mai bine la public decât felul tupeist de a te face remarcat, dar Ion Paladi este astăzi unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai harnici interpreţi de la noi, fiind un produs al casei de discuri Sens Music.

Acum, chiar în perioada sărbătorilor, Ion se pregăteşte să lanseze un nou album, pe care îl va intitula „Bine-i şade mesei mele”. Pe album vom găsi şi arhicunoscuta piesă, dar şi multe alte melodii, unele dintre ele cunoscute publicului, altele – în premieră. Albumul, care este unul de muzică populară, conţine 15 melodii şi este realizat împreună cu Cornel Botgros şi orchestra „Lăutarii”. „Visul meu dintotdeauna a fost să realizez un album cu orchestra „Lăutarii” şi iată că acest vis s-a realizat. Le mulţumesc mult băieţilor că au acceptat această colaborare. Îi mulţumesc lui Cornel şi, de asemenea, îi sunt recunoscător Adrianei Ochişanu pentru sfaturile pe care mi le-a dat şi care m-au ajutat mult la realizarea acestui album”, spune Ion Paladi.

În paralel cu planurile şi activităţile sale muzicale, interpretul îşi continuă studiile la Academia de Film, Muzică, Teatru şi Arte Plastice, fiind student în anul III la Facultatea Dirijat coral.

În paralel cu pregătirile pentru sesiune, cântăreţul îşi petrece timpul mai mult pe la concerte şi petreceri, mai cu seamă că s-a terminat deja postul şi am intrat în câşlegi, perioadă pe care o aşteaptă cu multă nerăbdare interpreţii noştri. De asemenea, în luna asta cântăreţul originar din Chişcăreni, Sângerei, va începe şi un turneu de promovare prin ţară a albumului „Bine-i şade mesei mele”. Şi tot luna asta preconizează să lanseze o piesă nouă, de data asta nu mai este vorba de muzică populară, ci de muzică uşoară.

Îi dorim mult succes lui Ion şi suntem în continuare în aşteptarea noilor surprize, pe care bănuim că o să ni le prilejuiască.



Sursa text : http://www.chiscareni.md/index.php?option=com_content&view=article&id=405:ion-paladi&catid=82:us-politics&Itemid=459

Sursa foto : https://www.facebook.com/ionpaladioficial/media_set?set=a.101152209910206.2640.100000462829736&type=3

luni, 22 septembrie 2014

~ FLORIN BOITA ~



FLORIN BOITA

      M-am născut intr-o frumoasă zi de primăvară, 04 aprilie 1990, în săptămâna Sfântă a Floriilor,în orașul florilor Timișoara, unde locuiesc și în prezent.
Încă din frageda copilărie am cochetat cu jocul și cântul popular,astfel că părinții, la vârsta de 5 ani, m-au înscris la Palatul Copiilor la Ansamblul folcloric de copii ”Hora Timișului” din Timișoara.
Am pășit în clasa întâi la Colegiul Național de Artă ”Ion Vidu” din Timișoara, unde timp de 12 ani am învățat sa deslușesc tainele muzicii, studiind vioara, pianul si canto.


 


      Tot în acea perioadă am început colaborarea cu Ansamblul Folcloric de tineret ”Timișul” al Casei de Cultură al municipiului Timișoara, unde am activat ca solist și dansator timp de 10 ani, perioadă în care am participat la diferite festivaluri și spectacole în țară și în străinătate.
După rezultatele frumoase obținute în concursuri, au început colaborări și cu alte ansambluri si orchestre de folclor, atât din banat, cât și din țară: Ansamblul ”Bujorul”, Ansamblul „Iorgovanul”, Ansamblul ”Cununa Timișului”, Ansamblul Studentesc Ardealul, Ansamblul Studentesc Marginimea, Ansamblul Studentesc Martisorul, Ansamblul Profesionist ”Banatul”, Ansamblul Profesionist ”Cindrelul Junii Sibiului”, Orchestra Națională de muzică populară ”Valahia”, Orchestra de muzică populară ”Radio București” dar și cu Ansamblul ”Doina Timișului” al Casei Studenților din Timișoara, ansamblu la care activez ca solist și dansator din anul 2007 până în prezent.
     Alături de Ansamblul ”Doina Timișului” am început să realizez că muzica populară este tot mai aproape de sufletul meu și că prin cântecul și jocul popular mă regăsesc, colindând lumea în lung și lat din America în Rusia, China și întreaga Europă, adunând în palmares diplome, trofee si distincții.
      Am căutat mereu să fiu cât mai aproape de muzica populară, în ciuda faptului că dispun de puțin timp liber, îmbinând armonios viața artistică cu cea de student, în prezent sunt în anul II la masterat la Facultatea de Muzică din Timișoara.
De-a lungul timpului am participat la diferite spectacole alături de interpreți consacrați, cu acompaniamentul unor orchestre de renume, sub bagheta unor dirijori de excepție, dar am avut și înregistrări radio și apariții televizate, organizate de cunoscuți realizatori de spectacole și emisiuni de folclor din țara noastră.

Sursa : https://www.onepoint.fm/florinboita/photos 

 

duminică, 21 septembrie 2014

~ Viorica Flintasu ~



,,Cantecul popular traieste, este cunoscut celor multi datorita interpretilor legati prin toate fibrele sufletesti de traditie"

De fel, din satul Săliste de Beius dintr-o familie de tărani cu cinci copii , tatăl mester olar , iar mama pricepută la alesături pentru stergare, tesea si trăgăna ca nimeni alta...,, Făcuta mi-o fost gura / Pe liu, liu si pe daina/ Si mi-a fost facut glasu/ Pe daina si pe liu,liu..." versuri, pe cat de simple pe atat de sugestive, care ne dezvaluie bogatia spirituala a satului de alta dată,in care a crescut Viorica Flintasu. O lume cu rădăcini ancestrale care i-a pecetluit destinul, după cum singură se destăinuie 




...,,Lumea satului meu era o lume extrem de vie, plină de obiceiuri traditionale, ale cărei repere erau marile praguri ale vietii: nasterea, botezul, nunta si marea trecere."
Pasiunea pentru cantec a interpretei , porneste chiar, din propria sa filozofie de viată... "Nu-i modru că stiu canta,/ Că-s vecina cu frunza/ Nu-i modru ca stiu hori,/ Ca-s vecină cu codrii./ Cate dealuri si valcele,/ Toate-s neamurile mele..."

sâmbătă, 20 septembrie 2014

~ 148 de ani de la nasterea marelui poet roman George Cosbuc ~


George Cosbuc
Nascut la 20 septembrie 1866 la Hordou ; decedat la 9 mai 1918 la Bucuresti

    a fost un poet roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916.

1. Primii ani

1866-09-20   Se naste George Cosbuc la Hordou-Nasaud (astazi Cosbuc), al optulea din cei 12 copii ai preotului Sebastian si al preotesei Maria Cosbuc. Copilaria si-o petrece intr-o asezare sateasca cu un folclor bogat si cu o natura palpitanta, aspecte care ii vor influenta opera de mai tarziu.

1873 - 1876   Copilul Cosbuc urmeaza cursurile primare la diferite scoli - Hordou, Salva, Telciu si Nasaud.

1876 - 1884    Cosbuc urmeaza studiile liceale la Nasaud. Liceanul citeste mult si gandeste adanc asupra lecturii. Activeaza la Societatea de lectura "Virtus romana rediviva" a elevilor, devine vicepresedinte si apoi presedintele ei si imprima zeci de pagini originale si traduceri in publicatia societatii "Muza someseana". Numarul poeziilor lecturate se ridica la 150 si cel al versurilor publicate in revista manuscrisa la 50 de creatii. Intr-un fel, ele sunt un tip de exercitiu benefic. In germene se gasesc aici directiile fundamentale ale drumului poetului, traducatorului si evocatorului de fresce ale razboiului.

 

vineri, 19 septembrie 2014

~ Marioara Tănase ~



Marioara Tănase (n. 8 septembrie 1940, Sighişoara - d. 25 iulie 1970, Braşov), interpretă de muzică populară şi romanţe, provenită dintr-o familie de iubitori ai cântecului popular.

Încă de la o vârsta fragedă a început colaborarea cu diferitele ansambluri folclorice din zona Sighişoarei , urmând ca la 18 ani să fie angajată a reputatului ansamblu folcloric al U.G.S.R. din Bucureşti.

Astfel , în anul 1958 , înregistrează la Radiodifuziunea Română primele cântece , acestea fiind editate şi lansate pe piaţă de casa de discuri Electrecord. După lansarea acestui material muzical ascensiunea Marioarei Tănase este una continuă , ea fiind recunoscută în scurt timp ca reprezentanta de vârf a melosului popular din Transilvania. A cules cântece şi doine de o inestimabila valoare artistică , din Sighişoara sa natală şi din satele limitrofe oraşului şi le-a împărţit cu dragoste de cântec şi căldură publicului spectator din ţara şi din afara graniţelor , ea fiind prezentă în turnee de mari succese în URSS , Germania , Franţa , Italia, Elveţia , Iugoslavia ,Israel, Ungaria dar şi în Asia şi Africa, aceştia mulţumindu-i cu aplauze şi preţuire.



 

~ Răzvan Năstăsescu ~

  

  Tînărul interpret de muzică populară Răzvan Năstăsescu, chiar dacă a trecut de puţin timp de vârsta majoratului, a reuşit în ultimii doi ani să se facă foarte cunoscut, datorită talentului cu care a fost înzestrat de natură şi, aşa cum ne-a declarat, de părinţii săi. 
   Chiar dacă s-a născut pe 1 aprilie, nu este o păcăleală şi nu a încercat să facă din muzica populară o păcăleală. Are însă o particularitate: având părinţii din două zone diferite ale ţării, a ales să cânte ambele două zone etno-folclorice : Valea Tărnavei Mici şi Zona Voineasa – Ţara Loviştei (judeţul Vâlcea). 
   Este elev al Şcolii Populare de Artă, la clasa profesoarei Dorina Oprea. Pentru începutul lunii iunie pregăteşte lansarea oficială a albumului său, care speră să ajungă la sufletele celor ce iubesc folclorul. 
Rep: Fiecare interpret de muzică populară îşi alege cu grjă piesele din zona pe care o reprezintă. Alţii reuşesc să reprezinte un areal mai mare, alţii, dimpotrivă, îşi cântă doar satul natal. La tine cum a fost cu alegerea zonei etno-folclorice? 
Răzvan Năstăsescu: Ca orice interpret de muzică populară a trebuit să-mi aleg şi eu o zonă care să mă reprezinte, însă eu am ales două zone: Valea Tîrnavei Mici, care aparţine judeţului Mureş, mama mea fiind născută şi crescută pe această frumoasă şi bogată vale, iar cea de- a doua zonă folclorică este cea a Ţării Loviştei, mai precis Valea Lotrului – Voineasa, zonă care aparţine din punct de vedere folcloric de Mărginimea Sibiului şi care este şi  zona unde s-a născut tatăl meu). 
Rep: Eşti destul de tânăr. Cum ai început să cânţi muzică populară? 
Răzvan Năstăsescu: Am început să cânt în urmă cu cinci ani muzică populară, iar acum sunt  în anul trei la Şcoala Populară de Artă din Tîrgu Mureş, la clasa profesoarei Dorina Oprea, şi în  clasa a XII-a a Liceului de Artă. De mic mi-a plăcut să cânt. Se spune, şi eu cred asta, că vocea este darul părinţilor pentru copii; aşa mi-a spus un preot care m-a auzit cântând. 
Rep: Cum caracterizezi din punct de vedere folcloric zona pe care o reprezinţi? Prin ce se diferenţiază ea? Răzvan Năstăsescu: În Zona Tîrnavei Mici se întâlnesc numeroase tipuri de cântece: haţegane, purtate, nelipsita învârtită şi doina, care este sufletul românului. În zona Voinesei, jiana este cea care ţine capul de afiş, fiind urmată de învârtită, ţorţoroi si doină. Sunt cântece care, spun eu, mă reprezintă pe mine ca om, ca artist şi sunt făcute din suflet, pentru alte suflete care mă ascultă cu drag. Sunt mândru că pot aduce bucuria cântecului popular în sufletele oamenilor. 
Rep: A existat vreun interpret sau vreun model care să îţi influenţeze activitatea ta artistică ulterioară? 
Răzvan Năstăsescu: De mic copil mi-a plăcut interpretul Ionuţ Fulea, pentru prestanţa impunătoare de pe scenă, pentru vocea duioasă dar, în acelaşi timp, plină de bărbăţie, de felul în care trăia acesta piesele pe care le interpreta. Pot spune că aceasta a fost scânteia care a aprins focul în inima mea pentru muzica populară. Este bine că pot ţine acel foc viu, aprins, pentru că este foarte greu de răzbit în această “industrie” a muzicii populare. 
Rep: Chiar dacă eşti destul de tânăr şi ai crescut mai mult pe asfalt, aş dori să te întreb cum se vede, din punctul tău de vedere, satul românesc tradiţional, cu obiceiurile şi tradiţiile sale? Ce s-a pierdut şi ce s-a câştigat? 
Răzvan Năstăsescu: Satul românesc contemporan trece printr-o continuă modernizare, transformare care duce, din păcate, la pierderea multor obiceiuri. După cum vedem şi noi, lumea pleacă de la sat la oraş, cum zic bătrânii, şi uită de multe ori ceea ce a învăţat, în copilărie, acasă. Populaţia îmbătrânită de la ţară este cea care mai păstrează, cât de cât, din obiceiuri, dar când aceştia trec şi ei în lumea cea fără de dor, se duc şi acele obiceiuri ştiute doar de ei. 
Rep: Ale cui doruri le cânţi? 
Răzvan Năstăsescu: Cânt dorurile mele, pentru că am multe, pentru că am mândruţa cam departe, tocmai la Vâlcea. Piesele pe care le interpretez sunt culese din comuna tatălui meu, iar cele de pe Tîrnavă le am de la Daniel Iancu Ticuşor, violonistul formaţiei «Crai Nou» din Alba Iulia, un om de la care am avut multe de învăţat, care m-a luat cu el pe unde a putut, ca să mă audă lumea, să încerc, încetul cu încetul, să mă fac cunoscut în această lume a muzicii populare. 
Rep: Cariera aceasta de artist nu este deloc uşoară, există multe sacrificii, există perioade mai bune dar şi mai dificile. Pentru aceste perioade cine te sprijină? Cine este sprijinul tău? 
Răzvan Năstăsescu: Părinţii mei sunt cei care mă susţin cu tot ce pot financiar şi sufletesc, pentru că acum sunt în pragul lansării primului meu album, realizat după o muncă susţinută. Sponsorii, de asemenea, sunt foarte importanţi. Cu ajutorul lor am făcut mai mult de jumătate din material; restul, cum am precizat mai înainte, cu sprijinul părinţilor. 
Rep: Povesteşte-ne puţin despre cariera ta, experienţele tale artistice. 
Răzvan Năstăsescu: Ca orice tânăr interpret de muzică populară, festivalurile concurs sunt foarte importante pentru formarea unei experienţe în această viaţă de artist, scena este locul de muncă a unui artist, este “casa” interpretului, acolo se simte el bine, să simtă scândura scenei. Anul trecut am colaborat şi  cu Ansamblul Artistic Profesionist «Mureşul», participând împreună la mai multe spectacole. 
Rep: Adresează un gând cititorilor noştri mureşeni. 
Răzvan Năstăsescu: Dragi cititori, sper să vă intru şi eu în suflete, să vă câştig respectul prin cântecele mele, care sunt făcute din tot sufletul meu – în ele mă regăsiţi pe mine şi poate chiar pe voi, cei ce citiţi aceste rânduri. Vă doresc să aveţi parte de tot ce-i mai bun pe lumea aceasta şi să nu uitaţi locurile de unde aţi plecat, oricât de departe aţi fi de casă. «DE CINE MI-I DOR ŞI DRAG» Cel  mai recent material  pe care îl aduc publicului, atât mureşean cât şi din toată ţara, este un compact disc şi o casetă care cuprind 12 piese (două dintre ele mai cunoscute, iar celelalte sunt piese din repertoriul meu). Cu toţii ştim că în ziua de azi e foarte greu să poţi edita un CD prin propriile puteri, aşa că am apelat la sponsori, oameni care mă ascultă cu drag ori de câte ori apar la un post de radio, tv etc. Pe această cale, le mulţumesc pentru sprijinul acordat în realizarea materialului. Înregistrările s-au făcut într-un studio din Alba Iulia, alături de orchestra «Crai Nou» condusă de Alexandru Borca, nişte oameni minunaţi, adevăraţi profesionişti. Piesele, o mare parte, le-am primit de la violonistul Daniel Iancu Ticuşor, aranjorul pieselor, membru al orchestrei «Crai Nou». Celelalte sunt din culegeri de folclor; unele sunt melodii specifice zonei tatălui meu, iar altele, Văii Târnavelor.

Un interviu luat de: Mihai Teodor Naşca  
22.05 2008 
Sursa: http://www.razvannastasescu.ro/interviu.htm 
 

~ Lavinia Goste si Marius Zorila ~


Lavinia Goste si Marius Zorila, alaturi de cea mai tanara orchestra de folclor, “Orchestra Nationala Valahia”, vin in atentia publicului cu noi melodii de folclor.



In cei doi ani de intense activitati impreuna, Lavinia Goste si Marius Zorila au colindat tara in lung si-n lat, la toate evenimentele de gen din tara, unde au obtinut premii si felicitari pentru prezentarea impecabila si calitatea folclorului.

~ La multi ani Ovidiu Furnea ! ~



Ovidiu Furnea s-a născut la data de 19 Septembrie 1989 în Târgu Mureș și locuiește în Orașul Ungheni, un loc frumos și bogat, unde râul Mureș iși croiește calea prin mijlocul orașului, împrațindu-l în două.
Înca de mic a descoperit darul primit de la Dumnezeu și de la părinții săi Ovidiu-Dorin și Maria-Olivia, tocmai de aceea a început să cânte și să încante inima oamenilor înca de la grădinița.

La data de 1 August 2003 s-a înființat Ansamblul Folcloric "HORA" - Ungheni, la inițiativa managerului Căminului Cultural Ilie Ilieș, care este și in prezent coregraful ansamblului, dată la care s-au înscris in ansamblu mulți tineri ai satului printre care și Ovidiu Furnea, doar în calitate de dansator urmând ca în anii urmatori să fie atât dansator cât și solist al ansamblului. După 10 ani de dansuri și cântece Ovidiu a decis să renunțe la dansuri în favoarea cântecului, astfel devenind unul dintre tinerii interpreți valoroși ai Zonei Etnofolclorice " Câmpia Mureșeana " care cuprinde toate localitațile din partea vestica a Județului Mureș.
Școlarizarea în domeniul muzical a fost realizată la Școala Populară De Arte din Târgu Mureș având ca profesor pe minunata și îndrăgita interpretă de muzică populară Dorina Oprea. A participat la diferite festivaluri pentru tinerii interpreți ai țării avand ca scop promovarea și valorificarea culturii tradiționale unde a obținut numeroase premii, făcând astfel cinste zonei folclorice de unde provine! De asemena a mai participat la o mulțime de emisiuni și spectacole televizate, atât in țara cât și în străinătate.


joi, 18 septembrie 2014

VIOLETA GHERMAN – SUB SEMNUL AUTENTICITĂȚII ȘI VALORII


VIOLETA GHERMAN
SUB SEMNUL AUTENTICITĂȚII ȘI VALORII



Una dintre prezențele de excepție, în ultimul an, pe scenele muzicii populare din județ și Oradea este indiscutabil, Violeta Simona Gherman.

Ea vine dintr- un ținut în care verdele nu are sfârșit, dintr – un colț de rai animat de cântecul vântului printre aripi de îngeri și izvoare șturlubatice, din ținutul de deal și senin al Pădurii Craiului, ademenită de magia muzicii, de vibrația aparte a fără număr creatori și rapsozi anonimi, care i-au transmis și ei harul și bucuria melosului, dragostea pentru ființa neamului, pentru tot ceea ce este românesc și etern în lume și om. Ea a venit printre noi pentru a ne arăta că de-acolo de unde vine ea, din Călățea, de pe maluri de criș iute și tehui, toate sunt acasă: și graiul și portul și truda câmpului, și sărbătorile, datinile și obiceiurile, și – mai ales – semnul nostru de identitate și genialitate – folclorul, adică un mod specific românesc de a fi în lume prin creație, înțelepciune șu trudă. A adus cu ea nu numai frumusețea omului de pe Crișul Repede, nu numai portul de-acasă al părinților și moșilor ei, ci, în primul rând, talentul și exuberanța tinereții, o voce plină de sensibilitate, caldă, de interior, tulburătoare și generoasă, câteva trăgănate care curg unduios în alternanțe deal-vale, amintindu-ni-l pe Blaga, cântece de joc și cântece de dragoste mai ,,temperate”, mai bătrânești, cumpănite și cumpătate, așa cum sunt și harnicii oameni din Călățea.




 

Violeta  Simona și-a început ,,cariera” în 2010, chiar dacă a cântat și s-a încântat pe la serbări școlare sau spectacole locale. Determinantă a fost întâlnirea cu profesoara și solista Corina Lele-Ionescu, cel dintâi mentor și model. Ea a îndemnat-o să urmeze Școala Populară de Artă ,,Francisc Hubic” din Oradea (canto popular), a urcat-o pe ,,scena mare” și a sfătuit-o să participe la concursuri. Urmare, Violeta participă la festivalurile ,,Flori de mai” – Cluj Napoca, Cântec mândru de pe Criș - Oradea, Mândru-i cântecu-n Bihor – Oradea, Vocea populară TVR3 Timișoara, Gala Tinerelor Talente- Oradea, unde culege și primii lauri, vocea și repertoriul ei bucurându-se de aprecieri favorabile, în special piesele Pe dealu din Călățea, Cât îi Bihoru de mare, Pă la noi prin bătătură, Dragu mi de omu mândru etc. (primele două, în aranjamentul muzical al prof. Liviu Buțiu). De asemeni, în repertoriul Violetei găsim cântece de mare rezonanță ale Floricăi Ungur, Cornelia Covaciu, Corina Lele și Maria Sidea.

Studentă în anul II la Facultatea de Istorie și Geografie a Universității din Oradea și în anul III la canto popular la ,,Francisc Hubic”, membră a Ansamblului ,,Bihorul”, Violeta Gherman este de pe-acum, o certitudine că aici, în urbea de pe Crișul Repede, se cizelează tineri valoroși, capabili să poarte mai departe specificul și frumusețea nepereche (cum spunea Bartok) a cântecului românesc bihorean. Pentru acest motiv, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor a îndemnat-o să participe la a VII-a ediție a Festivalului ,,PANĂ DE PĂUN”, ce s-a desfășurat zilele acestea la Bistrița-Năsăud, unde a dus o fărâmă din melosul popular al acestor minunate plaiuri bihorene.

Interpretă de reală valoare și seriozitate, în Violeta Gherman stă una dintre speranțele de mare viitor ale folclorului din Bihor, care, odată cu îmbogățirea și nuanțarea repertoriului, va culege și roadele talentului și muncii sale.

M.B. și M.F.

http://www.universulromanesc.net/index.php/actualitate/actualitate/516-violeta-gherman-sub-semnul-autenticitii-i-valorii
Autor foto : Gheorghe Petrila


 


Felicitari Violeta si mult succes !!!!

miercuri, 17 septembrie 2014

~ Titiana Mihali ~

















    Ascultand cantec cu cantec ,cu baierele sufletului deschise larg catre lumina,descoperim realitatea valorii. Tara asta a fost binecuvantata de Bunul Dumnezeu cu frumusete si bucurie,cu dor si alean ,aduse toate pe pamant direct din 'nalturile cerului. Avea ,se pare, El ceva socoteli si a gandit ca e nevoie sa inlocuiasca ce a dat cu altceva la fel de maret . A ales-o ,printre alti multi... si pe Titiana sa ii cante Lui la fel cum ne-a cantat noua .