~ SUFLETEL ~

  Radio Sufletel   va invita  azi 30.09.2014 - incepand cu ora 1915 sa va mintiti de DRAGAN MUNTEAN Link direct pentru Winamp   http://78.129.189.182:34865/listen.pls    Auditie placuta !

Editura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie, ora 12, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobookul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, Seria „Spectacolul poeziei”, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu. Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate

Radio Sufletel   va invita  azi 29.09.2014 - incepand cu ora 17.15 sa va delectati clipele  cu momente satirice si muzuca romaneasca In playlist : Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Jean Constantin, Amza Pelea, Margareta Paslaru, Dan Spataru si alte nume de referinta ale scenelor artistice romanesti. Link direct pentru Winamp   http://78.129.189.182:34865/listen.pls    Auditie placuta !

Durata: 72 minute Distribuţie: Miluta Gheorghiu, Margareta Baciu, Ion Lascar si altii Regia artistica: Mihai Zirra si Miluta Gheorghiu Înregistrare din anul 1960 “Elei, frate!… cum o să-mi dau fetele după nişte boiernaşi de ţară? …Fete frumuşăle… tinerele… curăţele… hărnicele… cu franţuzasca lor… cu ghitarda lor….cu cadrilu lor… gospodine bune… iconoame…. cetite… giucate…. procopsîte… să le fac eu pe una Brusturoaie şî, pe cealată, Cociurloaie?”

Afară-i toamnă MIHAI EMINESCU Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată, Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri; Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată. Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N'ai vrea ca nimeni-n uşa ta să bată; Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri. Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri, Visez la basmul vechiu al zânei Dochii, În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri; De odat-aud foşnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scânduri... Iar mâni subţiri şi reci mi-acopar ochiï. LA ARME Mihai  Eminescu Auzi departe strigă slabii Și asupriții către noi, E glasul blândei Basarabii Ajunsă-n ziua de apoi. Și sora noastră cea mezină Gemând sub cnutul de calmuc Legată-n lanțuri a ei mână, De ștreang târând-o ei o duc. Murit-au... poate numai doarme Ș-așteaptă moartea de la câni La arme, La arme, dar români! Pierit-au

uitat-am... uitat-am azi de cele sfinte si cerul nu mai da folos, uitat-am rostul Tau Parinte, nimic nu ne mai da prisos. uitat-am ce e in biserici, catam cu ochii la lumini, ramas-am doar niste neferici cu inima-ngropata-n spini. nu ne mai poarta gandu-n ruga, camasa ta nu o mai stim, astazi suntem mereu pe fuga, de mult uitaram buni sa fim. ne plac inalte catedrale si aurul dintransele, uitam cu totul de ocale si sa iubim aproapele. Tu, Cruce Sfanta, parasita de noi cei mici si efemeri, ia de la mine rea ursita si fa-ma iar bun fiu al tau. o suflete-al meu 'ntristat, deschide poarta iar spre Cer si leapada al tau oftat. atat eu vreau. atat iti cer. .......... ma iarta Tu, Iisuse Sfinte, ca vrednic nu-s, ci pacatos, transforma-mi lenea in virtute si patima din gand glodos. ma iarta tu, taran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, sa fii coloana vesniciei credintei ce noi am uitat. ma iarta si Tu, Maica Sfanta, vezi, rogu-Te nevoia mea, ajuta-ma, in biruinta sa ma intorc, M

Iarta-ma   Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu   Pentru gandul nesfarsit   Pentru patima privit   Pentru vorba fara har   Doamne iarta-ma Tu iar.   Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu   Pentru timpul meu trecut   Fara rodul ce L-ai vrut   Fara dragoste cu jar   Doamner iarta-ma Tu iar.   Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu   Pentru felul meu firesc   Printre lume cand pasesc   Pentru traiu-mi in zadar   Doamne iarta-ma tu iar. Radio Sufletel va invita sa ascultati, azi 27 Septembrie 2014, incepand cu ora 13.00 o emisiune cu pricesne si cantari pentru inima si suflet. In deschidere  Liviu Bocaneala si  Crinu Stancovici In playlist :  Pr. Cristian Pomohaci, Valeria Peter Predescu, Veta Biris, Mariana Anghel, Valeria Colojoara, Teodora Paunescu Tuca, Rori Manolache. Cuvantari :  Mitopolit Bartolomeu Anania, Pr. Cleopa Ilie, Pr. Staniloaie, Pr. Radu Botis Link direct pentru Winamp : http://78.129.189.182:34865/listen.pls A

Frunze ni-s anii...   Ca frunzele trec în fiece toamnă,   Podoabe ce prind, cu timpul, rugină:   Mici pete, ce-ncet, pe rând, le condamnă   Pe cele ce n-au pătruns în Lumină.     Clipe ni-s anii...   Ce rătăcesc în necuprinsul creat,   În care pământ, ce-i făcut, ni s-a dat   Să creştem pe el, ca frunze, iubirea,   În suflet, adânc, păstrând nemurirea.     Ore ni-s anii...   Clepsidra vieţii le scurge pe toate   În zile şi nopţi, ce-n ani adunate   Vârstele-nşiră cu scopuri precise,   Le-ncarcă atent cu trudă şi vise.     Gânduri ni-s anii...   Prin ele cădem în păcat, deseori;   Vise curate se clădesc doar în zori.   Cu-acestea păşim pe Calea cea dreaptă   Spre veşnicia ce timp nu aşteaptă...     Sursa : http://confluente.ro/marian_malciu_1411554095.html

Bun regasit dragi prieteni ai folclorului. Iata ca si azi ne vom bucura inimile ascultand impreuna cantece din minunatul Ardeal . Sincer sa fiu ma asteptam ca dupa emisiunea de ieri sa primim mesaje de la dumneavoastra care sa ne arate dorinta dumneavoastra de a relua emisiunea. In loc sa difuzam reluarea emisiunii de ieri va propunem sa ascultam un playlist nou in care am avut grija sa impletim voci consacrate cu voci mai nou aparute in arealul folcloric ardelenesc.Propunem asadar incepand cu ora 19.00, o simbioza intre generatii. Si cum Ardealul este mare si cum toate zonele etnofolclorice ale sale au mari valori, vom calatori astazi din Hunedoara pana in Maramures trecand in vizita pe cat se poate, prin tot Ardealul. Nu pot trece mai departe pana nu va voi anunta si un detaliu deosebit al acestei emisiuni.Azi va propunem si o intalnire cu cea care ieri ne-a bucurat cu doua daruri muzicale din repertoriul sau. Un interviu inedit cu domnisoara Nicoleta Hadarean .   RS : Bu

Ecouri din Serbia la afrontul adus românilor pe bani europeni – O lectie de demnitate din partea unui profesor sârb de istorie din Voivodina Un profesor de istorie sârb din Voivodina, aflat zilele trecute la Satu Mare, a transmis redacției o reacție pe marginea articolului “Afront adus românilor pe bani europeni”, apărut în numărul din 4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest.  Reproducem integral textul transmis de profesorul sârb Miodrag Stanojevic:  “Mă numesc Miodrag Stanojevic , sunt sârb din Vojvodina și profesor de istorie în Novi Sad. Aflându-mă într-o călătorie către Ucraina, am zăbovit trei zile în urbea dvs., bucurându-mă de ospitalitatea unui vechi prieten și a familiei sale. Menționez că vorbesc fluent limba română deoarece am copilărit într-un sat mixt vlaho-sârbesc.     Știind că sunt profesor de istorie și bun cunoscător al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a arătat articolul “Afront adus românilor pe bani europeni” apărut în ziarul Dvs. Totodată mi-a re

Ion Paladi  Este originar din Chişcăreni, Sângerei. Consideră că a moştenit de la tatăl său dragostea faţă de muzica populară. Deci, cântă din copilărie, când activa şi în cadrul unui cerc de creaţie muzicală în şcoală. Apoi a continuat a cântă în componenţa Coralei Gloria, care i-a oferit şi ocazia de a vedea lumea largă: a concertat eu acest colectiv în Spania, Franţa, Elveţia, Polonia. A absolvit Colegiul "Ştefan Neaga", apoi s-a înscris la Facultatea Dirijat coral a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat câteva discuri - cu muzică etno şi cu muzică populară autentică. În 2004 - album în stil etno, "De la inimă la lume", produs de Casa de discuri "Trimedial Music". Apoi a abordat stilul pop, a cântat în duet cu Adrian Ursu. A concertat împreună cu alte vedete ale muzicii pop autohtone. Prietenii, sfătuitorii şi colegii săi cei mai apropiaţi sunt Nelu Stratan, Vlad Costandoi, preşedinte Sens Music şi DJ Tziganash. Participă şi

FLORIN BOITA       M-am născut intr-o frumoasă zi de primăvară, 04 aprilie 1990, în săptămâna Sfântă a Floriilor,în orașul florilor Timișoara, unde locuiesc și în prezent. Încă din frageda copilărie am cochetat cu jocul și cântul popular,astfel că părinții, la vârsta de 5 ani, m-au înscris la Palatul Copiilor la Ansamblul folcloric de copii ”Hora Timișului” din Timișoara. Am pășit în clasa întâi la Colegiul Național de Artă ”Ion Vidu” din Timișoara, unde timp de 12 ani am învățat sa deslușesc tainele muzicii, studiind vioara, pianul si canto.         Tot în acea perioadă am început colaborarea cu Ansamblul Folcloric de tineret ”Timișul” al Casei de Cultură al municipiului Timișoara, unde am activat ca solist și dansator timp de 10 ani, perioadă în care am participat la diferite festivaluri și spectacole în țară și în străinătate. După rezultatele frumoase obținute în concursuri, au început colaborări și cu alte ansambluri si orchestre de folclor, atât din banat, cât și din ț

,,Cantecul popular traieste, este cunoscut celor multi datorita interpretilor legati prin toate fibrele sufletesti de traditie" De fel, din satul Săliste de Beius dintr-o familie de tărani cu cinci copii , tatăl mester olar , iar mama pricepută la alesături pentru stergare, tesea si trăgăna ca nimeni alta...,, Făcuta mi-o fost gura / Pe liu, liu si pe daina/ Si mi-a fost facut glasu/ Pe daina si pe liu,liu..." versuri, pe cat de simple pe atat de sugestive, care ne dezvaluie bogatia spirituala a satului de alta dată,in care a crescut Viorica Flintasu. O lume cu rădăcini ancestrale care i-a pecetluit destinul, după cum singură se destăinuie  ...,,Lumea satului meu era o lume extrem de vie, plină de obiceiuri traditionale, ale cărei repere erau marile praguri ale vietii: nasterea, botezul, nunta si marea trecere." Pasiunea pentru cantec a interpretei , porneste chiar, din propria sa filozofie de viată... "Nu-i modru că stiu canta,/ Că-s vecina cu frunza/ Nu-i m

George Cosbuc Nascut la 20 septembrie 1866 la Hordou ; decedat la 9 mai 1918 la Bucuresti     a fost un poet roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916. 1. Primii ani 1866-09-20   Se naste George Cosbuc la Hordou-Nasaud (astazi Cosbuc), al optulea din cei 12 copii ai preotului Sebastian si al preotesei Maria Cosbuc. Copilaria si-o petrece intr-o asezare sateasca cu un folclor bogat si cu o natura palpitanta, aspecte care ii vor influenta opera de mai tarziu. 1873 - 1876   Copilul Cosbuc urmeaza cursurile primare la diferite scoli - Hordou, Salva, Telciu si Nasaud. 1876 - 1884    Cosbuc urmeaza studiile liceale la Nasaud. Liceanul citeste mult si gandeste adanc asupra lecturii. Activeaza la Societatea de lectura "Virtus romana rediviva" a elevilor, devine vicepresedinte si apoi presedintele ei si imprima zeci de pagini originale si traduceri in publicatia societatii "Muza someseana". Numarul poeziilor lecturate se ridica la 150 si cel

Marioara Tănase (n. 8 septembrie 1940, Sighişoara - d. 25 iulie 1970, Braşov), interpretă de muzică populară şi romanţe, provenită dintr-o familie de iubitori ai cântecului popular. Încă de la o vârsta fragedă a început colaborarea cu diferitele ansambluri folclorice din zona Sighişoarei , urmând ca la 18 ani să fie angajată a reputatului ansamblu folcloric al U.G.S.R. din Bucureşti. Astfel , în anul 1958 , înregistrează la Radiodifuziunea Română primele cântece , acestea fiind editate şi lansate pe piaţă de casa de discuri Electrecord. După lansarea acestui material muzical ascensiunea Marioarei Tănase este una continuă , ea fiind recunoscută în scurt timp ca reprezentanta de vârf a melosului popular din Transilvania. A cules cântece şi doine de o inestimabila valoare artistică , din Sighişoara sa natală şi din satele limitrofe oraşului şi le-a împărţit cu dragoste de cântec şi căldură publicului spectator din ţara şi din afara graniţelor , ea fiind prezentă în turnee de mari succ

     Tînărul interpret de muzică populară Răzvan Năstăsescu, chiar dacă a trecut de puţin timp de vârsta majoratului, a reuşit în ultimii doi ani să se facă foarte cunoscut, datorită talentului cu care a fost înzestrat de natură şi, aşa cum ne-a declarat, de părinţii săi.     Chiar dacă s-a născut pe 1 aprilie, nu este o păcăleală şi nu a încercat să facă din muzica populară o păcăleală. Are însă o particularitate: având părinţii din două zone diferite ale ţării, a ales să cânte ambele două zone etno-folclorice : Valea Tărnavei Mici şi Zona Voineasa – Ţara Loviştei (judeţul Vâlcea).     Este elev al Şcolii Populare de Artă, la clasa profesoarei Dorina Oprea. Pentru începutul lunii iunie pregăteşte lansarea oficială a albumului său, care speră să ajungă la sufletele celor ce iubesc folclorul.  Rep: Fiecare interpret de muzică populară îşi alege cu grjă piesele din zona pe care o reprezintă. Alţii reuşesc să reprezinte un areal mai mare, alţii, dimpotrivă, îşi cântă doar satul na

Lavinia Goste si Marius Zorila , alaturi de cea mai tanara orchestra de folclor, “ Orchestra Nationala Valahia ”, vin in atentia publicului cu noi melodii de folclor. In cei doi ani de intense activitati impreuna, Lavinia Goste si Marius Zorila au colindat tara in lung si-n lat, la toate evenimentele de gen din tara, unde au obtinut premii si felicitari pentru prezentarea impecabila si calitatea folclorului.

Ovidiu Furnea s-a născut la data de 19 Septembrie 1989 în Târgu Mureș și locuiește în Orașul Ungheni, un loc frumos și bogat, unde râul Mureș iși croiește calea prin mijlocul orașului, împrațindu-l în două. Înca de mic a descoperit darul primit de la Dumnezeu și de la părinții săi Ovidiu-Dorin și Maria-Olivia, tocmai de aceea a început să cânte și să încante inima oamenilor înca de la grădinița. La data de 1 August 2003 s-a înființat Ansamblul Folcloric "HORA" - Ungheni, la inițiativa managerului Căminului Cultural Ilie Ilieș, care este și in prezent coregraful ansamblului, dată la care s-au înscris in ansamblu mulți tineri ai satului printre care și Ovidiu Furnea , doar în calitate de dansator urmând ca în anii urmatori să fie atât dansator cât și solist al ansamblului. După 10 ani de dansuri și cântece Ovidiu a decis să renunțe la dansuri în favoarea cântecului, astfel devenind unul dintre tinerii interpreți valoroși ai Zonei Etnofolclorice " Câmpia Mureșeana &quo

VIOLETA GHERMAN SUB SEMNUL AUTENTICITĂȚII ȘI VALORII Una dintre prezențele de excepție, în ultimul an, pe scenele muzicii populare din județ și Oradea este indiscutabil, Violeta Simona Gherman. Ea vine dintr- un ținut în care verdele nu are sfârșit, dintr – un colț de rai animat de cântecul vântului printre aripi de îngeri și izvoare șturlubatice, din ținutul de deal și senin al Pădurii Craiului, ademenită de magia muzicii, de vibrația aparte a fără număr creatori și rapsozi anonimi, care i-au transmis și ei harul și bucuria melosului, dragostea pentru ființa neamului, pentru tot ceea ce este românesc și etern în lume și om. Ea a venit printre noi pentru a ne arăta că de-acolo de unde vine ea, din Călățea, de pe maluri de criș iute și tehui, toate sunt acasă: și graiul și portul și truda câmpului, și sărbătorile, datinile și obiceiurile, și – mai ales – semnul nostru de identitate și genialitate – folclorul, adică un mod specific românesc de a fi în lume prin creație, înțe