~ SUFLETEL ~

Cerul vazut in data de 02.10.2011 ora 19.20 Prietenul adevărat este cel care ştie cântecul sufletului tău si ţi-l cântă,  atunci când tu ai uitat cuvintele. RUGĂCIUNE De negură-n teamă cuprins un fiu nesupus al chemării mă zbat în păcate învins şi strigăte-nalţ Fiinţării… O, Doamne părinte al Vieţii coboară-te asupra mea şi rana-mi crescând dimineţii acoper-o în mâna ta. Căci viaţa-mi trăită în patimi e-o cale deschisă-nnoptării, şi-n ochii-mi secaţi, fără lacrimi nu-i roua şi haru-ndurării. O, Doamne părinte de fii auzi-mă plâns în cuvânt căci mort printre oamenii vii de tine-s străin şi flămând. Să pot ca făptură a ta să-ţi fiu ce-mi doreşti necurmat un om preamărind slava ta un vas de cinstire curat… O, Doamne părinte-al Luminii sunt trist şi pierdut în robie, mă iartă şi-mi mistuie spinii şi-aprinde-a iubirii făclie... Maria Prochipiuc http://www.poezie.ro/index.php/poetry/47270/Rugaciune ,,Lacrimile mele sub mangaie...

Cand a fost sa moara Stefan Multa jale a fost in tara Si la patul sau de moarte Toti boierii s-adunara. Plange dealu, plange valea, Plang padurile batrane, Si poporul in hohot plange, "Cui ne lasi pe noi, Stapane?" "Eu va las in grija mare, Idealul meu cel sfant, Sa stati straja la hotare Sa paziti acest pamant". Trista-i manastirea Putna, Mii de clopote dau veste, Slefan voda al Moldovei Stefan voda nu mai este. S-aratam prin fapta noastra, Tuturor necontenit, Ca prin neamul sau in lume, Stefan voda n-a murit!

Fapte rele si patimi - Judecarea aproapelui Mi s-a întâmplat de mai multe ori în viaţă să-i judec pe oamenii care nu merg la biserică, şi să zic în gândul meu: "sunt păcătoşi!". În mintea mea stricată mi se crease impresia că doar creştinii practicanţi, cei care îl cunosc pe Dumnezeu şi merg la biserică, pot face fapte bune cu adevărat. Trecând prin anumite experienţe şi cunoscând anumiţi oameni am observat că sunt persoane care, fără să meargă la biserică, fac mai mult bine decât cei care merg. Aşa cum zice şi Sfântul Apostol Pavel sunt "unii care neavând lege din fire fac ale legii", deci sunt oameni care neştiind de Dumnezeu fac fapte demne de numele lui Dumnezeu. Oare de ce se întâmplă asta? Că să vedem că roadele credinţei noastre contează şi nu credinţa în sine. Sfântul Apostol Iacov spune ceva foarte frumos şi...

*** MAMASICA***

,,Din martea mameisica,,

MARIE, MAICĂ FERICITĂ Fii binecuvântată, o, Maica Preacurată, tu eşti acuma Sus la Dreapta lui Iisus, aşa să fim mereu şi noi cu Dumnezeu. Învaţă-ne pe toţi întruna cum să-L urmăm şi noi la fel cu toţi să dobândim cununa vieţii veşnice la El şi-ajută-ne cu rugăciunea şi pilda ta pe toţi mereu, ca să putem trăi minunea de-a fi pe veci cu Dumnezeu. Maică, pururea Fecioară, tu care-n cer străluceşti mai frumos dec-t toţi sfinţii şi oştile îngereşti, tu, ce eşti cămară sfântă şi sălaş dumnezeiesc toţi creştinii te adoră, toţi din suflet te cinstesc. Tu, ce eşti o floare scumpă cu un preadulce miros, tu, care-ai purtat în braţe pe Slăvitul Domn Hristos tu, care ai fost aleasă scară pentru Dumnezeu, îţi cinstim cu bucurie numele cel sfânt al tău. Tu de-acolo ocroteşte neamul nostru creştinesc să trăiască dupa voia Tatălui Celui ceresc, roagă...

Inchide Evaluarea ta a fost adaugata cu succes. Inchide Ne pare rau, a aparut o eroare in timpul adaugarii evaluarii tale. “Revelaţia ne spune: „Dumnezeu este Iubire“, „Dumnezeu este Lumină, şi nu este întuneric întru El” (I In 4, 8; 1, 5). Cât de greu ne este, nouă, oamenilor, să primim aceste cu­vinte! Ne este greu fiindcă propria noastră viaţă şi viaţa lumii întregii din jurul nostru mărturisesc mai degrabă contrariul. Într-adevăr, unde este acea lumină a iubirii Tatălui, dacă, ajunşi în amurgul zilelor noastre, trebuie să recunoaştem toţi împreună cu Iov amărăciunea inimii: „Zilele mele s-au scurs, socotinţele mele s-au sfărâmat, la fel şi dorinţele inimii mele… Mai pot să nădăjduiesc? Împărăţia morţii este casa mea, cul­cuşul meu l-am întins în inima întunericului. Am zis mormân­tului: tu eşti tatăl meu; am zis viermilor: voi sunteţi mama şi surorile mele! Atunci unde mai este nădejdea mea şi cine a mai văzut norocul meu? El s-a rostogolit până în fundul...

*** Domnului ca existam *** “Nu putem controla intotdeauna gandurile noastre, dar putem controla cuvintele pe care le folosim, si prin repetitie le imprimam in subconstient, iar apoi putem fi stapani pe situatie.” ````````````````````````~~~~~~~~~ Un scotian intra la o benzinarie si intreaba: - Cat costa o picatura de benzina? Baiatul de la pompa ii raspunde: - Ei,chiar o picatura nu costa nimic v-o dau eu pe gratis ! La care scotianul spune: - Atunci picura-mi si mie vreo zece litri! [ carmen] o zi buna`````````````````````````````

DRAGOSTE ADEVARATA O dragoste adevarata Era o dimineaţă aglomerată la cabinet când, în jurul orei 08:30, intră un domn bătrân cu un deget bandajat. Îmi spune imediat că este foarte grăbit căci are o întâlnire fixată pentru ora 09:00. L-am invitat să se aşeze ştiind că avea să mai treacă cel puţin o jumătate de oră până să apară medicul. Îl observ cu câtă nerăbdare îşi priveşte ceasul la fiecare minut care trece. Între timp mă gândesc că n-ar fi rău să-i desfac bandajul şi să văd despre ce este vorba. Rana nu pare a fi aşa de gravă… în aşteptarea medicului, mă decid să-i dezinfectez rana şi mă lansez într-o mică conversaţie. Îl intreb cât de urgentă este întâlnirea pe care o are şi dacă nu preferă să aştepte sosirea medicului pentru tratarea rănii… Îmi răspunde că trebuie să meargă neapărat la casa de bătrâni, aşa cum face de ani buni, ca să ia micul dejun cu soţia. Politicoasă, îl intreb de sănătatea soţiei. Senin, bătrânul domn îmi povest...

Asculta mai multe audio Muzica

CRUCEA VIETII OMENESTI Un crestin odinioara Tot se caina mereu: Grea mai este Crucea asta Ce mi-a dat-o Dumnezeu! Cum o dau nu-mi merge bine, DE NECAZURI NU MAI SCAP, Si muncesc din greu ca boul, Pana cad langa “protap”! Iaca, altii sunt mai lenesi Si traiesc mai in belsug, Numai mie (vorba ceea) “Boii nu-mi mai trag la jug”! Si ofta crestinul nostru Si mereu era cartind: Nimeni nu putea odata Sa-l auda multumind. Insa cel de sus Parinte Care ajuta pe “misel” Cautand din cele sfinte Cercetatu-l-a pe el Noaptea cand dormea trudit Si, luand pe om de mana, L-a urcat pe deal la Schit. Se facea ca este ziua Si erau numai ei doi Intre niste cruci frumoase, Felurite dupa soi. Unele erau de aur, Altele de fier si lemn, De argint si de arama, Fiecare cu un semn. Zice Ingerul atuncea: “Ia-ti o cruce care vrei! Numai potriveste-o bine Si te intoarce la bordei!” Lacom el apuca in graba Cea de aur mai intai, Incepand s-o tabarceasca Pe voinicii umerii sai. De prea multa stralucire Nu te poti uita l...

Mainile intinse reprezinta dureroasele nevoi ale lumii – foamea duhovniceasca, foamea trupeasca etc., la a caror alinare suntem chemati sa ajutam prin ceea ce dam. Ele reprezinta marea foamete duhovniceasca ce exista in lume – golul de Dumnezeu din fiecare inima – pe care numai Hristos il poate umple. Dam si noi, dar intai da El. Oricat de mult am da, nu este decat o particica din ceea ce primim. Cand e vorba de dat lui Sa dai dupa posibilitati Problema este ca cele mai multe din daniile facute bisericii sunt disproportionate fata de ceea ce avem, fata de cat castigam. Nu este important cat da un crestin, ci cat da in comparatie cu posibilitatile sale. Un dar nu trebuie sa fie mare spre a fi semnificativ. El este mare sau mic in comparatie cu celelalte bunuri pe care le avem. Una din pildele cele mai insemnate de milostenie crestineasca este cea a vaduvei sarace care a venit la Templu intr-o zi si a dat "tot ce avea". Nu era cine stie ce, dar a facut sa sune clopotelul de ...

Intr-o zi de primavara jos in lunca la Iordan Se plimba un om cu ba... Am fost salvat*** Intr-o zi de primavara jos in lunca la Iordan Se plimba un om cu barba in costum european. Si stia ca-n vremea veche lunca dupa sarbtori Totdeauna era plina de straini inchinatori. Cate unul mai in varsta cand era a se scalda- Ca sa fie mai in voie de la card se retragea. Pentru asta si strainul despre care am pomenit Cu plimbarea lui razleata nu dadea loc de banuit. Dar un cuvios Duhovnic care-n preajma se afla Banuia ceva la dansul dupa felul cum umbla: Mersul nu era plimbare, chipul lui nelinistit, Se vedea dupa miscare omul deznadajduit. S-a apropiat de dansul cu blandete si i-a zis: "Fiule pentru scaldare locul nu este deschis! Vino mai la deal oleaca unde malul e mai jos, Locul unde esti se surpa poate fi primejdios!" "Lasa-ma parinte in pace!" a raspuns el necajit, "Ii mai trebuie scaldare unui suflet osandit?" "Fiule, (ii zice iarasi omul cel duhovnices...