~ SUFLETEL ~

„Poezia este limbajul celor ce nu şi-au pierdut definitiv inima.”  Eduard Zalle   Mi-e dor   Mi-e dor de locurile-n care nu am umblat, De cerul pe care nu l-am văzut lăcrimat Și de tine. Mi-e dor de ceaiul verde pus la uscat, De zilele în care eram pe mare plecat Și de tine. Mi-e dor de nopțile-n care visam legănat, De imaginea ta în creierul meu de bărbat Și de tine. Mi-e dor de poemul necitit seara-n pat, De trandafirul proaspăt pus la păstrat Și de tine. Mi-e dor de locurile-n care nu am umblat, De cerul pe care nu l-am văzut întinat Și de mine, Așa cum îmi aduc aminte c-am fost, De lucrurile cărora nu le-am găsit rost Și de tine! Eduard Zalle

19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj d. 16 martie 1957, Paris 2016 "Anul Brancusi"   140 de ani de la nasterea sculptorului  Constantin Brancusi   ''Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea, pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor'' Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, în satul gorjean Hobiţa, fiind al şaselea copil al soţilor Radu Nicolae şi Maria Brâncuşi. Încă de mic copil, învaţă să sculpteze în lemn, fiind fascinat de ornamentele obiectelor pe care le vedea în jurul său. În copilărie, fuge de mai multe ori de acasă, pentru a încerca să se întreţină singur. Studiile primare le începe la şcoala din comuna natală, Peştişani, apoi le continuă la Brădiceni. În perioada 1894-1898 urmează cursurile Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova, unde studiază mecanica, tâmplăria, turnătoria, prelucrarea metalelor şi sculptura în lemn. În 1897, îşi petrece vacanţa de vară muncind în secţia de finisare arti...

 Aldyn  photo by Adrian Mociulschi  [17.09.2014] "Când pictura și literatura își strâng mâna, cuvintele prind aripi pe portativul inimii. Pentru Aldyn, poetul care cere doar cuvinte, nu tăcere, poezia se naște ca un Desen anticipativ dintr-o Fantezie La prima tragere.            Deși prezintă o vădită apetență pentru versul clasic, verbul autorului nu este deloc vetust, acesta nesfiindu-se să abordeze teme majore precum viața sau moartea.             În Drumul spre Golgota, printre Icoane și roboți, bat Clopote, iar Oamenii trec cu ochii Îngropați în lacrimi. Tot lacrimi sunt și florile în viziunea poetului: „Florile, - sunt lacrimi ce-nfloresc doar în cădere” („Lacrimi de existență...”).             La prima vedere, poet pragmatic, preocupat de trecerea timpului, nu de puține ori, pana eului liric se las...

  Elenush Vilcu Pruteanu Unui misogin,   Din toate care tu le-ai spus Despre femeie ,cam cu ciudă Îţi pregătesc un scurt  răspuns Cu mintea mea...zăludă! Ai spus de toate,dragă domn Chiar dacă numai rele sunt Femeia totuşi ,este OM Cum nu-i bărbatul pe pamânt. Religios vorbind,e cunoscut Femeia  nu e mai prejos Bărbatul e făcut din lut Femeia e din OS. Îţi las plăcerea de-a lovi Doar cu cuvinte de ocară Nu mă cobor..doar vreau să ştii Nu-ţi  zic doar într-o doară... V-am pus piciorul pe grumaz, Suntem emancipate Noi la durere şi necaz Luptăm până lamoarte. Conducem,da,orice sistem Deşi ne spuneţi,sexul slab Puterea însă o avem Căci nu gândim după-un prohab. ===== Nouă ne spunintr-un cuvânt: codoaşe Dar aţi văzutchiar  la Eurovision Femeia splendidă cu boaşe Şi cu un mândru  negru  barbişon? Ce ne mai miră căăst bărbat Care chiar de-aieşit în lume prin vagin Şi care-ar trebuiemasculat Dacă nu-i gay eclar că-i misogin. Elena Georgeta Prut...

Nicicând n-am crezut c-aş putea să doresc, Să moară-o fiinţă cu chip omenesc; Şi totuşi se-ntâmplă ca făr’ să vorbesc, Un gând ca acesta eu să-l împletesc. Îmi pare cumplit ce îmi trece prin cap – Mă duc la oglindă şi-n ochi mă privesc; De gândul sinistru aş vrea eu să scap, Dar nu-i cu putinţă să mă îmblânzesc. O vreau cum nimic nu am vrut eu vreodat’, Vreau moartea să curme-acel drum blestemat, Să moară un diavol ce a-nfulecat, Credinţa că omul de Zeu e creat. O vreau căci eu ştiu că nu este alt drum, Spre liniştea noastră ce-i azi doar un fum… Boris David