~ SUFLETEL ~

CE AMINTIRI Pierduta blestemată Plăpânda mea copilă străină și speriată , Te-am regăsit în colțul vieții aruncată. Cu chipul palid de blestem amară Și ochii umezi ,roșii , ca fumul de țigară. Din sufletul amar cândva te-am blestemat , Azi te-ai pierdut femeie,copila de-altădat. Iubirea mea odată pierzării a fost îndemn Și ură sa-mplantat ca așchia de lemn. Eu te-am adus în lumea mea Dar pentru tine n-a fost loc E tristă ,complicată și e grea Și neștiind ți-am blestemat soroc. Cu aripi rupte ,plângi, ți-e frig C- o lacrimă te vindec și te strig. Nu îți distruge viața într-o fugă Blestemul meu s-a transformat în rugă. Și trupul tău de mine mângâiat , Cu ură și uitare l-ai spălat ! Dar eu odată suflet ți-am atins Dar conjuncturi prea crude ne-au învins. Pe foi de viață eu te-am învățat amorul , Prea repede-ai plecat ,prea rece e decorul. În lumea-mi complicată eu știu, te-am chinuit Dar știu a tale buze, ce mult eu te-am iubit.! Nici să-ți mai scr...

Recita - Eugen Emeric Montaj realizat de Radio Sufletel 27 august 2013

NU PLECA Dac-ar fi să mai pleci undeva, Ia, te rog, jumătate din mine. Să închizi în inima ta Jumătatea aceea din mine, Ca să ştiu ce mai vezi, Ce e nou, Când alerg prin sângele tău Şi prin mâna ta să ating, Prin cuvintele tale să strig: Nu pleca, nicăieri, niciodată... Nu pleca, tu nu ai unde să pleci! Nu pleca, cu iubirea furată, Jumătate noi suntem întregi. Dac-ar fi să te pierd undeva, Să nu pierzi jumătatea din mine... Să m-ascunzi între gene, aşa, Cum un vis îl mai ţii amintire. Ca să ştiu unde eşti, Dacă eşti, Jumătatea prin care trăieşti... Şi prin mâna ta să ating, Şi prin buzele tale să strig: Nu pleca, nicăieri, niciodată... Între noi e un gol fără paşi, Jumătăţi de iubire furată, Ca doi poli, respinşi şi atraşi. Maftei Andrei

  OVIDIU HOMORODEAN S-a nascut la 25 August 1987, Orastie, Hunedoara, Romania.  Este un interpret de valoare al muzicii populare romanesti. Ovidiu provine dintr-o familie iubitoare de folclor, o familie în care doineste frumosul si buna dispozitie, unde muzica si în general arta sunt puse la loc de cinste. Ovidiu a mostenit dragostea pentru folclor de la parinti, înca de mic a fost pasionat de muzica. A început sa cânte la vârsta de 16 ani, sub îndrumarea regretatei Ileana Rus, iar mai apoi, Mariana Anghel si profesorul Gavril Prunoiu i-au îndrumat pasii în arta muzicala, studiind canto popular în cadrul scolii Populare de Arta din Deva. Acest lucru i-a permis lui Ovidiu sa realizeze ca muzica populara este mai aproape de sufletul lui si ca, în cântecul si versul popular se regaseste mult mai usor. În anul 2002, Ovidiu participa la primul concurs de muzica populara ” Felician Farcasu ” de la Brad jud. Hunedoara, unde obtine locul I, iar în anul 2003 , participa la concu...

  GANDURI DE NOAPTE ! TIMPUL TRECE ATAT DE REPEDE INCAT NU NE DAM SEAMA , NOI VREM SA DEVENIM MATURI SA DEVENIM STAPANII NOSTRII NU NE GANDIM CA LA FIECARE CLIPA TRECUTA NOI PIRDEM CEVA - INSUSI VIATA NOASTRA.   Magdalena Ionita  

Cand... Cand am venit eu pe pamant   Habar nu am avut de mine  , De va fi rau sau va fi bine Sau ce destin mi se cuvine. Si merg pe drumul ce il am Habar nu am ce intalnesc, Azi poate plang maine zambesc Dar merg pe drum si multumesc. Si cand sfarsitul va veni... Habar nu am ce va mai fi... De va fi bine...de va fi rau Eu merg cu drag pe drumul meu!.... Popa Daniela

Iartă Iartă-mi gura,ce prea multe cuvinte rostește Și las-o să vorbească,nimicuri să tot spună, Că prea greu și trist tăcerea-mi glăsuiește Și-mi face frământarea prea neagră ,și prea dură. Mai lasă-mi gândul să viseze,la povesti cu noi Și inima să-mi cânte melodii demult trecute, Ochii ,să-mi lăcrimeze sperând că vii-napoi Ca să dăm glas iubirii noastre mute. Vino, și-ascunde-mă în tine de toamne reci,târzii, Și dă-mi un strop din a sufletului soare. La margine de lume să ne trezim ca doi copii Pășind de mână-n locul,unde dragostea nu moare. Și iartă,dacă poți,că am uitat ce-nseamnă să iubești, C-am rătăcit fără speranță pe la străine porți, Că n-am putut s-aștept pe-o stea, să mă găsești, Și n-am găsit să pun și flori pe-a vieții sorți. - Cristina Maria Andronic -

Dacă... Dacă vorbele şi sentimentele tale ar fi boabe dulci de struguri doar pânzele păianjenilor şi cârtiţele ar umple viile, suferinţele îmbătate de necaz s-ar aşeza singure pe ruguri, limpezimea ochilor tăi ar inunda zările şi eu nu aş mai pribegi prin mlaştini orb cu sufletul, în căutarea luminii acoperită de neîncredere în inima ta, visele ar prinde contur, s-ar materializa, iar vuietul stârnit de uraganul dorinţelor neîmplinite ar înceta; te-aş purta mereu pe braţe, ca pe un vas de preţ şi toată iubirea mea ţi-aş întinde-o la picioare ca atunci când vei dori să mergi, indiferent unde, aceasta să-ţi fie singura cărare.   Remus Brad  

Castele de nisip pe sanatate Aparentele insala De cele mai multe ori lucrurile nu sunt ceea ce par a fi. Aparentele alcatuiesc un adevarat invelis peste acel mic adevar in jurul caruia se cladesc diferite castele de nisip. Romania ultimelor 20 ani a devenit un adevarat castel de nisip. Romania nu mai are economie si oamenii traiesc la limita supravietuirii, dar suntem primii la comenzi la produse de lux. Romania nu mai are agricultura, pe pamantul arabil creste buruiana, dar importa legume din intreaga Europa cu foarte multe chimicale integrate pentru forma si culoare. Romania nu mai are industrie, dar are politicieni care si-ar vinde conationalii oricand  pentru a avea mai multa avere. Romania nu mai are educatie, dar are elevi care nu promoveaza nici macar cei 7 ani de acasa. Romania nu mai are sanatate, dar are in schimb legi care dau dreptul minoritatilor sa-si faca viata asa cum vor. Sunt lucruri pe care le cunoastem cu totii, dar continuam sa ne comportam ca si cand to...