~ SUFLETEL ~

  Grafica by Svetlana Alyuk Vise De poţi să-mi dăruieşti ceva te rog să-mi dăruieşti doar vise apoi, am să mă rog la stele să le transforme în mărgele. Şirag de le-ar putea preface eu le-aş purta mereu cu mine iar clipele de fericire să le adun într-un buchet de nemurire . Gândul l-am trimis în zbor este transformat în nor ţine-l strâns la ţine-n braţe a obosit sperând la al tău dor. Nella  11.12.2015   grafica by Adam Isaac Jackson Tu ce însemni pe lumea asta? Femeie tu .....ce ne dai viaţă ce-apoi eşti judecată aspru că iubeşti. Doar tu ...eşti cea care o porţi şi faci că să devină din sămânţă om. Tu dai culoare pânzei pictorului ce nu ştia decât în alb şi negru a picta. Tu eşti cartea cea mai de preţ scrisă de poeţi şi aşezată la inima pe raftul fără praf. Tu eşti sunetul cristalin al muzicii ce cântă iubirea şi adoarme copilul la sân. Tu.. eşti cea care suferi şi lăcrimezi şi faci să se topească gheţarii toţi din drum. Tu.. eşti cea care alini durer...

"Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, jud. Neamţului - d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-născuți din Humulești. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919. Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lîngă biserică din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințe...

Gheorghe Asachi Minciunile Într-o sara foarte lina În primblare am iesit, La Copou, lânga gradina, Sa rasuflu-aer dorit. Când, vazut-am deodata La stat mare o figura, Dupa moda îmbracata. Dar, precum fac cii saraci, Purta-n umere desaci. Dar nu am însemnat Di-i femeie au barbat! Ma mir d-acel venetic Si întreb atunci de nume. Stahia-mi raspunde: ?íN lume Intriga oameni-mi zic. În aceasta tarna buna Straturi saman de minciuna; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosita-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pamânt, Însa nicaire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pamânt gras pentru minciune, De se face de-a minune. S-apoi tot aici, c-un pret Foarte bun, astfeli nutret Sa întreaba si sa cata Ca o poama delicata. Pentr-acest product manos Orice timp e priincios; Saceta au umezala Niciodata-i dau sminteala.” Dupa-aceasta, a sa mâna Iute samana-n tarâna; Un graunte nu se pierde, Iata tot ogoru-i verde. O minune! íNtr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, s-apoi pe loc Amu ...

Istorie Literară: După 130 de ani - Dosarul Gellianu de I. Hangiu La 1 martie 2005 s-au împlinit 130 de ani de la apariţia articolului Poesiele D-lui Eminescu, în Revista contimporană din Bucureşti, sub semnătura inexistentului G. Gellianu. Contemporanii poetului n-au bănuit că cel de al doilea atac la adresa tînărului Eminescu aparţinea lui Petre Grădişteanu care, cu doi ani în urmă, în articolul Convorbiri literare şi Revista contimporană, apărut în aceeaşi publicaţie bucureşteană, continuă de fapt atacul din 1873. La această mistificare a contribuit B. P. Hasdeu, cunoscut antijunimist şi adversar al Convorbirilor literare, care consimte, la 15 februarie 1876, să fie pus în fruntea efemerei Revista literară şi sciinţifică, în calitate de director pentru partea literară, semnînd în loc de program al revistei Al doilea rămăşag, acrostihul intitulat La noi e putred mărul, adică la Convorbiri literare. Aliata Revistei contimporane, care fuzionează cu publicaţia condusă de Hasdeu sub ...

Nicu Mâță - Lume, lume (doină) - Festivalul Concurs Naţional "Nicolae Sulac" 2009   \ Ion (Nicu) MÂŢĂ s-a născut în Făleştii Basarabiei la sfârşitul unui an (1988) cu profunde semnificaţii pentru arta tradiţională românească, pentru cântecul neamului nostru, un an în care, cu glas de clopot şi statură imperială, Sofia Vicoveanca readucea, chiar şi simbolic, una din fiicele de dincolo de sârma ghimpată la sânul Maicii Românii…      Pruncul, aflat încă în pântecele preaiubitei sale mame, nu a rămas insensibil la trecerea Prutului de către marea artistă, devenind la rândul lui un glas cu rezonanţă aparte, o voce duioasă, o voce dublată de un caracter pe măsură… O voce frumoasă a Basarabiei tinere!      Un artist sensibil, dar un bărbat adevărat, un patriot român autentic, o minte strălucită. Un om, un nume, un destin… Ion al lui Ion al lui Mâţă din Făleştii Basarabiei româneşti, oştean dârz al României Mari. 3 oct...

Aurelia Grosu Despre Valori şi Înţelepciune  „Picături de suflet, în contul înţelepciunii tale”   Aurelia Grosu , învăţător de 37 ani, autor al volumelor  „Eşti mai puternic decât crezi”, şi „Picături de suflet, în contul înţelepciunii tale”, autodidact şi om care a învăţat să dăruiască, deşi aceasta i-a fost menirea încă de la început, mai departe decât copiilor pe care îi aduce destinul în cale. Reporter: În rândurile pe care le putem citi în cel de-al doilea volum al dumneavoastră, se întrevăd adevărate picături de înţelepciune, aşa cum le-aţi numit chiar în titlu. Cât de uşor pot fi ele însuşite de căţre un tânăr? Nu cumva ele au venit odată cu experienţele atât de dureros trăite în timpul vieţii? Aurelia Grosu:   Mesajul meu transmis prin acest manual de înţelepciune vine din dorinţa de a nu mai repeta  şi alţii greşelile generaţiei trecute, de a învăţa de la o vârstă timpurie adevăratele valori explicate din puncte de vedere diferite de o...

de-ar putea să se preschimbe vântu -n plete şi -n cuvânt toţi am fi poeţi /poete după lauri alergând . unii suntem bieţi neferici mai cu păr , mai cu chelie, dar ne credem ezoterici şi pe val sau ... pe felie. pipăim însă silaba mângâindu -ne orgolii. nu prea ştim cum este treaba dar lucrăm la portofolii. de ne iese vers din gânduri sau mă rog.. un soi de rime, bucura -vom cu bibiluri pe cei ce ne cred cratime. arta -i grea , bătu -o-ar vina , mulţi bat pe la poarta ei. nu ştiu care e pricina de sunt şi eu printre ei !?! las pe voi socoata trudei, să daţi note mari sau mici. eu râvnesc la sănii muzei plini de spini şi de urzici.  E.E.C. 26.02.2016