~ SUFLETEL ~

" M artisorul  este un simbol al reinnoirii timpului si al renasterii naturii, odata cu venirea primaverii, dar si al sperantei, fiind daruit celor dragi pentru a le aduce noroc si belsug. Traditii si obiceiuri de MARTISOR. I n general, femeile si fetele primesc martisoare si le poarta pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. In Moldova insa, obiceiul este ca fetele sa daruiasca martisoare baietilor. Impreuna cu martisorul se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul. Semnificatia firelor  alb  si  rosu A rheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate martisoare. Ele au forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, insirate pe ata, pentru a fi purtate la gat. Cele doua culori sunt deschise interpretarilor: rosul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul - intelepciunea barbatului. Astfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua p...

Perioada dintre 1 şi 9 (12) martie este cunoscută la români sub denumirea de Zilele Babei Dochia sau Zilele Babelor. Pe vremuri, unele dintre aceste zile erau „specializate”: – pe 1 martie se ţine Baba de primăvară sau Baba semănatului, – pe 2 martie era Baba de vară sau Baba muncii de vară, – ziua de 3 martie era consacrată prin tradiţie Babei de toamnă sau a culesului. Se credea că aşa cum vor fi cele trei zile aşa urmau să fie şi cele trei anotimpuri. Alteori, primele patru zile închipuiau toate cele patru anotimpuri. Se spune că tare demult trăia pe pământ o babă foarte urâtă şi foarte rea. Într-o zi, baba şi-a trimis nora să prefacă lâna albă în lână neagră; într-o altă zi, să-i aducă fragi copţi, deşi încă nu se terminase luna lui Făurar, şi câte şi mai câte nu-i cerea hârca bietei fete. De fiecare dată însă nora reuşea imposibilul, fiind ajutată ba de Dumnezeu, ba de Sfântul Petru, ba de un flăcău frumos, numit Martie. Văzând cum stau lucru¬rile, amăgită şi de un Soare a...

  Grafica by Svetlana Alyuk Vise De poţi să-mi dăruieşti ceva te rog să-mi dăruieşti doar vise apoi, am să mă rog la stele să le transforme în mărgele. Şirag de le-ar putea preface eu le-aş purta mereu cu mine iar clipele de fericire să le adun într-un buchet de nemurire . Gândul l-am trimis în zbor este transformat în nor ţine-l strâns la ţine-n braţe a obosit sperând la al tău dor. Nella  11.12.2015   grafica by Adam Isaac Jackson Tu ce însemni pe lumea asta? Femeie tu .....ce ne dai viaţă ce-apoi eşti judecată aspru că iubeşti. Doar tu ...eşti cea care o porţi şi faci că să devină din sămânţă om. Tu dai culoare pânzei pictorului ce nu ştia decât în alb şi negru a picta. Tu eşti cartea cea mai de preţ scrisă de poeţi şi aşezată la inima pe raftul fără praf. Tu eşti sunetul cristalin al muzicii ce cântă iubirea şi adoarme copilul la sân. Tu.. eşti cea care suferi şi lăcrimezi şi faci să se topească gheţarii toţi din drum. Tu.. eşti cea care alini durer...

"Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, jud. Neamţului - d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-născuți din Humulești. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919. Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lîngă biserică din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințe...

Gheorghe Asachi Minciunile Într-o sara foarte lina În primblare am iesit, La Copou, lânga gradina, Sa rasuflu-aer dorit. Când, vazut-am deodata La stat mare o figura, Dupa moda îmbracata. Dar, precum fac cii saraci, Purta-n umere desaci. Dar nu am însemnat Di-i femeie au barbat! Ma mir d-acel venetic Si întreb atunci de nume. Stahia-mi raspunde: ?íN lume Intriga oameni-mi zic. În aceasta tarna buna Straturi saman de minciuna; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosita-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pamânt, Însa nicaire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pamânt gras pentru minciune, De se face de-a minune. S-apoi tot aici, c-un pret Foarte bun, astfeli nutret Sa întreaba si sa cata Ca o poama delicata. Pentr-acest product manos Orice timp e priincios; Saceta au umezala Niciodata-i dau sminteala.” Dupa-aceasta, a sa mâna Iute samana-n tarâna; Un graunte nu se pierde, Iata tot ogoru-i verde. O minune! íNtr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, s-apoi pe loc Amu ...

Istorie Literară: După 130 de ani - Dosarul Gellianu de I. Hangiu La 1 martie 2005 s-au împlinit 130 de ani de la apariţia articolului Poesiele D-lui Eminescu, în Revista contimporană din Bucureşti, sub semnătura inexistentului G. Gellianu. Contemporanii poetului n-au bănuit că cel de al doilea atac la adresa tînărului Eminescu aparţinea lui Petre Grădişteanu care, cu doi ani în urmă, în articolul Convorbiri literare şi Revista contimporană, apărut în aceeaşi publicaţie bucureşteană, continuă de fapt atacul din 1873. La această mistificare a contribuit B. P. Hasdeu, cunoscut antijunimist şi adversar al Convorbirilor literare, care consimte, la 15 februarie 1876, să fie pus în fruntea efemerei Revista literară şi sciinţifică, în calitate de director pentru partea literară, semnînd în loc de program al revistei Al doilea rămăşag, acrostihul intitulat La noi e putred mărul, adică la Convorbiri literare. Aliata Revistei contimporane, care fuzionează cu publicaţia condusă de Hasdeu sub ...

Nicu Mâță - Lume, lume (doină) - Festivalul Concurs Naţional "Nicolae Sulac" 2009   \ Ion (Nicu) MÂŢĂ s-a născut în Făleştii Basarabiei la sfârşitul unui an (1988) cu profunde semnificaţii pentru arta tradiţională românească, pentru cântecul neamului nostru, un an în care, cu glas de clopot şi statură imperială, Sofia Vicoveanca readucea, chiar şi simbolic, una din fiicele de dincolo de sârma ghimpată la sânul Maicii Românii…      Pruncul, aflat încă în pântecele preaiubitei sale mame, nu a rămas insensibil la trecerea Prutului de către marea artistă, devenind la rândul lui un glas cu rezonanţă aparte, o voce duioasă, o voce dublată de un caracter pe măsură… O voce frumoasă a Basarabiei tinere!      Un artist sensibil, dar un bărbat adevărat, un patriot român autentic, o minte strălucită. Un om, un nume, un destin… Ion al lui Ion al lui Mâţă din Făleştii Basarabiei româneşti, oştean dârz al României Mari. 3 oct...