Postări

Se afișează postări din 2016

Meandre

Imagine
Mă doare-n suflet să îţi spun că ai dreptate, Veronica, însă privind al meu cătun mă-ngreunează teama, frica. Nu moştenim acest pământ decât poate un cot sau doi dar şi pe-aceia... dedesubt, în aur poleiţi sau goi. În traiul noastru de uzanţe, ce nasc un mare amalgam putem gasi nişte speranţe spre care-n grabă alergăm Măcar, umili sau plini de lauri, să trecem demni (eu asa spun), chiar de în stoluri, nişte grauri vor stăpâni peste cătun. Mă doare-n suflet, Veronica, dreptate să îţi dau acum, dar 'mi amintesc şi de bunica ce m-a 'nvăţat să merg pe drum. Pe drumul cu meandre al vieţii, care de care mai ostilă, încă din anii tinereţii şi până la ultima filă. Cu piedici mii şi compromisuri cătăm în noapte şi în zi ale vieţii seci răspunsuri ce nu sunt tocmai... poezii. Ajunşi în pragul înserării ne amintim de-un... rămas bun şi-o lacrimă durut ne cade pe-o uliţă-n pustiu cătun. Astăzi eu ştiu că nu e-n van tot ce ne spui tu Veronica.

~ La mulţi ani aviatorilor! La mulţi ani Cenaclului "Icarus"! ~

Imagine
Toată noaptea cerurile au fost în război, de parcă Erdogan şi-a întins artileria până dincolo de nori. Trosc... trosc... crengile corcoduşului au lovit furioase in fereastra de la balconul meu trezindu-mă dintr-un somn la fel de agitat. Mă aşezasem destul de târziu în pat, undeva în noapte, reţinut fiind de muuultele gânduri ce nu-mi dădeau pace (oare-i bine aşa? ce-ar mai trebui? dacă e prea mult? dacă-i prea puţin? câţi or veni oare? dacă mă vor îneca emoţiile?.....). Odată ridicat din pat am urmat tabietul obişnuit... pâsh, pâsh la calculator să-l pornesc... pâsh, pâsh la bucătărie să pun de cafea... pâsh,pâsh la baie să spăl urmele lăsate de vise. Cu cafeluţa în faţă ( mmmmmmm ) şi cu ochii pe desctop mă introduc în noutăţile acestei zile. Imagini şi ştiri mă învăluie în timp ce vântul îşi cânta neobosit aria sa. Trosc, pleosc... a început iar să plouă. Uh, cum voi ajunge acolo dacă va continua să plouă aşa? Fac repede un dus şi mă ferchezuiesc, am o grămadă de treburi d

Ultima gară – Vladimir Pustan

Imagine
"Viaţa e o călătorie cu trenul. Un tren ce la început mergea încet dar pe ce au trecut anii locomotiva a prins neştiute forţe. Pe fereastră vedem anotimpurile atât de lipite unele de altele, încât deşi ştim că vara nu-i ca iarna, totuşi parcă renii lui Moş Crăciun trag sania pe plajele însorite de la Copacabana.”Când voi avea 18 ani”. ”Când voi avea permis”. ”Când mă voi căsători”. ”Când copilul meu va termina şcoala”. ”Când îmi voi termina de plătit ratele”. ”Când voi fi avansat”. ”Când mă voi pensiona”. ”Când voi…” Aşteptam gara următoare… Dar mai devreme sau mai târziu vom realiza că adevărata fericire în viaţă, nu este destinaţia ci călătoria în sine. Ca şi cum ai umbla cu Hristos pe pământ plin de bucurie, chiar dacă n-ar fi cer… Când vei ajunge acolo să fii deja sătul de el… Pentru că cerul e şi un loc dar şi o stare. În tren, cu cerul în suflet…"                Sursa: Ultima gară – Vladimir Pustan

Tu și eu

Imagine
Tu — nor, eu — cer albastru, Eu — fir de praf, tu — astru, Tu — crater umbrit de lună, Eu — a soarelui cunună! Tu — voinic ghiocel în nea, Eu — petală de micșunea, Tu — mâțișorii salcei pletoase, Eu — malurile apei lucioase! Tu — ceașca, eu — ceaiul de tei, Eu — dragostea, tu — ‘’Maitreyi’’, Oaza ascunsă – Sahara, Tu și eu – ‘’Buhara’’! Eu — miez, tu — coajă de lămâie, Tu — livan, eu — bob de tămâie, Mi-ești ramul de măslin, Îți sunt cupa cu vin! Suntem a timpului microsecunde, A gândurilor poetice unde, Mi-ești fereastra Capelei Sixtine, Îți sunt geana pleoapei divine! Eu — plaja, tu — marea, Tu — pana, eu — scrisoarea, Suntem jumătați în căutare – A bucatelor zahăr și sare. Suntem stropii mirului de nard, Două suflete, același hazard, Mi-ești umplerea clipei goale, Sunt pulsul inimii tale!   Ionita Corina Claudia 8 iulie 2016  

"Dacă măcar m-ai ţine de mâna..."

Imagine
..." Fiică a toamnei"... aşa îmi spuneai dezgopându- mă dintre frunze uscate şi ierburi pierite, în plină revoltă împotriva clorofilei, ploi reci de gânduri îmi inundau tăcerile - stol migrator, mâzgălind cerul plecărilor ... ..." Ţine - mă de mâna !", te rugam , timpul concentric m- ameţea , cuvintele noastre semnificative dureau, eram ca un gladiator sărutat pe frunte şi aruncat leilor... Rătăceam fără sorţi de izbândă , nebună din urmă , s-alung somnul omenirii, dar nebunii sunt şi ei oameni, câteodată mai mor... şi lumea se umple de monştri zămisliţi de cugete-n somn. ..." Dacă măcar m- ai ţine de mâna ..." Arcadet

~ poem pentru o iubită dintr-o viaţă paralelă ~

Imagine
Andrei Velea am fi putut, da, am fi putut împărtăşi un dispreţ nobil faţă de toţi şi de toate, un sentiment eliberator cum că nu aparţinem locurilor bătute de prea multe perechi de bocanci şi de buze am fi putut pluti ca un fel de suflare uşoară peste acidul gros al dimineţii nucleare, ca un fel de frumoasă uitare peste mormanele de lecitină ruginită am fi putut răsturna sensurile opinatului în gol, am fi putut lua dunărea, cu trupul ei peşti şi de barje şi s-o împletim în cuvinte grele, adevărate am fi putut face semne de uitare peste înţelesurile comune şi gesturi adio peste trupurile hâde ale vorbirii în gol am fi putut fi în pofida, împotriva, în ciuda, frumoşi ca două stârvuri de îngeri de cristal, mai pronunţaţi ca bună ziua şi imposibil de negat, ca lumea e rea am fi putut, da, am fi putut, dacă tu nu ieşeai în goană să te urci într-un taxi în acea dimineaţă geroasă, sticloasă de ianuarie sau eu nu mă grăbeam, bezmetic, să semnez un act oar

~ Joe McElderry - The Climb ~

Imagine
Joe McElderry - The Climb 

~ Traditii si obiceiuri de MARTISOR ~

Imagine
" M artisorul  este un simbol al reinnoirii timpului si al renasterii naturii, odata cu venirea primaverii, dar si al sperantei, fiind daruit celor dragi pentru a le aduce noroc si belsug. Traditii si obiceiuri de MARTISOR. I n general, femeile si fetele primesc martisoare si le poarta pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primaverii. In Moldova insa, obiceiul este ca fetele sa daruiasca martisoare baietilor. Impreuna cu martisorul se ofera adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul. Semnificatia firelor  alb  si  rosu A rheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate martisoare. Ele au forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, insirate pe ata, pentru a fi purtate la gat. Cele doua culori sunt deschise interpretarilor: rosul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul - intelepciunea barbatului. Astfel, snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii. De

~ Zilele Babei Dochia ~

Imagine
Perioada dintre 1 şi 9 (12) martie este cunoscută la români sub denumirea de Zilele Babei Dochia sau Zilele Babelor. Pe vremuri, unele dintre aceste zile erau „specializate”: – pe 1 martie se ţine Baba de primăvară sau Baba semănatului, – pe 2 martie era Baba de vară sau Baba muncii de vară, – ziua de 3 martie era consacrată prin tradiţie Babei de toamnă sau a culesului. Se credea că aşa cum vor fi cele trei zile aşa urmau să fie şi cele trei anotimpuri. Alteori, primele patru zile închipuiau toate cele patru anotimpuri. Se spune că tare demult trăia pe pământ o babă foarte urâtă şi foarte rea. Într-o zi, baba şi-a trimis nora să prefacă lâna albă în lână neagră; într-o altă zi, să-i aducă fragi copţi, deşi încă nu se terminase luna lui Făurar, şi câte şi mai câte nu-i cerea hârca bietei fete. De fiecare dată însă nora reuşea imposibilul, fiind ajutată ba de Dumnezeu, ba de Sfântul Petru, ba de un flăcău frumos, numit Martie. Văzând cum stau lucru¬rile, amăgită şi de un Soare a

~ Woman, you ... - By Nella ~

Imagine
  Grafica by Svetlana Alyuk Vise De poţi să-mi dăruieşti ceva te rog să-mi dăruieşti doar vise apoi, am să mă rog la stele să le transforme în mărgele. Şirag de le-ar putea preface eu le-aş purta mereu cu mine iar clipele de fericire să le adun într-un buchet de nemurire . Gândul l-am trimis în zbor este transformat în nor ţine-l strâns la ţine-n braţe a obosit sperând la al tău dor. Nella  11.12.2015   grafica by Adam Isaac Jackson Tu ce însemni pe lumea asta? Femeie tu .....ce ne dai viaţă ce-apoi eşti judecată aspru că iubeşti. Doar tu ...eşti cea care o porţi şi faci că să devină din sămânţă om. Tu dai culoare pânzei pictorului ce nu ştia decât în alb şi negru a picta. Tu eşti cartea cea mai de preţ scrisă de poeţi şi aşezată la inima pe raftul fără praf. Tu eşti sunetul cristalin al muzicii ce cântă iubirea şi adoarme copilul la sân. Tu.. eşti cea care suferi şi lăcrimezi şi faci să se topească gheţarii toţi din drum. Tu.. eşti cea care alini durerea celor din j

ION CREANGA ~

Imagine
"Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești, jud. Neamţului - d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-născuți din Humulești. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919. Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lîngă biserică din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințe

~ Gheorghe Asachi - Minciunile ~

Imagine
Gheorghe Asachi Minciunile Într-o sara foarte lina În primblare am iesit, La Copou, lânga gradina, Sa rasuflu-aer dorit. Când, vazut-am deodata La stat mare o figura, Dupa moda îmbracata. Dar, precum fac cii saraci, Purta-n umere desaci. Dar nu am însemnat Di-i femeie au barbat! Ma mir d-acel venetic Si întreb atunci de nume. Stahia-mi raspunde: ?íN lume Intriga oameni-mi zic. În aceasta tarna buna Straturi saman de minciuna; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosita-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pamânt, Însa nicaire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pamânt gras pentru minciune, De se face de-a minune. S-apoi tot aici, c-un pret Foarte bun, astfeli nutret Sa întreaba si sa cata Ca o poama delicata. Pentr-acest product manos Orice timp e priincios; Saceta au umezala Niciodata-i dau sminteala.” Dupa-aceasta, a sa mâna Iute samana-n tarâna; Un graunte nu se pierde, Iata tot ogoru-i verde. O minune! íNtr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, s-apoi pe loc Amu

~ Poesiele D-lui Eminescu" si "„Convorbirile literare"" ~

Imagine
Istorie Literară: După 130 de ani - Dosarul Gellianu de I. Hangiu La 1 martie 2005 s-au împlinit 130 de ani de la apariţia articolului Poesiele D-lui Eminescu, în Revista contimporană din Bucureşti, sub semnătura inexistentului G. Gellianu. Contemporanii poetului n-au bănuit că cel de al doilea atac la adresa tînărului Eminescu aparţinea lui Petre Grădişteanu care, cu doi ani în urmă, în articolul Convorbiri literare şi Revista contimporană, apărut în aceeaşi publicaţie bucureşteană, continuă de fapt atacul din 1873. La această mistificare a contribuit B. P. Hasdeu, cunoscut antijunimist şi adversar al Convorbirilor literare, care consimte, la 15 februarie 1876, să fie pus în fruntea efemerei Revista literară şi sciinţifică, în calitate de director pentru partea literară, semnînd în loc de program al revistei Al doilea rămăşag, acrostihul intitulat La noi e putred mărul, adică la Convorbiri literare. Aliata Revistei contimporane, care fuzionează cu publicaţia condusă de Hasdeu sub

~ Nicu Mâță - Lume, lume ~

Imagine
Nicu Mâță - Lume, lume (doină) - Festivalul Concurs Naţional "Nicolae Sulac" 2009   \ Ion (Nicu) MÂŢĂ s-a născut în Făleştii Basarabiei la sfârşitul unui an (1988) cu profunde semnificaţii pentru arta tradiţională românească, pentru cântecul neamului nostru, un an în care, cu glas de clopot şi statură imperială, Sofia Vicoveanca readucea, chiar şi simbolic, una din fiicele de dincolo de sârma ghimpată la sânul Maicii Românii…      Pruncul, aflat încă în pântecele preaiubitei sale mame, nu a rămas insensibil la trecerea Prutului de către marea artistă, devenind la rândul lui un glas cu rezonanţă aparte, o voce duioasă, o voce dublată de un caracter pe măsură… O voce frumoasă a Basarabiei tinere!      Un artist sensibil, dar un bărbat adevărat, un patriot român autentic, o minte strălucită. Un om, un nume, un destin… Ion al lui Ion al lui Mâţă din Făleştii Basarabiei româneşti, oştean dârz al României Mari. 3 octombrie 2011   by Cătălin BOBOC   Surs

~ „Picături de suflet, în contul înţelepciunii tale” - Aurelia Grosu ~

Imagine
Aurelia Grosu Despre Valori şi Înţelepciune  „Picături de suflet, în contul înţelepciunii tale”   Aurelia Grosu , învăţător de 37 ani, autor al volumelor  „Eşti mai puternic decât crezi”, şi „Picături de suflet, în contul înţelepciunii tale”, autodidact şi om care a învăţat să dăruiască, deşi aceasta i-a fost menirea încă de la început, mai departe decât copiilor pe care îi aduce destinul în cale. Reporter: În rândurile pe care le putem citi în cel de-al doilea volum al dumneavoastră, se întrevăd adevărate picături de înţelepciune, aşa cum le-aţi numit chiar în titlu. Cât de uşor pot fi ele însuşite de căţre un tânăr? Nu cumva ele au venit odată cu experienţele atât de dureros trăite în timpul vieţii? Aurelia Grosu:   Mesajul meu transmis prin acest manual de înţelepciune vine din dorinţa de a nu mai repeta  şi alţii greşelile generaţiei trecute, de a învăţa de la o vârstă timpurie adevăratele valori explicate din puncte de vedere diferite de oameni cu personalităţi d

~ urzici ?!? ~

Imagine
de-ar putea să se preschimbe vântu -n plete şi -n cuvânt toţi am fi poeţi /poete după lauri alergând . unii suntem bieţi neferici mai cu păr , mai cu chelie, dar ne credem ezoterici şi pe val sau ... pe felie. pipăim însă silaba mângâindu -ne orgolii. nu prea ştim cum este treaba dar lucrăm la portofolii. de ne iese vers din gânduri sau mă rog.. un soi de rime, bucura -vom cu bibiluri pe cei ce ne cred cratime. arta -i grea , bătu -o-ar vina , mulţi bat pe la poarta ei. nu ştiu care e pricina de sunt şi eu printre ei !?! las pe voi socoata trudei, să daţi note mari sau mici. eu râvnesc la sănii muzei plini de spini şi de urzici.  E.E.C. 26.02.2016

~ Please !!! ~

Imagine
primăvara asta nouă azi cântată de maestru, vine molcom în buestru printre picături de rouă. ... vântul scurmă prin frunzişul aşternut de astă toamnă transformând al lui sfârşitul într-o cvasi-melodramă. şî chiar dacă tulburi norii îşi răsfiră pletele, fâlfăind în graiul ciorii eu zâmbesc de-angoasele babelor ce stau în poartă şi aşteaptă ziarele să mai afle ce se poartă, ce să ia pe dânsele. plictisită, o stăncuţa a pus ochii pe-o lucire ce-a zărit-o sub băncuţă. o fi ciob ori nălucire ? grădiniţa-mi prinde viaţă tic ă indu-şi clipele până ce-or intra în faţă, zâmbind larg, zambilele. un grăunte cu buline albe, cum is lăcrămioarele, de un ghiocel se ţine să-l admire fetele. s-au iţit multe lalele scoţând capul din pământ, acum sunt doar ... ghilimele mâine fi-vor un cuvânt. eiii... mai e oleacă până viaţă-or prinde toate. noi v-om renunţa la geacă uitând brusc de-arierate. primăvară te pupic de pe-acum pe sufleţel. zău aşa ... bine-ai venit ! adu-mi, please ... un nepoţel !  E

~~~ Alexandra Hanganu ~~~

Imagine
Alexandra Hanganu - Cahul / Colibasi

~~~ Sebastian Golomoz - Amantul dragostei ~~~

Imagine
AMANTUL DRAGOSTEI De la Orfeu şi până astăzi dragostea   A fost primul postulat al poeziei Nimeni nu i-a citit corect povestea Până nu l-au cuprins braţele feeriei În fiecare noapte aleargă prin vise Sunt dimineţi în care la uşă bate Mai nimereşte şi la inimi închise Dar nu le va omite pe cele curate Protagoniştii ei învaţă să zboare Mii de speranţe pe buze le cântă Feţele le sunt tatuate cu-n zâmbet Calităţile odată latente îi încântă Are un răspuns această schimbare Amantul dragostei s-a născut poet. Sebastian Golomoz photo by Adrian Mociulschi