joi, 9 octombrie 2014

"drept a te face " - La pas cu Luminita Scotnotis



drept a te face

dreptatea e un spaţiu de bun comun
nicidecum o lege ce-şi aşteaptă aprobarea
e limita în care ne aflăm identitatea

..................

când totul îmi pare schimbat

mama şi tata nu mai sunt

s-au dus să-şi petreacă iubirile-n rai

încerc să adorm

în oglindă privind

copacul vieţii suspină

dansează luminile-n foşnete uscate

ca bruma în toamne tâmple lovind

nu mai e dealul

nici ierburile verzi

sunt trase-napoi în miezul dintâi

s-au dus să adune tăceri rătăcite

din ochiul ce tremură diamantin sub pleoape

o albastră copilărie mi s-a pus

alerg himere motivate

la ziduri de nopţi nedormite

iar leagănul acela

în care îmi dezveleam visele

zburându-le departe

a rămas agăţat de o stea

de unde stă să cadă odată cu ea

îmi crapă smalţul crengilor

şi nu am rădăcină pentru o altă joacă

ieri mi-am deschis gândul într-un urlet

prin care să coboare tot alaiul îngeresc

din linişti ancestrale

cu o-mbrăţişare uşoară

copilul e singur şi trist

în dorul primelor cuvinte

din sângele cald izvorăşte durere

de vreme ce nu exist între pretenţii

şi nu am cui să bat

nici toc la uşa de afară

descifrez polar

vibraţie în spaţiul ucigaş

praful aruncat peste ape

adâncire-n alb

ca inima când de iubire bate

îmi caut de teamă hotărârea

timpul nu mai pune niciun preţ

pe apropierile mele

de nu pot să dau tălpilor paşi

ospiciul de nebuni eliberaţi

din care rupeau vulturi bucaţi de lumină

nu-l văd aşezat

nu mai am loc de rugăciuni

cad în genunchi

icoana

şi ea cade

în apusul verdelui soare

razele se sparg

de sub o aşchie de viaţă

piciorul stâng

sângerează infinit blajin de fecioară

o zi înflorită la poalele crucii

de pe malul regretului

îmi vorbeşte scuza

eu ca şi păcat îmblânzit de pântecele mamei

nu găsesc acoperiş la umbra căruia

să-mi las câinii liberi

doar cetatea şerpilor

îşi mai păstrează porţile deschise

curiozitatea însă e riscantă

.............................................

mi-e liniştea ce mă lasă afară

din ce în ce mai plictisiţi de drum

pe caldarâmul neputinţei nu cresc macii

acidul vremii

fermentează chipuri de oameni

în butoaie de ceară

plasticitate în cuiburi de viespi

iar tu mă trezeşti

după nenumăratele plimbări printre galaxii

nu găsesc punte

cum să-ţi încap golul

aceleaşi trăsături stimulatoare

în coatele tocite

nicio stare accidentală

în care să-mi pot abandona nesfârşitul

glasuri crude nobile

absorbţii colorate

infime depozitări în avort inconştient

de ce să-mi vezi plângerea din mila ochilor

omizile s-au înmulţit

iar copacul îşi pansează rana ultimei frunze

mai am şanse să-mi calculez nu ştiu ce limită

în răscoala memoriei

conjugând spaţii retrase-n rădăcinile somnului

să nu mă trezeşti la întoarcere

puntea păcatului e sub aripile fluturelui alb

iar mătasea anotimpului-om

şi-a întins în putrefacţie verticală

ca o caracatiţă în apa verde şi dulce a liniştei

plutirea

dacă paşii secunzi îşi privesc inapoia

atunci dresorul tălpilor durute

cu ce să-şi cicatrizeze opririle

poate cu un meteor

când îşi străpunge punctul

din toate nodurile simţului

lăsându-se afară

s-au stins luminile

trag oblonul nopţii peste gând

iar ochiul îşi continuă drumul

pe cealaltă linie

pe care nu-mi pot plimba formele

...............................

lasă-mă să-mi declar trecerea

apa şi ceaţa

labirinturi ce nu-mi dau loc

să-mi declar trecerea

sunt umbră a luminii neîncepute

îmi atingi moalele capului

şi copitele aburirii mă sfărâmă

fug

mă-nchid în ochiul de apă

iar graiu-mi trece într-o adâncă secetă

bulgări de sare lovesc aripile fluturelui

în rama caldă a icoanei

pânza îşi plânge tortura

mă deprimă pribegiile nesfârşite ale poeţilor

sunt ca nişte copilării pedepsite

să-şi ţină braţele deschise

şi lor ca şi mie

se va-ntâmpla

pentru un strop de linişte

ne vor resorbi din absenţă

în alunecusul fascinant al minţii

vor dezgropa opreliştile uitate

din genunchii roşi ai cuvintelor

dacă-mi desenezi bucuria în susurul lunii

o clipă aş putea să-mi măsor lutul

ştii

privirile lungi

nu încap în apele adânci

şi nici în palma de ceaţă

sub care mi-ai înfipt stările

mai am o iarnă-nflorită

cu degete de plutitoare morţi

în care nu-mi vei putea ghici prezenţa

şi iar mă-ntorc în mine

ca şi cum m-aş arunca

în prăpastia deschisă pe creierul mic

când umbra-mi prinde viaţă

în sângele timpului

zări pofticioase trag soarele-n eclipsă

punându-mi piedică plecării


Luminita Scotnotis

miercuri, 8 octombrie 2014

~ Victoria Darvai ~


Victoria Darvai 
         S-a născut pe 7 ianuarie 1926 în localitatea Biserica Albă , actualmente Ucraina ,într-o familie de ţărani.
    Copilăria şi-a petrecut-o la bunicii din partea tatălui , Ştefan , pe Valea Izei şi la bunicii din partea mamei , Ana , pe Valea Marei. Primele clase le face la Dragomireşti , urmează Şcoala Primară nr. 10 din Cluj , apoi Liceul Principesa Ileana din Cluj până în anul 1941 , unde se mută împreuna cu familia . Studiile le încheie la Turda în 1942 unde se transferă pe durata refugiului la Liceul de Fete din Turda .

    În perioada 1944 – 1946 predă ca învăţătoare în Valea Stejarului , în 1948 este admisă la Institutul de Artă Maghiară din Cluj începând cursurile în cadrul secţiei canto . În 1952 se înscrie la Şcoala Medie de Muzică din Bucureşti , secţia canto clasic şi în acelaşi an se transferă la canto popular , unde o are ca maestră de interpretare pe Maria Tănase . Încheie studiile în 1956.



marți, 7 octombrie 2014

Festivalul ~ Adevărul despre Daci și istoria străveche a plaiurilor românești ~


Între 10 și 12 octombrie, la 
Muzeul Național al Țăranului Român din București
va avea loc 
Festivalul Adevărul despre Daci
 și istoria străveche a plaiurilor românești
organizat de Asociația Geto Dacii
, în parteneriat cu 
Muzeul Național al Țăranului Român,
 Nașul Tv, Best Event Production și Ziurel.

În cadrul evenimentului veți putea participa la conferințe cu subiecte inedite, susținute de specialiști ai istoriei și arheologiei românești, la lansarea a două filme documentare, a trei cărți, evenimente artistice și evenimente destinate copiilor.

 

Invitatii participare 
Programul festivalului poate fi vazut pe

vineri, 3 octombrie 2014

aş vrea…







 

aş vrea…



Aş vrea să te pot privi când dormi
şi lacrima-mi să cadă pe obrazul tău...
O pală de vânt aş vrea să fiu,
în păru-ţi să mă joc mereu....

Să te privesc aş vrea când plângi,
să sorb nectar din lacrima-ţi ce cade...
Să vii la mine...să ajungi....
 
să-mi dai obrazu-ţi care râde...
Vreau doar o clipă să îmi dai...
din prea grăbita ta viaţă,
să-i împletesc cununi, şi-o stea
să-i pun la gât,pe-un fir de aţă...
 
Mă lasă tu nemuritoare
să fiu măcar la talpa ta.
Sa-ţi fiu pe arșiță ...o boare...
tu,fii măcar...stăpâna mea...
 
Lumina-ncet, încet strecoară
săgeţi în colivia mea...
Nu sunt nici stea şi nici o boare...
eu sunt...o mică păsărea...
 
Un pițigoi...sau guguştiuc...
un stârc oi fi?...sau cucuvea...
Nu știu...ce importanţă are
atunci când el...iubește-o ...ea?
 
Civilizații se destramă...
şi lumi se-ntorc de-a-ndoaselea ...
însă iubirea e o armăşi-un scut...
şi pentru el...şi pentru ea...

~ JOBS ~ CONSULTANT FINANCIAR ~


CONSULTANT FINANCIAR


CARE VA FI ROLUL TAU
 
• Prospectarea permanenta a pietei si promovarea serviciilor financiare
• Contactarea potentialilor clienti
• Identificarea nevoilor de asigurare ale clientilor
• Construirea de oferte pentru clienti si finalizarea vanzarile
• Ofererirea de servicii post vanzare clientilor pe durata derularii contractului.

CE ITI OFERIM

Beneficii financiare

• Finantare pentru primele 12 luni de activitate, grile de comisionare progresive, care ofera posibilitati de castig corelate cu performanta si volumul activitatii desfasurate
• Investirea ca membru al clubului intern de performanta si Power President Club
• Bonusuri trimestriale, semestriale si anuale
• Reduceri importante la achizitionarea produselor si serviciilor de asigurare, in functie de treptele de cariera atinse (asigurarea bunurilor personale, asigurarea de viata, asigurarea de sanatate)
• Subventionarea taxei de certificare in domeniul asigurarilor pana la 100 % (conform Plan de cariera).

Beneficii non-financiare

• Posibilitatea de a promova profesional si de a deveni manager de echipa sau de agentie, in functie de performantele inregistrate si de interesul manifestat pentru activitatea pe care o desfasori
• Oportunitatea de specializare si perfectionare prin participarea la programe de pregatire profesionala (gratuit) din ce in ce mai complexe, in functie de performantele obtinute • Schimbul de experienta cu colegii din echipa Canalului Specializat din intreaga tara
• Participarea la evenimentul anual al Canalului Specializat, la Conferinta Nationala de Vanzari si la evenimentele organizate de Allianz–Tiriac, aprecierea si promovarea performantei tale la scena deschisa, Recunoasterea si promovarea performantei tale la nivel national si international prin intermediul evenimentelor Allianz–Tiriac si a mijloacelor de comunicare interna (publicatiile Allianz–Tiriac)
• Facilitarea accesului la cursurile teoretice pentru calificare profesionala in domeniul asigurarilor (platforma e-learning)
• Cea mai completa si complexa oferta in domeniul pregatirii profesionale (gratuit), cursuri: Basic One, Basic Two, Piete si produse financiare, Customer Care, Follow- up produse si vanzare, Tipologii de clienti, Negociere, Abilitati de prezentare in public.

CE ASTEPTAM DE LA TINE

 
• Studii medii, studiile superioare constituie avantaj
• Sa ai cunostinte operare calculator
• Sa fii persuasiv si perseverent
• Sa ai spirit de initiativa si capacitate de a relationa cu diverse tipologii de oameni
• Sa ai bune abilitati de comunicare, negociere si orientare catre rezultate
• Experienta in vanzari constituie un avantaj.
 

Daca esti din Galati
 poti trimite CV-ul tau si direct, pe adresa 


~ Rugaciune - Maria Prochipiuc ~

Prietenul adevărat este cel care ştie cântecul sufletului tău si ţi-l cântă,
 atunci când tu ai uitat cuvintele.


RUGĂCIUNE

De negură-n teamă cuprins
un fiu nesupus al chemării
mă zbat în păcate învins
şi strigăte-nalţ Fiinţării…

O, Doamne părinte al Vieţii
coboară-te asupra mea
şi rana-mi crescând dimineţii
acoper-o în mâna ta.

Căci viaţa-mi trăită în patimi
e-o cale deschisă-nnoptării,
şi-n ochii-mi secaţi, fără lacrimi
nu-i roua şi haru-ndurării.

O, Doamne părinte de fii
auzi-mă plâns în cuvânt
căci mort printre oamenii vii
de tine-s străin şi flămând.

Să pot ca făptură a ta
să-ţi fiu ce-mi doreşti necurmat
un om preamărind slava ta
un vas de cinstire curat…

O, Doamne părinte-al Luminii
sunt trist şi pierdut în robie,
mă iartă şi-mi mistuie spinii
şi-aprinde-a iubirii făclie...

Maria Prochipiuc




,,Lacrimile mele
sub mangaierea
talpilor tale! ''
 

Când... - Boris David

Boris David
 (Daris Basarab)

  17 septembrie 2014 Bucuresti 
"Un fel de fotografie a resemnarii... 
Intr-un timp imbatraneam cu anii, acum imbatranesc cu lunile...
Opreste-te Timp!!!"




Când...

Câd m-a lovit Amocul după tine
Eu în oglindă m-am privit și mi-am zâmbit
Nu eram eu, nu era pentru mine
Și chiar mi-am spus: așa-nceput, așa sfârșit.

Și răbdător am așteptat ca timpul
Să treacă, spunându-mi ultimu-i cuvânt
Dar chiar de el gonea ca vântul
Eu n-am primit răspuns, ci doar avânt.


Și intrigat am căutat în dicționare
O boală tropicala, Doamne Sfânt!
Cu asta m-am ales din Africa-mi, la soare?!
Din dorul ce m-a-mpins spre-acel pământ?!


Cuvântul e luat chiar din franceză
Cu Kapa-n coadă, bine de știut
El circulă pe orișice faleză
Nu doar prin Africa, cum am crezut.


Și te pândește frate pe-unde-apucă
Și nu prea ai cu ce a te trata
Decât să fugi c-un nou ”Dor de Ducă”
Și să-ntâlnești un nou chip, în fața ta...


16 septembrie 2014

miercuri, 1 octombrie 2014

~ "M-a facut mama oltean ~ Emisiune speciala ~

Bun regasit !
Radio Sufletel va invita azi 1.10.2014 sa ascultati o emisiune speciala pe care o dedicam geniului artistic a celei care a fost , este si va ramane pururi in constiinta neamului romanesc
Maria Lataretu
Un real exemplu de talent, daruire si sacrificiu !
In emisiunea din aceasta seara ce va incepe la ora 20.00 
va invitam sa ascultati in deschidere,
 un reportaj folcloric realizat de tanara si frumoasa interpreta a Olteniei - Izabela Tomita.

In partea a doua a emisiunii vom asculta impreuna cantece nemuritoare in interpretarea 

Mariei Lataretu, Ioanei Radu,  Ion Luican
si Tita Barbulescu
In partea a treia a emisiunii va propunem un playlist cu cantece din repertoriile tinerilor interpreti

Gabriel Lungu, Loredana Streche, Alexandru Patrascu, 
Izabela Tomita, Alin Trocan, Barbu Cornelia, 
Georgiana Aurica, Diana Calinescu, Catalin Barbulescu, Ciolan Loredana

si altii.

Pana la inchiderea emisiunii de azi se vor putea apoi asculta cantece oltenesti in interpretarea marilor artisti ai Olteniei
Maria Ciobanu, Ion Dolanescu, Ionut Dolanescu, Maria Cornescu, Floarea Calota, Liviu Vasilica, Angelica Stoican

Link direct pentru Winamp
Auditie placuta !

~ La multi ani Marinela Zegrean Istici ~


Marinela Zegrean Istici 
Pe cebeni, credinţa, munca şi cântecul popular îi ţine uniţi

 Marinela Zegrean Istici se poate considera o norocoasă. O artistă complexă şi completă care a ştiut să împletească într-un mod armonios şi bucuria, dragostea, amarul şi înstrăinarea. Descendentă a unei familii în care muzica populară a fost pusă la loc de cinste, Marinela, fata mândră din Ceaba a făcut cunoscut acest mic sătuc de la interferenţa judeţelor Mureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud. De curând a cooptat-o în muzica populară şi pe Adolfina, sora mai mică, cu care a şi imprimat un album. În cântecele Marinelei Zegrean treci prin toate stările pe care ţăranul român le posedă, închizând într-un mod unic o lume, departe de cea dezlănţuită, şi în care sufletul tresaltă. Altruistă din fire, învăţătoarea Marinela Istici oferă din bogăţia folclorului şi celor mai tineri care vin din urmă şi de care este foarte mândră. Vă invit să cunoaşteţi crâmpeie din viaţa artistei.


 

marți, 30 septembrie 2014

~ "Peste mine trece-un dor" de Dragan Muntean ~

 
Radio Sufletel
 va invita
 azi 30.09.2014 - incepand cu ora 1915
sa va mintiti de

DRAGAN MUNTEAN

Link direct pentru Winamp
Auditie placuta !

Moment poetic cu Florian Pittiş la Sala Radio

Editura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie, ora 12, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobookul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, Seria „Spectacolul poeziei”, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban.
Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.
Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş va fi onorată de prezenţa îndrăgitei artiste Mariana Mihuţ, a lui Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, a Oltei Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, precum şi a cunoscuţilor oameni de Radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu.

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Mai multe detalii: www.edituracasaradio.ro

Florian Pittiş, Moment poetic
Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio între 1989-2004
Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban
Colecţia Fonoteca de Aur/Seria "Spectacolul poeziei"
Durată CD: 56’08”
Preţ de vânzare directă (Librăria Casa Radio, comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro): 15.00 lei

Sursa : https://www.facebook.com/events/1554296711456264/?notif_t=plan_user_invited 

 Florian Pittiş, Moment poetic

Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio între 1989-2004
Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban
Colecţia Fonoteca de Aur/Seria "Spectacolul poeziei"
Durată CD: 56’08”

luni, 29 septembrie 2014

~ Lunea la romani ~

Radio Sufletel
 va invita
 azi 29.09.2014 - incepand cu ora 17.15
sa va delectati clipele 
cu momente satirice si muzuca romaneasca

In playlist :
Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Jean Constantin, Amza Pelea, Margareta Paslaru, Dan Spataru
si alte nume de referinta ale scenelor artistice romanesti.

Link direct pentru Winamp


Auditie placuta !

“Elei, frate!… cum o să-mi dau fetele după nişte boiernaşi de ţară? …Fete frumuşăle… tinerele… curăţele… hărnicele… cu franţuzasca lor… cu ghitarda lor….cu cadrilu lor… gospodine bune… iconoame…. cetite… giucate…. procopsîte… să le fac eu pe una Brusturoaie şî, pe cealată, Cociurloaie?”






Durata: 72 minute
Distribuţie: Miluta Gheorghiu, Margareta Baciu, Ion Lascar si altii
Regia artistica: Mihai Zirra si Miluta Gheorghiu
Înregistrare din anul 1960

“Elei, frate!… cum o să-mi dau fetele după nişte boiernaşi de ţară? …Fete frumuşăle… tinerele… curăţele… hărnicele… cu franţuzasca lor… cu ghitarda lor….cu cadrilu lor… gospodine bune… iconoame…. cetite… giucate…. procopsîte… să le fac eu pe una Brusturoaie şî, pe cealată, Cociurloaie?”

duminică, 28 septembrie 2014

~ Afară-i toamnă ~



Afară-i toamnă


MIHAI EMINESCU



Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată,
Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N'ai vrea ca nimeni-n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

De odat-aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acopar ochiï.





LA ARME
Mihai  Eminescu

Auzi departe strigă slabii
Și asupriții către noi,
E glasul blândei Basarabii
Ajunsă-n ziua de apoi.
Și sora noastră cea mezină
Gemând sub cnutul de calmuc
Legată-n lanțuri a ei mână,
De ștreang târând-o ei o duc.
Murit-au... poate numai doarme
Ș-așteaptă moartea de la câni
La arme,
La arme, dar români!

Pierit-au oare toți vultanii
Și șoimii munților Carpați,
Voi, fii ai vechei Transilvanii
Sunteți cu totul enervați
Și suferiți în înjosire
De la Brașov pân-la Abrud,
Ca să vă ție în robire
Fino-târtanul orb și crud.
Și nimeni lanțul n-o să farme,
N-aveți inime, n-aveți mâni?
La arme, la arme,
La arme, frați români.

Maghiar, tatar cu cap de câne
De noi și azi îți bați tu joc...
Sub pumnul nostru vii tu mâne
Strămutăm falcile din loc,
Și limba ta muiată-n ură
Ți-om smulge-o, câne tu, din gât,
Ți-om băga pumnul nostru-n gură
Căci, câne, te iubim atât.
Și brațul nostru-o să vă farme
Și robi veți fi, măriți stăpâni,
La arme, la arme,
La arme, frați români!

Iar tu, iubită Bucovină
Diamant din steaua lui Ștefan
Ajuns-ai roabă și cadână
Pe mâni murdare de jidan,
Rușinea ta nu are samăn
Pământul sfânt e pângărit...
Mișel, și idiot, și famăn,
Ce ai mai sta la suferit,
De-acuma trâmbiți de alarme,
Nălțați stindardul sfânt în mâni
La arme,
La arme, dar români.

Pierduți sunteți pe Criș și Mureș,
E moarte, e leșin, e somn?
Au Dragoș nu-i din Maramureș,
Au n-a fost la Moldova Domn?
N-ai frânt a dușmanilor nouri,
N-ai frânt pe leși și pe tătari,
Au Dragoș, vânător de bouri,
N-ai să vânezi și pe maghiari?
Rușine pentru cel ce doarme,
Sculați ca să nu muriți mâni
La arme,
La arme, dar români.

Din laur nemuritorii ramuri
O, țară pune-n frunte azi
Și-n tricolorul mândrei flamuri
Să-nfășuri pieptul tău viteaz.
Și smulge spada ta din teacă
Și-ți cheamă toți vitejii tăi.
Și la război ea demnă pleacă
Cu pui de șoimi și fii de zmei
În rânduri, rânduri ea să farme
Calmuci, tătari, dușmani, stăpâni,
La arme, la arme,
La arme, frații mei români.




Radio Sufletel va invita
 azi 28 septembrie 2014, incepand cu ora 15.30
sa ascultati o emisiune dedicata Marelui Poet National 

MIHAI EMINESCU

Link direct pentru Winamp : http://78.129.189.182:34865/listen.pls 

sâmbătă, 27 septembrie 2014

uitat-am...


uitat-am...

uitat-am azi de cele sfinte
si cerul nu mai da folos,
uitat-am rostul Tau Parinte,
nimic nu ne mai da prisos.

uitat-am ce e in biserici,
catam cu ochii la lumini,
ramas-am doar niste neferici
cu inima-ngropata-n spini.

nu ne mai poarta gandu-n ruga,
camasa ta nu o mai stim,
astazi suntem mereu pe fuga,
de mult uitaram buni sa fim.

ne plac inalte catedrale
si aurul dintransele,
uitam cu totul de ocale
si sa iubim aproapele.

Tu, Cruce Sfanta, parasita
de noi cei mici si efemeri,
ia de la mine rea ursita
si fa-ma iar bun fiu al tau.

o suflete-al meu 'ntristat,
deschide poarta iar spre Cer
si leapada al tau oftat.
atat eu vreau. atat iti cer.

..........

ma iarta Tu, Iisuse Sfinte,
ca vrednic nu-s, ci pacatos,
transforma-mi lenea in virtute
si patima din gand glodos.

ma iarta tu, taran al gliei
ce prin brazdisuri te-ai culcat,
sa fii coloana vesniciei
credintei ce noi am uitat.

ma iarta si Tu, Maica Sfanta,
vezi, rogu-Te nevoia mea,
ajuta-ma, in biruinta
sa ma intorc, Maicuta mea.

Oh, lacrima ce-mi arzi obrazul
usuca-n veci pacatul meu,
ajuta-ma s-aplec geniunchiul
catre Iisus, Fratele meu.

Tu, suflete ce simt ca suferi
fruntea iti 'pleaca-n umilinta,
cu dragoste sa te acoperi
si cu prea sincera cainta.

Nu am palate, nici nu vreau
vreau linistea, iertarea Ta,
Steaua ce Magi-o cautau,
Vreau, Doamne, in imparatia Ta.


Eugen Emeric Chvala
27 Septembrie 2014
Galati

~ NU MAI PLANGE ! ~ Pricesne si cantari pentru inima si suflet ~


Iarta-ma


  Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu
  Pentru gandul nesfarsit
  Pentru patima privit
  Pentru vorba fara har
  Doamne iarta-ma Tu iar.


  Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu
  Pentru timpul meu trecut
  Fara rodul ce L-ai vrut
  Fara dragoste cu jar
  Doamner iarta-ma Tu iar.


  Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma Dumnezeul meu
  Pentru felul meu firesc
  Printre lume cand pasesc
  Pentru traiu-mi in zadar
  Doamne iarta-ma tu iar.

Radio Sufletel va invita sa ascultati, azi 27 Septembrie 2014, incepand cu ora 13.00
o emisiune cu pricesne si cantari pentru inima si suflet.

In deschidere 
Liviu Bocaneala si  Crinu Stancovici

In playlist :
 Pr. Cristian Pomohaci, Valeria Peter Predescu, Veta Biris, Mariana Anghel, Valeria Colojoara, Teodora Paunescu Tuca, Rori Manolache.

Cuvantari :
 Mitopolit Bartolomeu Anania, Pr. Cleopa Ilie, Pr. Staniloaie, Pr. Radu Botis

Link direct pentru Winamp : http://78.129.189.182:34865/listen.pls

Auditie placuta !

~ NE POARTĂ TIMPUL... ~ Marian Malciu


Frunze ni-s anii...  
Ca frunzele trec în fiece toamnă,  
Podoabe ce prind, cu timpul, rugină:  
Mici pete, ce-ncet, pe rând, le condamnă  
Pe cele ce n-au pătruns în Lumină.  
 
Clipe ni-s anii...  
Ce rătăcesc în necuprinsul creat,  
În care pământ, ce-i făcut, ni s-a dat  
Să creştem pe el, ca frunze, iubirea,  
În suflet, adânc, păstrând nemurirea.  
 
Ore ni-s anii...  
Clepsidra vieţii le scurge pe toate  
În zile şi nopţi, ce-n ani adunate  
Vârstele-nşiră cu scopuri precise,  
Le-ncarcă atent cu trudă şi vise.  
 
Gânduri ni-s anii...  
Prin ele cădem în păcat, deseori;  
Vise curate se clădesc doar în zori.  
Cu-acestea păşim pe Calea cea dreaptă  
Spre veşnicia ce timp nu aşteaptă...  
 
Sursa : http://confluente.ro/marian_malciu_1411554095.html

vineri, 26 septembrie 2014

~ Sub semnul sperantei ~ Pagini de suflet romanesc ~





Bun regasit dragi prieteni ai folclorului.
Iata ca si azi ne vom bucura inimile ascultand impreuna cantece din minunatul Ardeal.
Sincer sa fiu ma asteptam ca dupa emisiunea de ieri sa primim mesaje de la dumneavoastra care sa ne arate dorinta dumneavoastra de a relua emisiunea.
In loc sa difuzam reluarea emisiunii de ieri va propunem sa ascultam un playlist nou in care am avut grija sa impletim voci consacrate cu voci mai nou aparute in arealul folcloric ardelenesc.Propunem asadar incepand cu ora 19.00, o simbioza intre generatii.
Si cum Ardealul este mare si cum toate zonele etnofolclorice ale sale au mari valori, vom calatori astazi din Hunedoara pana in Maramures trecand in vizita pe cat se poate, prin tot Ardealul.
Nu pot trece mai departe pana nu va voi anunta si un detaliu deosebit al acestei emisiuni.Azi va propunem si o intalnire cu cea care ieri ne-a bucurat cu doua daruri muzicale din repertoriul sau. Un interviu inedit cu domnisoara Nicoleta Hadarean.


 



RS : Buna ziua Nicoleta Hadarean.
Nicoleta Hadarean : Buna ziua, bine v-am gasit, va spun si eu !
RS : Bun venit in casa noua.
Spun asa nu pentru ca acest radio este nou ci pentru ca incepand de ieri Radio Sufletel te va gazdui in toate emisiunile de folclor pe care le va oferi publicului ascultator.
Nicoleta Hadarean : Da, intr-adevar , ma simt onorata auzindu-va spunand acest lucru. Sunt mandra sa fac parte din aceasta minunata "casa" si va multumesc.


  



RS : Desi foarte tanara ai deja un repertoriu format si ai si un public al tau care te stie si care te apreciaza. O poveste frumoasa de inceput de cariera pe care te rugam sa ne-o istorisesti.
Nicoleta Hadarean : Primii mei pasi in folcor au inceput la o varsta foarte frageda, am inceput sa cant muzica populara de la varsta de 4 ani. Pe la 6 ani am aparut pentru prima data la o emisiune televizata pe Favorit Tv. - "Rapsodia Romaneasca", unde am obtinut Marele Premiu. Incepand de atunci am fost la multe festivaluri, spectacole, concursuri locale, judetene si nationale unde am luat foarte multe premii. Primul meu festival international de Folclor , a fost in Ohrid , Macedonia , unde am participat impreuna cu Ansamblul "Craisorii" indrumat de profesorii Maria si Emil Moldovan.
Pe parcursul acestor ani , am acumulat multa experienta care ma ajuta foarte mult. Dupa cum spune-ti si dumneavoastra , da , am un repertoriu personal , format deocamdata din opt cantece. Prin multa munca depusa , am mai reusit sa scot inca doua cantece intitulate "Cant pentru bunicii mei" , un cantec facut special pentru bunici , iar al doilea cantec intitulat " Dragostea si omul drag" , un cantec de veselie , un cantec de joc. Toate aceste melodii sunt reprezentative zonei folclorice pe care o reprezint. Reprezint zona de Campie a Transilvaniei.
De mica ascultam foarte multe melodii de muzica populara , interpetate de diferiti artisti consacrati. Exemplul pe care il am , interpetul meu favorit pe care il am ca si model , este interpreta Maria Butila.




RS : Bunul Dumnezeu te-a inzestrat nu doar cu o voce calda, plina de sensibilitate ci si cu darul de a transmite mesajul cantecelor. Nu stim inca dar banuim ca in spatele acestor cantece frumoase este si multa munca, pasiune, daruire.
Cu siguranta ca o cariera trainica nu se poate pregati decat cu dascali pe masura.Cine se ocupa de tine?Cum iti pregatesti cantecele? De unde textul... linia melodica?
Nicoleta Hadarean : Da, intr-adevar. Dupa cum ati spus si dumneavoastra , in spatele acestor cantece este multa munca, multa pasiune si multa ambitie. Pentru a-mi corecta greselile si pentru a face ca aceste cantece sa sune bine , mentionand si mai sus , lucrez cu domnii profesori Emil si Maria Moldovan , care sunt tot din Turda. Tot dansii imi creaza si versurile acestor melodii. Orchestratia , este facuta de domnul Emil Mihaiu , impreuna cu alti intrumentisti renumiti , toate acestea , la randul lor inregistrate la Studioul "Glas Transilvan" din Cluj-Napoca.
RS : Precum marea majoritate a tinerilor, care imbratiseaza folclorul, participa la festivaluri concurs, cred ca si tu participi. Unde ai fost pana acum si cu ce rezultate?
Nicoleta Hadarean : Da , si eu particip la nenumarate festivaluri si concursuri in tara. Chiar acum , recent , am reusit sa obtin premiul I la Festivalul Concurs National " Cantec , joc si voie buna la poalele Barsei" , jud Arad. 




 


RS : Care este parerea ta personala despre aceste festivaluri? Care sunt partile bune si ce crezi ca ar trebui imbunatatit la ele ?
Nicoleta Hadarean : De fiecare data , eu imi creez numai pareri bune despre aceste festivaluri. La mine nu exista nemultumiri. Din punctul meu de vedere , as spune ca nimic nu ar trebui sa se imbunatateasca.

RS : Asa cum se stie, atunci cand vorbim de folclor ne referim nu doar la acea latura muzicala ci la el ca un tot unitar. In folclor intra si costumatia interpretului.. portul popular, obiceiurile, traditiile, istoria neamului, viata de zi cu zi .. toate se regasesc in cantec.
Crezi ca este important ca un interpret sa aibe musai si costumatie autentica ?
Nicoleta Hadarean : Este foarte adevarat ce spuneti si dumneavoastra. Nu e musai ca un interpret de muzica populara sa aiba un costum autentic , insa eu incerc sa fac ce e mai bine si sa port doar costume autentice si reprezentative zonei de campie. Cu toate ca toate acestea (traditiile , portul popular , obiceiurile) ar trebui pastrate.
RS : Pentru a ramane inca pe linia intrebarii anterioare, te rog sa ne spui care ar fi instrumentele traditionale ale zonei pe care o reprezinti tu.
Nicoleta Hadarean : Exista destul de multe instrumente folosite la diverse cantece in Ardeal. Vioara , taragotul ,  braciul , contrabasul sau acordeonul , se regasesc in toate melodiile mele. Exista mult mai multe , dar chiar si cu cinci instrumente se pot realiza melodii superbe !


 



RS : Inainte de a ne apropia de final simt nevoia sa punctez un aspect foarte important.Uite.. sa zicem ca eu m-am decis azi sa incep o cariera in folclor. Trebuie sa stiu ca folclorul nu incepe odata cu intrarea mea pe scena, el exista de veacuri si este creatia a multor generatii. Ei au pus baza si ofera filonul continuitatii noilor generatii.Te rog puncteaza cateva nume de referinta ale folclorului ardelenesc care mai sunt sau nu in viata si care au lasat mostenire cantece de mare valoare.
Nicoleta Hadarean :  Foarte adevarat ! Voi enumera cativa interpreti de muzica populara ca , din pacate nu se mai afla printre noi , dar cantecele acestora , sunt inca auzite si in ziua de azi , sunt nemuritoare ! Valeria Peter Predescu , Dragan Muntean , Liviu Vasilica.
RS : Sigur ca fiecare cantaret / interpret / solist are in suflet dorinta de a fi apreciat. Aprecierea aceasta poate fi insa de foarte multe feluri. Care este visul tau? Ce iti doresti tu sa castigi prin cantat, prin folclor ?
Nicoleta Hadarean : Da , toti vrem sa fim cunoscuti. Visul meu este sa ajung cat mai sus , sa castig multa experienta pe parcursul anilor , sa devin si eu cu timpul "o mare solista de muzica populara" , sa las ceva in urma , iar cantecele mele sa fie incontinuu ascultate.




RS : Intrebari sunt foarte multe insa imi e tare teama sa nu te sperii acum cu prea multe. De aceea ma voi opri deocamdata aici Indraznind o ruga catre Bunul Dumnezeu > Sa-ti ocroteasca clipele, gandurile si pasii oriunde vei fi, pentru a putea sa iti vezi nazuintele implinite.
Iar pe tine draga noastra Nicoleta indraznesc a te ruga sa ne canti pana vor fi bunici copii copiilor mei si sa-ti asezi si tu peste ani obolul tau de valori alaturi de cantecele acestui neam.
Mult succes Nicoleta Hadarean !
Nicoleta Hadarean : Va multumesc din suflet pentru toate cuvintele frumoase spuse de dumneavoastra in acest interviu , Doamne ajuta si numai bine ! Sa speram ca vom mai avea ocazia sa purtam o discutie asa frumoasa cum am purtat-o pe cea de azi.
RS : Doamne ajuta !







A moderat interviul pentru Radio Sufletel - Eugen Emeric Chvala


joi, 25 septembrie 2014

O lectie de demnitate din partea unui profesor sarb de istorie din Voivodina


Ecouri din Serbia la afrontul adus românilor pe bani europeni – O lectie de demnitate din partea unui profesor sârb de istorie din Voivodina

Un profesor de istorie sârb din Voivodina, aflat zilele trecute la Satu Mare, a transmis redacției o reacție pe marginea articolului “Afront adus românilor pe bani europeni”, apărut în numărul din 4.12.2012 al Gazetei de Nord Vest.  Reproducem integral textul transmis de profesorul sârb Miodrag Stanojevic:



 “Mă numesc Miodrag Stanojevic, sunt sârb din Vojvodina și profesor de istorie în Novi Sad. Aflându-mă într-o călătorie către Ucraina, am zăbovit trei zile în urbea dvs., bucurându-mă de ospitalitatea unui vechi prieten și a familiei sale. Menționez că vorbesc fluent limba română deoarece am copilărit într-un sat mixt vlaho-sârbesc.
    Știind că sunt profesor de istorie și bun cunoscător al revizionismului unguresc, amfitrionul meu mi-a arătat articolul “Afront adus românilor pe bani europeni” apărut în ziarul Dvs. Totodată mi-a relatat câteva evenimente recente de acest gen:
– fenomenul Csibi Barna, un degenerat care își permite să dea foc în centrul României unei păpuși reprezentând un erou național al românilor (n.r. Avram Iancu), autoritățile române ignorând acest gest.


miercuri, 24 septembrie 2014

~ ION PALADI ~



Ion Paladi 


Este originar din Chişcăreni, Sângerei. Consideră că a moştenit de la tatăl său dragostea faţă de muzica populară. Deci, cântă din copilărie, când activa şi în cadrul unui cerc de creaţie muzicală în şcoală. Apoi a continuat a cântă în componenţa Coralei Gloria, care i-a oferit şi ocazia de a vedea lumea largă: a concertat eu acest colectiv în Spania, Franţa, Elveţia, Polonia.

A absolvit Colegiul "Ştefan Neaga", apoi s-a înscris la Facultatea Dirijat coral a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A înregistrat câteva discuri - cu muzică etno şi cu muzică populară autentică.



În 2004 - album în stil etno, "De la inimă la lume", produs de Casa de discuri "Trimedial Music". Apoi a abordat stilul pop, a cântat în duet cu Adrian Ursu.

A concertat împreună cu alte vedete ale muzicii pop autohtone.

Prietenii, sfătuitorii şi colegii săi cei mai apropiaţi sunt Nelu Stratan, Vlad Costandoi, preşedinte Sens Music şi DJ Tziganash.

Participă şi la nunţi. Crede că e o şcoală bună de interpretare live. Şi mai e şi sursa de venit, deocamdată de neînlocuit pentru artiştii moldoveni.

A lansat un album cu piese populare, împreună cu Orchestra "Lăutarii" - "Bine-i şade mesei mele", care s-a vândut în câteva mii de exemplare, devenind cel mai căutat şi cumpărat CD al anului.



Cele mai recente melodii folclorice:

Ion Paladi & Adriana Ochisanu - Mandruta frumoasa (text Mariana Honceru muz. Adriana Ochisnau)

Ion Paladi - Am crescut baieti si fete (text si muz. populare)

Ion Paladi - Am sa cant cu drag la lume (text A. Ochisanu)

Ion Paladi - Azi e nunta-n sat la noi (text si muz. populare)

Ion Paladi - Bine-i sade mesei mele (text si muz. populare)

Ion Paladi - Cioban mama m-o facut (text A. Ochisanu)

Ion Paladi - Da eu beau si beau (text si muz. populare)

Ion Paladi - Foaie verde matostat (text si muz. Nicolae Sulac)

Ion Paladi - La fantana lui Gheorghita (text si muz. populare)

Ion Paladi - Mama mea icoana sfanta (mus. Ion Paladi text A. Ochisanu)

Ion Paladi - Mandra mea (text si muz. populare)

Ion Paladi - Nunta asta-i nunta mare (text popular)

Ion Paladi - Pe mine ma cheama Ion (text si muz. populare)

Ion Paladi - Sa ne cante o vioara (text A. Ochisanu)

Ion Paladi - S-aveti sanatate (muz si text populare)



Şi-a făcut intrarea în show-biz-ul autohton de vreo trei ani, dar a găsit cu mult succes drumul spre inima consumatorului de muzică. De vină o fi genul de muzică pe care l-a ales, carisma sau faptul că pare ruşinos ca o fată mare, ceea ce dă uneori mai bine la public decât felul tupeist de a te face remarcat, dar Ion Paladi este astăzi unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai harnici interpreţi de la noi, fiind un produs al casei de discuri Sens Music.

Acum, chiar în perioada sărbătorilor, Ion se pregăteşte să lanseze un nou album, pe care îl va intitula „Bine-i şade mesei mele”. Pe album vom găsi şi arhicunoscuta piesă, dar şi multe alte melodii, unele dintre ele cunoscute publicului, altele – în premieră. Albumul, care este unul de muzică populară, conţine 15 melodii şi este realizat împreună cu Cornel Botgros şi orchestra „Lăutarii”. „Visul meu dintotdeauna a fost să realizez un album cu orchestra „Lăutarii” şi iată că acest vis s-a realizat. Le mulţumesc mult băieţilor că au acceptat această colaborare. Îi mulţumesc lui Cornel şi, de asemenea, îi sunt recunoscător Adrianei Ochişanu pentru sfaturile pe care mi le-a dat şi care m-au ajutat mult la realizarea acestui album”, spune Ion Paladi.

În paralel cu planurile şi activităţile sale muzicale, interpretul îşi continuă studiile la Academia de Film, Muzică, Teatru şi Arte Plastice, fiind student în anul III la Facultatea Dirijat coral.

În paralel cu pregătirile pentru sesiune, cântăreţul îşi petrece timpul mai mult pe la concerte şi petreceri, mai cu seamă că s-a terminat deja postul şi am intrat în câşlegi, perioadă pe care o aşteaptă cu multă nerăbdare interpreţii noştri. De asemenea, în luna asta cântăreţul originar din Chişcăreni, Sângerei, va începe şi un turneu de promovare prin ţară a albumului „Bine-i şade mesei mele”. Şi tot luna asta preconizează să lanseze o piesă nouă, de data asta nu mai este vorba de muzică populară, ci de muzică uşoară.

Îi dorim mult succes lui Ion şi suntem în continuare în aşteptarea noilor surprize, pe care bănuim că o să ni le prilejuiască.



Sursa text : http://www.chiscareni.md/index.php?option=com_content&view=article&id=405:ion-paladi&catid=82:us-politics&Itemid=459

Sursa foto : https://www.facebook.com/ionpaladioficial/media_set?set=a.101152209910206.2640.100000462829736&type=3