Ziua Crucii - Suretiul/Cârstovul viilor

În cea de-a doua săptămână a lunii septembrie se celebrează Ziua Crucii, dar şi Suretiu/Cârstovul viilor, sărbătoare de care ţăranii noştri au legat culesul viilor, facerea mustului şi a vinului.
Se pare că tradiţia are legătură cu vechea serbare Bacchanalia, organizată toamna, la culesul viilor. Bacchus în mitologia romană, Dionysos pentru traci şi greci, zeul vegetaţiei, al viţei de vie şi al vinului era însoţit la această serbare de către preotesele Bacchantes, îmbrăcate în piei de cerb şi purtând făclii aprinse.

În vremurile noastre, sărbătoarea populară Cârstovul Viilor este în ziua când încep a fi culese viile, la Înălţarea Sfintei Cruci.
În credinţa poporului român, strugurii ultimei tufe de vie nu se culeg nicodată, fiind lăsaţi prinos lui Dumnezeu şi păsărilor cerului. Aceştia se numesc Strugurii lui Dumnezeu.

Considerată simbol al imortalităţii, viţa de vie este un motiv des întâlnit în iconografia popoarelor.
Legendele româneşti asociază viţa de vie cu sângele curs din rănile lui Isus răstignit pe cruce: „În coastă l-au înţepat,/Din coastă i-au curs/Sânge şi apă./Din sânge şi apă/Viţă de vie,- poamă;/Din poamă – vin./Sângele Domnului pentru creştini...” (Tudor Pamfilie – Sărbătorile de toamnă).
În serile culesului se fac focuri din viţă uscată, în jurul cărora culegătorii petrec cu mâncare, băutură şi muzicanţi. În unele zone din Transilvania acest obicei poartă numele Suretiu.
De Ziua Crucii se pomenesc morţii dându-se de pomană ulcele noi cu miere sau apă şi un colac cu o lumânare deasupra. Aceasta este ziua în care toate vietăţile, ieşite din pământ de Alexii, se întorc în pământul care se închide, atât pentru animale, cât şi pentru plante. Se mai spune că în această zi, ştiind că în curând se vor usca, florile vorbesc între ele. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac.

Maria Golban


http://folclornepieritor.blogspot.com/2008/09/credine-populare-n-rpciune.html