miercuri, 31 august 2011

Limba noastră




Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plîng şi care-o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.





31 august ar putea fi Ziua Limbii Române. Un proiect de lege în acest sens a fost depus la Senat de 166 de parlamentari din toate grupurile politice din Legislativ, care cer dezbaterea în procedură de urgenţă, informează Mediafax.

În expunerea de motive, iniţiatorii menţionează, printre altele, că "importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare" şi subliniază importanţa educaţiei în limba română pentru comunităţile de români din afara ţării.

De asemenea, iniţiatorii amintesc că, începând din anul 1990, limba română este sărbătorită în fiecare an la 31 august în Republica Moldova, iar din 2006, în aceeaşi zi este organizat la Bucureşti "Concertul Limbii Române".

Proiectul se află însă în dezbatere publică până pe 28 august, după care va intra în procedura legislativă pentru adoptare. În plus, Parlamentul este în vacanţă până în septembrie.

( http://www.antena3.ro/romania/ziua-limbii-romane-ar-putea-fi-sarbatorita-pe-31-august-130479.html )




b>Limba Noastră este o sărbătoare celebrată în Republica Moldova pe 31 august.<





În contextul mişcării de renaştere naţională de la sfârşitul anilor '80 din RSSM, la Chişinău are loc Marea Adunare Naţională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populaţia de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum şi trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenţii din Sovietul Suprem, deputaţii românofoni reuşesc să impună limba română ca limba de stat şi adoptarea alfabetului latin. Discuţiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează şi cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat şi alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare naţională în Republica Moldova.


Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 2001 conducerea ţării a decis schimbarea numelui în „Limba noastră”. În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenţei, comasare care nu a mai avut loc, dar Ziua Independenţei a primit un nou nume – Ziua Republicii. De la venirea administraţiei liberale în fruntea municipiului Chişinău, sărbătoarea şi-a recăpătat numele de ,,Limba noastră cea română", cel puţin în capitala .

Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec şi joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiţii populare şi a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivităţile sunt deschise dimineaţa la Chişinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ştefan cel Mare". Sărbătoarea se încheie în mod obişnuit printr-un concert susţinut în Piaţa Marii Adunări Naţionale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine şi dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chişinău. Acest frumos obicei a fost întrerupt după venirea la putere a comuniştilor în 2001.

Din 2006, de 31 august este organizat în Bucureşti, pe treptele Teatrului Naţional din Bucureşti, „Concertul limbii române”, eveniment menit să promoveze libertatea de a vorbi limba română.





31 august – Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului

Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Platforma civică Acţiunea 2012 organizează o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului.
Miercuri, 31 august 2011, începând cu ora 18.00, trupe şi artişti consacraţi din Bucureşti vor concerta, pro bono, în Parcul Colţea din Piaţa Universităţii. Invitaţi: Grigore Leşe, IRIS, Maria Răducanu, Alexandrina Hristov, El Negro, Trei Parale, Subcarpaţi, Nimeni Altu’, Morometzii, Butch&Keri, Bitză și Norzeatic. În deschiderea evenimentului, academicianul Eugen Simion va susține un discurs privind limba română.

Concertul se desfăşoară simultan cu cel organizat anual de Primăria Chişinăului. Ambele evenimente vor fi transmise în direct de siteul privesc.eu, iar imaginile de la București vor fi proiectate la Chișinău și invers.
Sub acelaşi generic, se vor derula caravane ale cărţilor care vor fi oferite bibliotecilor şcolare şi liceale din localităţi ale Republicii Moldova: Aluatu (raionul Taraclia), Cojusna (raionul Strășeni), Măgdăcești (raionul Criuleni), Ciorești (raionul Nisporeni) şi Gotești (raionul Cantemir). Vor fi donate peste 600 sute de titluri din colecţia Biblioteca pentru Toţi, oferite gratuit de Jurnalul Naţional.

Începând cu 31 august 1989, dată la care a fost legiferată revenirea la scrierea în grafie latină, în Basarabia se sărbătoreşte anual Ziua Limbii Române, ca sărbătoare naţională, printr-o serie de evenimente culturale (concerte, expoziţii de fotografii, conferinţe etc.). La Bucureşti, în 2006 şi 2007, cu acelaşi prilej, a fost organizat „Concertul Limbii Române“.

Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 este o coaliție de organizații non-guvernamentale și grupuri de inițiativă care susțin regăsirea românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Pe parcursul anilor 2011 și 2012, Platforma Civică ACȚIUNEA 2012 desfășoară manifestări publice de informare a întregii populații din România și Republica Moldova.



http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_noastr%C4%83_%28s%C4%83rb%C4%83toare%29

duminică, 28 august 2011

FESTIVALUL NATIONAL AL SLAGARELOR – TROFEUL JUNIOR – BACAU – 6 OCT 2011




Festivalul National al Slagarelor


concurs naţional de interpretare a muzicii romanesti si internationale
„Trofeul Junior” – 2011
6 oct – PIATA TRICOLORULUI – BACAU

I. ORGANIZATORI
Romanian Top Hits – organizează în data de 2 iulie 2011, Festivalul National al Slagarelor – Trofeul Junior concurs naţional de interpretare a muzicii romanesti si internationale.
II. SCOPUL CONCURSULUI
Festivalul – concurs este deschis participării tinerilor între 6 – 25 ani, având ca scop afirmarea tinerilor în muzica, cat si invatarea pasilor corecti in vederea lansarii melodiilor proprii pe piata muzicala.
III. DESFĂŞURAREA CONCURSULUI
Înscrierea în concurs

Propunerile pentru concurs vor fi făcute pe site-ul oficial al Premiilor Muzicale Romanian Top Hits www.tophit.ro/trofeuljunior , pe baza fişei de înscriere.
Taxa de înscriere este în sumă de 50 lei, nerambursabilă iar cazarea , masa şi c/v transportului, este suportată de către concurenţi.
Desfăşurarea concursului

La concurs vor participa toti concurentii inscrisi cu melodiile propuse romanesti sau straine. Interpretatrea melodiilor va fi de pe cd cu orchestratia pe negative.
Ordinea intrării în concurs va fi stabilită prin tragere la sorţi.
Repertoriul

Fiecare concurent va interpreta, obligatoriu, două melodii care au notorietate nationala sau internationala. Negativele vor fi înregistrate pe CD sau minidisc, în ordinea interpretării.
Calitatea negativelor, calităţile vocale, interpretarea, show-ul si prezenţa scenică, valoarea şi dificultatea repertoriului, originalitatea interpretării constituie criterii pe care juriul le va lua in considerare.




Juriul

Are în componenţa sa personalităţi de marcă ale muzicii româneşti, redactori radio TV, personalităţi.
Premiile

Participanţilor li se vor acorda diplome de participare şi premii. Castigatorii vor fi invitati sa –si sustina recitalul si in Gala Premiilor Muzicale Romanian Top Hits – 2011, si vor avea acces pe Covorul Rosu.

„Trofeul Junior” – 2011

Premiul I
Premiul al II-lea
Premiul al III-lea
Premii speciale

2011@Romanian Top Hits – Team


INSCRIE-TE!



http://www.tophit.ro/trofeuljunior/?page_id=2

sâmbătă, 27 august 2011


Radio Sufletel si-a redeschis portile pentru a darui ,din nou ,tuturor iubitorilor de frumos si valoare ,muzica ( si nu numai ) DIN SUFLET PENTRU SUFLET .
Multumim OMULUI CU INIMA MARE > Tania Ivolschi < care ne sprijina pentru a putea fi alaturi si acum de romanii de pretutindeni . Rugam pe cei care doresc sa se alature acestui proiect sa ne contacteze pe adresa de mail a radio sufletel.radio@yahoo.com .


RADIO SUFLETEL

Torac, Banatul Central




Torac sau Torak (format din Toracul Mare şi Toracu Mic, sârbă Торак, maghiară Nagytárnok és Kistárnok, germană Großtorak und Kleintorak), numit anterior Begheiţi (sârbă Begejci - Бегејци), este un sat din Serbia. Este situat în comuna Žitište, Districtul Banatul Central din Voivodina. Potrivit recensământului din 2002, satul are o populaţie de 2.850 de persoane, în majoritate români.


Satul Torac este împărţit în două, o parte fiind numită Toracul Mic (în sârbă Mali Torak), iar cealaltă Toracul Mare (în sârbă Veliki Torak). Este aşezat pe malul stâng al canalului Bega, la aproximativ 15 km de graniţa cu România.

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1332, Toracul apărând în listele de zeciuieli papale păstrate de Arhiva diecezei catolice din Cenad.


Torak - localitate în componenţa municipalităţii Žitište, districtul Banatul Central, Voivodina, Serbia


Biserica ortodoxă română din Toracu Mare

Prima biserică a fost înălţată la Toracu Mare în anul 1782 şi a avut ca hram pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Cărămida pentru construcţie a fost adusă din locul lor de baştină, adică din Săcălaz, iar lemnul a fost donat din partea statului, drept despăgubire pentru biserica ce au lăsat-o coloniştilor germani, veniţi în Săcălaz, vatra străbună a torăcenilor mari. Nu se ştie precis cine a sfinţit acea veche biserică, dar se presupune că Episcopul Timişoarei. Vechile arhive ne spun că în vara anului 1872 s-a reparat acoperişul de şindrilă a bisericii vechi.
Cel care a iniţiat construirea unei biserici noi a fost preotul Mihai Frişcan, care, în anul 1850 pune piatra de temelie a actualei Biserici. Din cauza unor neînţelegeri, preotul este mutat din parohie şi construcţia se opreşte.
În anul 1869 vine ca preot un Toracu Mare un fiu al satului: Paul Tempea, care reîncepe lucrările de construcţie şi până la 22 mai 1875 reuşeşte ridicarea turnului şi a crucii. La 8 septembrie 1880 Biserica Românească din Toracul Mare a fost sfinţită de către Vincenţiu Şerban, protopopul Comloşului - Banat.
Biserica a fost construită după planurile arhitectului italian Wilhem Quirini şi lucrările au fost executate de maiştrii Schimitzs Matyaş, Schuwert Andras din Becicherecul Mare şi de arhitectul Lajos Iozsef şi inginerul Paul Molnar.
În aprilie 1892 pictorul român Filip Matei şi sculptorul Nestor Busuioc din Bocşa Română au început lucrările la Iconostasul, Strănile şi Tronurile arhiereşti, pe care le termină după trei ani. Picturile făcute pe lemn, au astăzi au o valoare inestimabilă şi reprezintă scene din viaţa Mântuitorului Iisus Hristos, înfăţişează pe Maica Domnului, pe câţiva dintre Iconostasul sculptat în stil baroc, este specific bisericilor româneşti aflate în sfera de influenţă culturală a Vienei imperiale şi este împodobit cu elemente florale de o mare diversitate şi frumuseţe.
Biserica a suportat mai multe lucrări de restaurare şi renovare: între 1906 - 1907 se renovează exteriorul Bisericii, adică turnul, acoperişul şi faţada, iar în anul 1939 se acoperă cu tablă turnul şi se recondiţionează crucea de pe el. După aproximativ 20 de ani se revopseşte turnul şi scaunele din Biserică şi se poleişte Iconostasul. Tot atunci se introduce în Biserică şi curentul electric.
Sf. Gheorghe - Hramul Bisericii ortodoxe romane din Toracu MareDupă 100 de ani, în anul 1991, este pictată şi prima boltă de către Ioan şi Ana Bădilă din Timişoara şi apoi, în anul 1994, la iniţiativa preotului Petru Drăghicescu, venit în parohie din România în anul 1993, se continuă lucrările de pictură. Plecând de la principiul declarat: “Ceea ce înaintaşii noştri au clădit, noi, cei de astăzi, trebuie să păstrăm şi să înfrumuseţăm”, preotul Drăghicescu a dus la bun sfârşit lucrare de înveşmântare în totalitate a Bisericii cu pictură. Cei ce au ostenit la aceasta au fost pictorii Dicu Octavian Nechifor - preot din Galaţi, precum şi prof. Radu Druhora din Cluj şi alţi ucenici.
Prin tactul pastoral al preotului Petru Drăghicescu şi cu sprijinul tuturor membrilor parohiei, dar mai ales cu contribuţia însemnată a membrilor Consiliului Parohial, lucrările au fost finalizate în doar patru luni şi jumătate, încât la 20 noiembrie 1994 I.P.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului, Protopopul Moise Ianeş, conducătorul Vicariatului Ortodox Român din Iugoslavia şi un sobor de preoţi, în frunte cu preotul locului, Petru Drăghicescu, au săvârşit slujba de târnosire a Sfintei Biserici noi, cu vechiul hram “Sf. Mare Mucenic Gheorghe”. Un număr impresionant de credincioşi veniţi din multe părţi ale Serbiei şi ale României au asistat la slujba de sfinţire, bucurându-se de această împlinire.
În anul 1997 se renovează iarăşi acoperişul Bisericii şi se vopseşte turnul, iar după anul 2000 şi până în 2007, pr. Drăghicescu a adus numeroase îmbunătăţiri bisericii şi casei parohiale: gresie de paviment, încălzire centrală, recondiţionări şi vopsiri ale mobilierului interior. Toate s-au făcut cu ajutorul bunilor credincioşi din Toracu Mare.



Parohia Toracu Mare este bine reprezentată şi pe plan cultural şi muzical. În anul 1891 se înfiinţează corul bisericesc bărbătesc “Armonia”, iar în anul 1933 se constituie şi un cor mixt, la iniţiativa pr. Eftimie Şoşdean. De la înfiinţare şi până astăzi, corul a fost condus de preoţi, învăţători şi ţărani, păstrând zestrea muzicală a românilor de aici, pe care au făcut-o cunoscută în numeroase turnee în Iugoslavia sau România.
În anul 1999 pr. Petru Drăghicescu şi preoteasa Ana iniţiază şi înfiinţează corul de femei “Armonia”. La Sfânta Litughie săvârşită în duminici şi sărbători cele două coruri cântă alternativ, înfrumuseţând viaţa culturală a parohiei.
Pr. Petru Drăghicescu editează şi o revistă parohială, numită “Biruinţa”, care are apariţii periodice şi conţine articole scrise de preoţi, studenţi, tineri şi oameni maturi din parohie sau din România.
În spiritul dorinţei Lui Hristos, ca “toţi să fim una”, pr. Drăghicescu a promovat bunele relaţii cu toate bisericile, şi cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu parohii româneşti din ţara de baştină, România. Astfel, Biserica Ortodoxă Română din Toracu Mare a încheiat protocoale de înfrăţire sau bună-frăţietate cu Parohia Ortodoxă Română din Săcălaz ( satul de baştină al celor din Toracu Mare ) şi cu Parohia Ortodoxă Română “Sf. Apostoli Petru şi Pavel, Govândari” din Reşiţa. Aceste legături s-au materializat prin vizite reciproce, de cunoaştere dar şi de împreună-rugăciune, atât la Toracu Mare cât şi la Săcălaz sau Reşiţa.
( ... )




Prot. Petru Drăghicescu - paroh

Nicu Mâţă - Mult mi-i dor de satul meu

vineri, 26 august 2011

Marian Suciu - Bate vantu frunza-n nuc

Bogdan Cioranu - Muntilor din piatra rara

Costel Popa - De-ar da Dumnezeu de-ar da

Paula Pasca - Mandru-i tata meu de mine

Iustina Irimia - Jocul ițelor

Alisa Toma DORULE, TU STII CE STII

Angelica Flutur si Alexandru Bradatan

Viorica Macovei - Badea ciobanas la munte

Grup din Vaideeni - Colaj de melodii



Colaj de melodii interpretate de grupul din Vaideeni - Bogdan Cioranu, Ana Maria Iorga, Marius Tugulescu, Ana Maria Gheorghescu, Ilie Dura

Ovidiu Piscoi si Roxana Ilisie - Cat ii satu' meu de mare

Feciorii Bihorului - Mandre-s fetele-n Ceica

Dana Ionela Jurjuţ - Ţângalău dă pă laslău

SEBI TIRON

Vladut Roman-Cand ma duc pa Mara-n sus

marți, 23 august 2011

23 august 1939 - Pactul Ribbentrop-Molotov

Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin.



Momentul semnării este descris de istoricul Paul Johnson astfel:
„ Măcelarii Europei, ameţiţi de băutură, îşi jucau rolurile, îmbrăţişându-se cu tandreţe şi clătinându-se pe picioare. În întregime, ei se înfăţişau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseseră şi înainte de împărţit ceva, şi acum puteau să o ia de la capăt, fiind profesionişti ai aceloraşi afaceri."


Cu ocazia semnării tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania şi URSS, semnatarii plenipotenţiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat:
Protocolul adiţional secret (nepublicat)

În cazul unor expansiuni teritoriale şi / sau politice în teritoriile aparţinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât şi a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părţi.

În cazul unor expansiuni teritoriale şi/sau politice în teritoriilor aparţinând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât şi ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor Narev, Vistula şi San. Problema dacă interesul ambelor părţi face ca menţinerea unui stat polonez independent să fie dorit şi modul în care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinată în mod definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înţelegerii prieteneşti între Germania şi Rusia (Uniunea Sovietică) .

Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică îşi accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres faţă de acest teritoriu, deci nu are obiecţii faţă de eventuale schimbări de graniţă în favoarea Uniunii Sovietice;

Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.





Semnarea Pactului şi aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferinţe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia şi Africa, cu desfiinţarea unor state şi uciderea în masă a unor populaţii nevinovate. Hitler şi-a dorit războiul pentru obţinerea aşa-zisului spaţiu vital („Lebensraum”), a supremaţiei în Europa şi dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut şi el pentru declanşarea utopicei revoluţii comuniste mondiale, asemănător acelui spaţiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deşi anterior încheierii pactului, URSS şi Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemenţă.

Între cei doi dictatori – Stalin şi Hitler – a existat o stranie fascinaţie reciprocă, deşi, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverşunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct faţă de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaţionala a III-a Comunistă. Internaţionala, deşi obedientă faţă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice şi de guvernul de la Kremlin, era portiţa prin care încerca să-şi ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una şi cea a Internaţionalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenţia declanşării revoluţiei comuniste mondiale.

Regimurile instaurate în Rusia sovietică şi în Germania naţional-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale şi totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivaţie a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuşi Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât şi Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului.



Documentele existente atestă că, în anii 1934–1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri şi chiar a realizării unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relaţiilor bilaterale mai strânse a fost oferită de existenţa ca stat a Poloniei. Polonia renăscuse, în urma primului război mondial, după mai bine de 100 de ani de ocupaţie ruso-austro-germană. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon între Rusia şi Germania. Iniţiatorul unei apropieri germano-sovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru şi etichetate drept „instigatoare la şi profitoare de război”. Apropierea sovieto-germană din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinată de doctrină, ci de considerente de circumstanţă. Stalin se vedea în postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toată viaţa. Duplicitatea a fost caracteristica dominantă a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau şi cu Franţa şi Anglia – o măsură de prevedere pentru a evita izolarea în faţa unei eventuale agresiuni germane. Pe de altă parte, diplomaţia nazistă tatona constant posibilitatea unei înţelegeri separate cu Marea Britanie şi o reuşită ar fi contracarat eşecul lui Ribbentrop la Moscova.

Consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o nouă reîmpărţire a sferelor de influenţă în Europa, vestul urmând a se afla sub influenţa Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influenţa a Uniunii Sovietice.

Adesea se susţine că, dacă acest pact nu ar fi existat, cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.





http://ro.wikipedia.org/wiki/Pactul_Ribbentrop-Molotov

marți, 16 august 2011

Rasul este cel mai bun tratament! 15 glume... medicale

Rasul alunga stresul, sporeste optimismul si sustine sanatatea! Am cules pentru dumneavoastra cateva bancuri care sa constituie un articol de delectare. Zambiti, va rog...


Sefu' , scuzati-ma ca am intarziat, dar a trebuit sa-mi duc sotia la maternitate, pentru nastere!
-Ma crezi tampit?! Si saptamana trecuta ai venit tot cu scuza asta! Dar ce-i nevasta-ta, iepuroaica ??
-Nu...Moasa !

Doctorul ii dicteaza asistentei un diagnostic in latina. Pacientul, usor agitat :
- Spuneti-mi domnule doctor, sufar de vreo boala rara?
- Da de unde ! Jumatate din cimitir e plin cu cei care au avut boala dumneavoastra !

-Domnule doctor, taica-meu a trait nouazeci de ani! Credeti ca am sanse sa apuc si eu aceasta varsta?
-Fumezi ?
-Nu...
-Bei ?
-Niciodata !
-Inseamna ca-ti plac femeile...
-Niciodata nu mi-am inselat sotia...
-Atunci ,de ce mama dracului vrei sa traiesti nouazeci de ani ?!!

Un mos si o baba, sot si sotie mor intr-un accident si ajung in Rai.
Acolo ingerul de serviciu ii duce pe o plaja plina de palmieri si cu o casa superba si le spune:
-Acum tot ce aveti de facut in Rai este sa stati aici si sa va bucurati de toate.
Mosul se intoarce catre baba si ii zice:
-Vezi ce proasta ai fost? Puteam sa fim aici de 10 ani dar nuuuuu... tu vroiai sa mancam sanatos.



Nasterile sunt de trei tipuri:
1) spontane - cand nevasta naste la o luna dupa casatorie.
2) tardive - cand naste nevasta la doi ani de la moartea sotului.
3) extrauterine - cand naste servitoarea.

Un tip se trezeste in ambulanta:
-U... u... unde ma duceti!
-La morga!
-Pai nu am... murit!
-Pai.... nu am ajuns!
Intr-o farmacie intra un tanar, plin de el, care arata farmacistei mana
dreapta ridicata in sus, cu degetele rasfirate.
- Cinci, spune el.
- Cinci ce, zise farmacista?
- Cinci Viagra, ca in seara asta vine o rusoaica la mine si vreau sa fiu in
forma.
Urmatoarea zi, apare tanarul in usa, ceva mai mohorat si ridica ambele
maini in sus. La care farmacista:
- Zece Viagra??!!!!
La care tanarul:
- Nu, o crema de maini, ca nu a venit rusoaica...

Suna telefonul si o voce de femeie spune:
Alo?
- Cu doamna Ward, va rog.
- Eu sunt.
- Doamna Ward, sunt doctorul Jones de la laboratorul de teste. Cand
doctorul a trimis biopsia sotului dvs ieri la laborator, o biopsie a unui
alt domn Ward a ajuns concomitent, iar acum nu stim sigur care este cea a
sotului dvs. Sincer rezultatul poate fi rau sau groaznic.
- Ce vreti sa spuneti? A intrebat doamna Ward agitata.
- Pai unul din rezultate indica Alzheimer iar celalalt Sida. Nu putem spune
care este al sotului dvs.
- Groaznic! Nu puteti repeta testul?! a intrebat doamna Ward.
- Putem, dar clinica plateste cheltuielile pentru aceste teste scumpe o
singura data.
- Pai si ce ar trebui sa fac?
- Personalul de la clinica va recomanda sa va lasati sotul undeva in
mijlocul orasului.
Daca gaseste drumul inapoi spre casa nu va mai culcati cu el!
Merge un schelet la medic.
Medicul: Acuma se vine?

- De ce sora ta s-a decis sa se faca medic stomatolog?
- Pentru ca ii place cand barbatii se uita la ea cu gura deschisa si cu ochii iesiti din orbite.

Sotia suparata ca sotul ei isi lua in fiecare zi de lucru si acasa ii spune acestuia:
- Draga, nu iti ajunge cat muncesti la serviciu? Chiar trebuie sa mai lucezi si acasa?
- Draga mea, dar multa lume isi continua munca de la serviciu si acasa.
- Da, dar nu toti sunt medici legisti ca tine !!!

Un medic isi conduce studentii printr-un ospiciu, la practica. Le arata, intr-o rezerva, un barbat cu privirile ratacite :
- Vedeti, acest barbat si-a pierdut mintile fiindca femeia cu care a vrut se casatoreasca l-a refuzat. Vom trece la rezerva alaturata, unde este internat cel care a luat-o.

De ce poarta medicii chirurgi manusi?
Ca sa nu lase urme!

http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~preventie/17985/rasul-este-cel-mai-bun-tratament-15-glume-medicale.html

luni, 15 august 2011

VALORI ROMANESTI DE AZI PENTRU MAINE

"Traditii Maramuresene "



Scopul asociaţiei este culegerea, conservarea, valorificarea şi transmiterea tradiţiilor şi creaţiilor populare materiale şi spirituale româneşti şi ale altor etnii.


ASOCIAŢIA “TRADIŢII MARAMUREŞENE” este o persoană juridică nepatrimonială, nonprofit, apolitică şi independentă care sa înfinţat în MAI 2007 .




OBIECTIVELE pe care şi le propune Asociaţia în vederea realizării scopului sunt:
- activitatea de culegere şi valorificarea a folclorului în scopuri formative pentru copii si tineret
- crearea unui cadru propice pentru activitatea de cercetare, culegere şi transmitere a tradiţiilor şi creaţiilor populare
- înfinţarea de instituţii de educaţie şi învăţământ cu profil de artă şi creaţie populară (coregrafie,canto,muzică instrumentală)
- iniţierea şi desfăşurarea de cursuri de dansuri şi de muzică tradiţională, cursuri de instrumente tradiţionale, cursuri de artă plastică(olărit, sculptură, gravură, pictură, modelaje etc.)
- aceste cursuri se vor organiza la toate nivelele educaţionale: preşcolar (grădiniţe), elementar, gimnazial, liceal, postliceal, universitar, post universitar precum şi la nivel de adulţi.




- iniţierea şi organizarea de conferinţe, cursuri de pregătire profesională în domeniul tradiţiei populare, simpozioane, tabere de creaţie studiouri, expziţii etc
- înfinţarea de tarafuri, grupuri intrumentale, ansambluri folclorice de copii, tineret şi adulţi.
- organizarea de spectacole, festivaluri, competiţii, turnee locale, regionale, naţionale şi internaţionale în vederea promovării tradiţiilor şi creaţiilor populare în ţară si străinătate



- editarea de cărţi, lucrări de specialitate, pliante precum şi materiale audio-video
- crearea, confecţionarea şi achiziţionarea de costume populare, instrumente muzicale elemente de recuzită, precum şi alte obiecte specifice artei tradiţionale naţionale şi internaţionale.
- contact direct cu purtătorii de folclor.
- conectarea pă internet în vederea promovării la cele mai înalte niveluri a scopului si activităţii Asociaţiei
- dezvoltarea de programe în regim de parteneriat cu alte O.N.G.
- orice alte activităţi compatibile cu scopul Asociaţiei...





Membri fondarori ai Asociaţiei „Tradiţii Maramureşene” sunt: Alexandru Chioran preşedinte Amalia Chioran vicepreşedinte şi Mariana Mureşan


Solisti vocali ai ansamblului sunt : Adriana Botis , Mihaela Iacob , Florina Barbos , Vasile Pop .

Sursa : http://traditiimaramuresene.ro/

sâmbătă, 13 august 2011

MUGURI DE TEZAUR



Paul Daniel Ananie (11 ani) - Usurel is ca si-un pai (Muguri de tezaur,Baia Mare,2005)

Festivalului Internaţional „Doina Covurluiului” - Galati - 2011




Săptămâna viitoare, de luni până joi, pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor se va desfăşura cea de-a 6-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului”.

Vor fi 450 de participanţi din Grecia, Cipru, Italia, Ucraina, Georgia, Republica Moldova, iar din ţara noastră ansamblurile profesioniste „Cununa Carpaţilor” (Bucureşti), „Trandafir de la Moldova” (Huşi), „Doina Gorjului” (Tg.Jiu) şi, bineînţeles, gazdele - Ansamblul „Doina Covurluiului” din Galaţi.

Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, organizatorul evenimentului, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă: „Preşedintele Chebac ne ajută, Primăria ne ajută, Ciumacenco ne ajută”.

„Ansamblurile din străinătate vor intra în concurs, cele din România vor susţine recitaluri în afara concursului. Accesul publicului va fi, şi de data aceasta, gratuit, şi vom pune la dispoziţia spectatorilor 1.900 de scaune”.

„Îi rugăm pe cei care vor dori să ne ajute să le strângem la încheierea fiecărei seri de festival pentru că e greu să facem acest lucru patru oameni - două femei de serviciu, un şofer şi cu mine”, a spus Sergiu Dumitrescu.

Programul pe zile

Festivalul va începe luni, 15 august, la ora 19,00, cu parada formaţiilor participante, urmată de un spectacol susţinut de câştigătorul trofeului de anul trecut, Ansamblul „Sonhechko” Jitomir din Ucraina.

Seara de luni se va încheia cu un spectacol al Ansamblului „Doina Covurluiului” din Galaţi şi un recital Laura Lavric şi Mioara Velicu (FOTO 2 şi 3), de la ora 21,30.

Marţi, începând cu ora 19,00, vor urca pe scenă ansamblurile din Grecia şi Italia, iar de la 20,30, Ansamblul „Cununa Carpaţilor” din Bucureşti.

Miercuri, la ora 19,00, este rândul celor din Cipru şi Republica Moldova să intre în concurs, iar al Ansamblului „Trandafir de la Moldova” din Huşi să susţină un recital, de la 21,30.

Joi va fi festivitatea de premiere şi gala laureaţilor, la ora 19,00, urmată, la 20,30, de spectacolul Ansamblului „Doina Gorjului” din Târgu Jiu.

Juriul şi trofeul

Juriul festivalului va fi alcătuit din coregrafii Teodor Vasilescu, Marin Barbu (Bucureşti), Mihai Guzum (Ucraina), Ştefan Coman (Tulcea), cărora li se va alătura gălăţeanul Sergiu Dumitrescu. Prezentatoarea festivalului va fi, ca în fiecare an, Aurelia Bogatu Matei, directorul adjunct al Centrului Cultural.


Trofeul festivalului este realizat în acest an de meşterul popular gălăţean Ştefania Crişan.






„Fiind criză, nu vom acorda premii în bani. Avem acest trofeu, foarte frumos realizat, şi plachete pentru participanţi, plus binecunoscutele sacoşe de la Consiliul Judeţului, va fi ceva discret, pe măsura bugetului din acest an”, a mai spus Sergiu Dumitrescu.

Scena, câştigată în cadrul unui proiect euroregional de către Consiliul Judeţului Galaţi, este aceeaşi pe care vor evolua participanţii la Festivalul Interetnic al Euroregiunii.





Sursa - http://viata-libera.ro/articol-Patru_seri_de_folclor_la_Galati.html

PAUL DANIEL ANANIE

FLORILE MAICII DOMNULUI

Sfinţii Părinţi ai Bisericii o numesc pe Sfănta Fecioară Maria Maica Domnului nostru Iisus Hristos, Împărăteasa Florilor, ea fiind floarea cea mai aleasă dintre flori care l-a născut şi purtat în braţe pe Domnul Iisus Hristos.

În acatiste şi în rugăciuni noi creştinii o numim pe Maica Domnului Floarea cea mai aleasă şi înmiresmată. În anul 1999 când Papa Ioan Paul al doilea a vizitat România, a numit ţara noastră cu numele de Grădina Maicii Domnului. Acest fapt nu este întâmplător, pentru că tradiţia poporului nostru cât şi în limbajul popular mai multe flori şi plante poartă numele Maicii Domnului, având un efect tămăduitor pentru bolile trupeşti şi sufleteşti.

Cea mai cunoscută plantă numită popular palma Maicii Domnului, sau caprifoiul sau salvia a fost cunoscută încă din vechime având mari proprietăţi vindecătoare pentru multe boli şi afecţiuni. Un vechi proverb roman spunea: ,,Cum să moară omul, dacă are salvie în grădină. “ În tradiţia populară se spune că proprietăţile vindecătoare ale acestei plante se datoresc Fecioarei Maria, care fugea cu Pruncul Iisus în braţe fiind urmărită de soldaţii regelui Irod. Când Fecioara Maria a cerut florilor de pe câmp să o ascundă, prima plantă care i-a sărit în ajutor a fost salvia, care a adăpostit-o printre bogăţia de frunze şi a scăpat-o de urmăritori. Drept mulţumire Maica Domnului a binecuvântat-o zicându-i: ,, De astăzi înainte şi până în veşnicie, tu vei fi floarea preferată a oamenilor. Îţi dau puterea să vindeci pe om de toate bolile şi să-i salvezi de la moarte aşa cum ai făcut tu pentru mine.”


De atunci salvia înfloreşte în fiecare an pentru salvarea şi ajutorarea oamenilor, fiind ocrotită de mâinile Sfintei Fecioare Maria. Palmele Maicii Domnului ne ocrotesc şi ne vindecă de multe boli şi suferinţe trupeşti şi sufleteşti, care se abat asupra noastră.


Brâul Maicii Domnului este o plantă de grădină verde deschis sub forma unor ghirlande de frunzuliţe de formă ovoidală, care o împodobesc pe toată lungimea ei. Este plantă medicinală.


Lacrima Maicii Domnului sau Hoya este o floare delicată de culoare alb roziu, care se cultivă în grădină şi încântă privirea tuturor iubitorilor de frumos. Cu acelaşi nume de lacrimile Maicii Domnului mai creşte o plantă prin locuri sălbatice şi pietroase numită ştiinţific coix lacrima jobi. Aceasta face nişte flori lunguieţe verzi alburii, care când se usucă se solidifică. Din aceste bobiţe creştinii îşi fac metanii.


Dorul Maicii Precista, numită ştiinţific asplenium trichomanes, este o planta înaltă cu forma spicată, de culoare verde închis, având frunze late şi ascuţite, creşte în sălbăticie pe lângă lacuri. Este folosită ca plantă medicinală.


Floarea Sfintei Mării, numită ştiinţific aster salignus este o plantă de culoare verde închis, ca re face flori albe asemănătoare margaretelor dar mai mici, creşte în sălbăticie dar este plantată şi în grădini. Este folosită şi ca plantă medicinală.



Iarba Sfintei Mării, numită ştiinţific hierochloe odorata este o plantă având formă de iarbă verde deschis cu frunzele late şi flori verde descis spre slburiu sub formă de ciorchine. Creşte în sălbăticie şi este folosită ca plantă medicinală.


Inima Maicii Domnului, numită ştiinţific dicentra spectabilis este o plantă de ghiveci şi de grădină având frunze treflate ascuţite de culoare verde deschis şi face flori sub forma unor inimioare de culoare roz violet iar la vârf albe, aşezate sub forma de ciorchine. Este o floare deosebit de frumoasă de care oamenii se bucură în casele şi grădinile lor.


Papucul Maicii Domnului, numită ştiinţific cypripedium calcedus, este o plantă de ghiveci cu frunze late şi scurte ascuţite spre extremităţi de culoare verde deschis, care înfloreşte din abundenţă având flori de culoare galben portocaliu,pe margini grena spre maroniu de forma unui condur medieval. Este o floare foarte frumoasă şi foarte apreciată nelipsită din casele oamenilor.



Părul Maicii Domnului, numită ştiinţific adrianthum capillus veneris, este o plantă care creşte în sălbăticie pe locuri pietroase. Are culoarea verde deschis şi forma unor ciorchini lungi de frunzuliţe ovoidale crestate pe margini. Este folosită ca plantă medicinală.


Pe lângă aceste flori şi plante, care poartă numele Maicii Domnului, în tradiţia lumii creştine mai sunt şi alte flori şi plante care simbolizează calităţile Maicii Domnului.

În apus floarea cyclamen este simbolul Sfintei Fecioare Maria.



Salcâmul simbolizează lacrimile cât şi puritatea Sfintei Fecioare Maria.




Florile de portocal simbolizează castitatea, puritatea şi generozitatea Maicii Domnului.




Toate florile din gradina Maicii Domnului şi care îi poartă numele sunt vindecătoare de boli şi suferinţe omeneşti. Prin ele Maica Domnului veghează mereu asupra noastră ca să fim sănătoşi, fiind pururea rugătoare în cer pentru mântuirea noastră.


Pr.Mihai P.Vucu

Sursa - http://www.por-sannicolaumare.ro/candela-pesacului/2010-01/articole/florile-pag08.htm



Cele mai frumoase traditii, obiceiuri si superstitii de Sfanta Maria


Sarbatoarea Sfintei Marii Mari este o sarbatoare pe care nu trebuie sa o ignori daca doresti sa aduci in casa ta prosperitatea si bunastare si sa ai parte de sanatate si liniste sufleteasca, daca doresti sa te casatoresti sau sa ai o nastere usoara, daca doresti ca Maica Domnului sa te ajute sa izbandesti asupra rauvoitorilor si a hotilor.


Pe 15 august este celebrata o importanta sarbatoare ortodoxa, cea a Adormirii Maicii Domnului, sarbatoare cunoscuta in traditia populara si ca Sfanta Maria (Santamaria) sau Sfanta Marie Mare. In centrul marii sarbatori se afla Fecioara Maria, cea mai indragita figura feminina din calendarul religios, cunoscuta in traditia populara romaneasca si ca mijlocitoare pentru oameni in fata lui Dumnezeu. In ziua Judecatii de apoi, Maica Domnului va fi cea care va da cu navodul prin iad, iar sufletele celor care vor reusi sa se agate de plasele navodului vor fi iertate de pacate…
Sarbatoarea Sfintei Marii Mari este o sarbatoare pe care nu trebuie sa o ignori daca doresti sa aduci in casa ta prosperitatea si bunastare si sa ai parte de sanatate si liniste sufleteasca, daca doresti sa te casatoresti sau sa ai o nastere usoara, daca doresti ca Maica Domnului sa te ajute sa izbandesti asupra rauvoitorilor si a hotilor. Nici postul care precede aceasta sarbatoare (1-14 august) nu trebuie trecut cu vederea. Este considerat la fel de important ca si Postul Pastelui si ar fi bine sa fie tinut in gand si fapte bune, dar si abtinere de la mancarurile considerate “de dulce.”

In anumite zone rurale ale tarii, in preajma acestei zile, viile sunt data spre protectia pandarilor. Totodata, descantatoarele “leaga” ciocul pasarilor astfel incat acestea sa nu mai poata prada viile si sa strice strugurii. In acelasi timp, gospodinele dau de pomana din strugurii care s-au copt timpuriu, iar in regiunea Munteniei, impart faguri de miere si prune ca “sa fie de sufletul celor adormiti”.
Tot in aceasta zi de 15 august se cinstesc ‘cei adormiti’, iar cei care poarta numele Sfintei Marii sunt pomeniti in cadrul slujbelor religioase. Nici ziua de dinaintea marii sarbatori nu este lipsa de importanta in folclorul religios romanesc. 14 august este considerata a fi Ziua Cercurilor Sfintei Marii, zi ce este tinuta de catre toate femeile insarcinate. Ele nu trebuie sa munceasca sau sa trebaluiasca in aceasta zi daca isi doresc sa aiba parte de o nastere usoara, iar pruncul lor sa fie sanatos si binecuvantat de Dumnezeu. Se crede ca femeile insarcinate care nu tin aceasta zi se vor chinui la nastere si vor naste in dureri mari. De asemenea, in anumite zone ale tarii, este interzis sa gatesti mancare la foc cu doua zile in aceste zile. Alfel risti sa atragi asupra ta necazuri in sanatate sau chiar napasta focului…
Florile care sunt culese de sfanta Marie Mare sunt puse la icoane, considerandu-se ca avand puteri sfinte si tamaduitoare si alinand durerile in caz de nevoie, dar si protejand impotriva fulgerelor. Exista totodata o anumita planta cunoscuta in popor sub numele de “palma Maicii Domnului”. Culeasa in ziua sfanta a sarbatorii, aceasta planta se adauga in apa de scaldatoare. Se crede ca aceasta planta placuta Maicii Domnului are rolul de a mentine trupul frumos si sanatos, ferindu-l de boli. Mai mult, fetele care doresc sa se marite trebuie sa spele cu apa de busuioc icoana Maicii Domnului pentru ca Fecioara sa le ajute sa-si intalneasca alesul. De asemenea, ziua de 15 august este ultima zi a verii cand florile pot fi culese si sa fie bune de leac...
In anumite zone ale tarii, s-a pastrat obiceiul ca fetele tinere, de maritat, sa culeaga navalnicul in aceasta zi, o planta ce creste in zonele cele mai tainice ale padurilor. Nu oricine are acces la ea si o poate gasi, insa cea care o culege va avea parte de o casatorie cu un barbat cumsecade si placut lui Dumnezeu. Pentru ca petitorii sa poposeasca in gospodaria fetei respective, planta trebuie purtata in san pe tot timpul zilei.
Conform unei alte datini din batrani, in aceasta zi, usa trebuie tinuta deschisa pentru a o primi cum se cuvine pe Maica Domnului. In casa in care va intra, Maica Domnului va aduce binecuvantare si alinare.
Conform unei alte superstitii populare, este interzis ca in aceasta zi sa iti tunzi parul si sa il arunci, la fel cum este interzis si sa mergi inapoi. De ce? Pentru ca daca nu respecti intocmai aceste datini, dracul va rade, iar Maica Domnului se va intrista si va plange.
Ziua de Sfanta Marie Marie este o sarbatoare de tranzit ce face legatura intre vara si toamna. Odata trecuta aceasta sarbatoare, se crede ca toamna isi poate intra in drepturi oricand. Totodata, dupa aceasta sarbatoare, se pot oficia din nou casatoriile in biserica si incepe sezonul iarmaroacelor si al targurilor de toamna. In acelasi timp, vremea poate fi si ea prognozata in functie de anumite “semne”. Inflorirea trandafirilor chiar de Sfanta Marie Mare tradeaza sosirea unei toamne blande si indelungate.
Nu putini sunt cei care isi serbeaza numele in aceasta zi. Nu putini sunt insa nici cei care considera aceasta zi ca fiind potrivita pentru pomenirea mortilor, iar nu pentru celebrarea viilor. Serbarea numelui Sfanta Maria ar trebui sa aiba loc pe 8 septembrie, cand se celebreaza Nasterea Maicii Domnului si nu pe 15 august, cand este celebrata “adormirea” Maicii Domnului, obstescul sau sfarsit si trecerea in randul sfintilor. Totodata, perioada dintre Sfanta Maria Mare (14 august) si Sfanta Marie Mica (8 septembrie) este considerata perioada ideala pentru efectuarea lucrarilor de toamna si pentru semanaturi.
Se crede ca rugaciunile care sunt spuse din inima catre Maica Domnului in aceasta zi sunt mai ascultate ca niciodata.
Sfanta Maria este cunoscuta si ca patroana a marinarilor si de aceea pe 15 august este sarbatorita si Ziua Marinei.

http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/8836/Cele-mai-frumoase-traditii-obiceiuri-si-superstitii-de-Sfanta-Maria.html

Binefacerile terapiei prin ras


In zilele noastre, rasul este, de multe ori, dat uitarii. Si totusi, este vital pentru echilibrul nostru fizic si psihic. Solutia? Incearca terapia prin ras si regaseste-ti zambetul! Stiai ca in anul 1939 radeam aproape 19 minute pe zi si ca in ziua de azi radem cam un minut pe zi?

Rasul este benefic pentru sanatate
Rasul te ajuta sa-ti pastreze sanatatea. Stresul, munca, problemele de sanatate, framantarile zilnice ne impiedica, de multe ori, sa izbucnim in ras. Dar iata, rasul este primordial pentru sanatatea noastra! Profesionistii au studiat acest subiect si au instaurat cluburi de ras in intreaga lume.
Rigologia sau yoga rasului a fost inventata de catre un medic indian: doctorul Madan Kataria. Medic specialist in cardiologie, el a descoperit ca pacientii lui se vindecau mai repede…razand! Prin urmare, a deschis primul club de ras in India. In ziua de azi, sunt deschise milioare de astfel de cluburi in intreaga lume, care ii invata pe adeptii lor sa redescopere rasul din copilarie. Animatorii de ras sunt prezenti in firme, clovnii sustin reprezentatii in spitale si „bufonii” merg pe rand in azilurile de batrani! Sa fie rasul o solutie pentru a-ti merge mai bine?
A rade din toata inima timp de un minut corespunde cu o relaxare de 45 de minute. Poti masura prin aceasta comparatie toate binefacerile hilaritatii: destindere musculara, linistire, scaderea tensiunii, lasa-te prinsa… Dar ce se intampla atunci cand radem? Cand zambesti, productia de endorfina creste cu o treime. Acest hormon natural reduce stresul. Rasul te destinde si ajuta la dimunuarea durerilor musculare! In unele spitale, pacientii practica terapia rasului, iar doza lor de morfina scade. Destinderea celulelor zigomatice favorizeaza digestia, fabricarea anticorpilor, circulatia sanguina si somnul! De aici efectul unei glume bune asupra corpului tau!
Dar asta nu e tot: rasul, propriu omului, cultiva sentimente pozitive si stabileste legaturi intre oameni. Pe scurt, cu cat razi mai mult, cu atat dramatizezi mai putin si cu atat mai mult este facilitata comunicarea. Unii pacienti spun ca se regasesc si ca se simt mai bine dupa sesiunile de rigologie. Rasul te face sa te reconectezi la emotiile tale, te restabileste si te face sa vezi viata dintr-o alta perspectiva. Atunci, ce mai astepti?
Cum se desfasoara o sedinta de Yoga rasului? Aceste „terapii” de grup au ca scop sa te faca sa razi cu adevarat, printr-o interactiune cu ceilalti membri. Cursurile incep, in general, printr-o relaxare si prin exercitii de respiratie. Apoi urmeaza mici scene ludice care poarta denumirea de ludoterapie. Unele sedinte se incheie printr-o meditatie pentru a-ti regasi calmul si linistea. Si daca nu razi? Este greu sa razi la comanda, mai ales daca esti inconjurata de necunoscuti. „Bufonii” sunt acolo pentru a te destinde si unii te vor incuraja sa razi fortat la inceput, ceea ce te va destinde si te va face, la un moment dat, sa razi cu gura pana la urechi!
Nu uita: Rasul este foarte sanatos!

http://www.mayra.ro/frumusete-si-sanatate/la-doctor-pe-tocuri/binefacerile-terapiei-prin-ras/



Intrebare intrebatoare
“cand se schimba
ORA in 2011 ???”


Am cercetat si am descoperit ca ...

La ora de iarna
se va trece din nou pe
30 octombrie 2011,
cand ora 4 devine ora 3…” si dormim din nou mai mult !

Am lamurit-o si pe asta…
Si pentru urmatorii 9 ani – trecere la ora de vara si la ora de iarna:

2012 – 25 martie – 28 octombrie
2013 – 31 martie – 27 octombrie
2014 – 30 martie – 26 octombrie
2015 – 29 martie – 25 octombrie
2016 – 27 martie – 30 octombrie
2017 – 26 martie – 29 octombrie
2018 – 25 martie – 28 octombrie
2019 – 31 martie – 27 octombrie
2020 – 29 martie – 25 octombrie