luni, 29 octombrie 2012

Regina Maria a României


                  Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesă a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, dinCasa de Saxa-Coburg și Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia— d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand și regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Este mama regelui Carol al II-lea.

Biografie



                 Regina Maria a României s-a născut la Eastwell Park în Kent, și a fost inițialPrincipesă de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. Regina Maria a fost supranumită de popor „Mama răniților” și „Regina-soldat”, pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de campanie și a coordonat activitatea unei fundații de caritate.



Logodna



                 Maria Alexandra Victoria s-a logodit la vârsta de 16 ani cu Prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor al tronului României, acesta fiind nepotul regelui Carol I. În 1891, cu complicitatea ducesei de Edinburgh si a lui Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, Maria îl cunoaște pe Ferdinand de Hohenzollern, urmașul la tronul României. Primele întâlniri se soldează cu eșecuri, deoarece prințul moștenitor Ferdinand era extrem de timid. În primăvara anului 1892 ducesa de Edinburgh organizează la Munchen o petrecere, unde evident Ferdinand era invitat. Plimbat peste tot cu Missy, împins de la spate de ducesă și de împăratul Germaniei, Ferdinand se hotărăște să îi ceară mâna tinerei prințese britanice. Tatal Mariei nu a fost deloc consultat in legatura cu posibila casatorie a fiicei sale cu prinul mostenitor al Romaniei. Acesta avea sa recunoasca: ca pentru fiica sa mai mare visase la un viitor cu totul diferit. In mai 1892, este celebrata la Posdam, logodna Mariei cu Ferdinand, la care va fi un absent de marca, tatal logodnicei, care astfel isi manifesta dezacordul fata de aceasta uniune. În Anglia, vestea logodnei printesei a provocat indignare, acest fapt desprinzându-se din comentariile care s-au facut la curtea britanica.

Căsătoria



                 Căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892, sub privirile mulțumite ale lui Wilhelm al II-lea si in fata unui numar mare de prinți germani, rusi si englezi, Maria Alexandra de Saxa-Coburg-Gotha s-a casatorit cu Ferdinand Victor Albert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen. Tanara pereche a intrat in Romania prin Transilvania, pe care au traversat-o de la vest la est. Dar pentru a se evita orice manifestari ale romanilor din dualism, trecerea se va face pe timpul nopții. Cuplul a intrat in Regat prin Predeal. O mulțime numeroasa s-a strans pentru a o vedea pe noua prințesa mostenitoare, despre care se spunea ca este foarte frumoasa.Unul dintre exponatele Muzeului Național al României,o cupă de argint oferită de municipalitatea Capitalei, amintește de acest eveniment; piesa are gravată inscripția: „Bine ai venit mireasă de Dumnezeu aleasă spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893“.

Regina soldat și diplomat

                 Celebra sa bunică, Regina Victoria, a caracterizat România ca fiind o țară „foarte instabilă și având populația destul de coruptă“. În timpul Primului Razboi, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii căci România neîntregită, care se unificase în 1859, a fost ocupată după o serie de înfrângeri militare de armata germană ce atacase dinspre Ungaria și din Bulgaria și obligată să se restrângă în Moldova. Pe această suprafață restrânsă, cu capitala la Iași, s-a retras familia regală, aici s-au refugiat toate instituțiile publice ale statului român, în timp ce în Rusia, aliata de la Răsărit a României, familia țarilor ruși Romanov au fost executată și la granița de est a izbucnit Revoluția Bolșevică. Dilema politică a României în perioada dintre 1914 și 1916 a fost dacă să participe în Primul Război Mondial alături de aliați sau alături de germani, și țara rămăsese într-o poziție de neutralitate timp de doi ani, nu în ultimul rând datorită prim-ministrului I.C. Brătianu. Dar alături de acesta, o influență deosebită în a determina pe regele Ferdinand (după 1914) să intre în război de partea Antantei în 1916 l-a avut Regina României, Maria. Armata română, antrenată de francezi, a luptat cu vitejie în Munții Carpați și a învins o armată germană superior dotată, dar în cele din urmă a fost forțată să se retragă la sfârșitul războiului. Au intrat acum în scenă diplomații care au obținut o victorie și recunoașterea acestor eforturi și fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase în momentul semnării tratatului de la Versailles.

Regina diplomat

                 Regina Maria a călătorit la Paris în timpul Conferinței de Pace și s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, în Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofițer de armată cu maniere impecabile și cu o înclinație spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit în toată splendoarea sa.
                 Frumusețea ei era dublată de o inteligență ieșită din comun. Ea a pledat pentru cauza românilor, reamintindu-le aliaților occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române.
                 Serviciul adus României de regina Maria a fost crucial, deși puțin înțeles. Când negociatorul șef al delegației românești, primul ministru Brătianu, a început să piardă teren, regele a rugat-o pe regină să intervină, iar aceasta a plecat într-o misiune neoficială la Paris și la Londra.
                 A rezultat astfel România Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei și Munteniei.Iar cum in momentul de dupa Marea Unire se punea si problema incoronarii ca si suverani ai poporului unitar roman la 15 octombrie 1922 intr-o ceremonie fastuoasa organizata in graba la Alba-Iulia stravechea capitala a Transilvaniei ,din noua provincie unita cu vechiul regat. Cuplul regal si guvernul liberal au considerat acest lucru un act simbolic si necesar pentru a pecetlui unirea tuturor provinciilor romanesti.Regina Maria nu era in favoarea unei ceremonii organizate in graba ,tocmai pentru ca dorea sa urmeze modelul ceremoniei incoronarii engleze cat mai mult cu putinta. Datorita conditiilor specifice, incluzand si pe cele care se refereau la catolicismul regelui Ferdinard ,ceremonia a fost diferita din multe puncte de vedere.
                 Deși rolul femeilor în politică era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927. În momentul în care fiul său a moștenit tronul, el a izolat-o complet pe regină, care s-a retras din viața publică până la moartea ei, în 1938. După 1990 a fost publicat jurnalul ei și au început să circule tot mai multe povești legate de viața ei amoroasă extrem de agitată.
                 În 1924 a construit Palatul de la Balcic, într-un peisaj superb, și a făcut din acesta un loc de întâlnire pentru artiștii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odată cu Cadrilaterul și se găsește acum pe teritoriul țării vecine.
                 De asemenea in 1926 Regina Maria va efectua un turneu in S.U.A impreuna cu Principesa Ileana si Principele Nicolae ajungand pe 14 octombrie la New York unde va fi intampinata de primarul de atunci James j. Walker care in semn de admiratie si stima i-a oferit Reginei Maria cheia orasului New York.Cum ajunsese pe primele pagini ale celor mai importante cotidiene din S.U.A , popularitatea reginei crestea vazand cu ochii astfel incat o multime entuziasta ce a ocupat principalele strazi din centru o aclamau iar de la ferestrele zgarie-norilor cadeau siruri de flori .Trei zile mai tarziu Regina Maria va fi invitata la Washington de presedintele Calvin Coolidge care va da o receptie grandioasa pentru regina la Casa Alba.Dupa acest episod aceasta va traversa S.U.A de la est la vest cu opriri in principalele orase unde va fi primita cu obisnuitele onoruri demne de o regina. Desi initial turneul era programat sa dureze o perioada mai lunga de timp nu s-a intamplat datorita agravarii starii de sanatate a Regelui Ferdinard, regina fiind nevoita sa isi scurteze turneul.

Coroana Reginei Maria a Romaniei



                 Această coroană a fost purtată la încoronarea omagială de la Alba Iulia (octombrie 1922), în cinstea înfăptuirii Unirii tuturor românilor de la 1 Decembrie 1918. A fost executată de casa de bijuterii “Falize” din Paris, după desenele pictorului C. Petrescu, inspirate de coroanele voievozilor români zugrăviți la Curtea de Argeș. Are brațele evazate și terminate în crini heraldici, în stilul coroanelor imperiale bizantine. Pe banda inferioară sînt fixate, în șatoane de diferite forme, peruzele și alte pietre prețioase. Lateral este suspendat câte un pandantiv compus dintr-un disc circular bombat, cu motive geometrice gravate sau în relief, de care sînt prinse cîte cinci șiraguri de boabe de grîu, terminate cu mici cruciulițe gamate. A fost lucrată prin turnare, gravare, și cizelare. Artă modernă în “stil 1900″; executată în 1920-1922. Ca dimensiuni are inaltime de 18 cm ,diametru maxim de 22,50 cm,diametru la baza de 17.50cm si o greutate de 1854,00 grame Aceasta coroana poate fi vazuta la Muzeul Național de Istorie a României, București in camera Tezaurului iar o copie de argint se alfla la Paris expusa in casa "Falize".

Inima reginei Maria

                 Inima reginei a fost înmormântată din ordinul ei la Balcic, reședința sa de pe malul Mării Negre. Regina Maria a României Mari a avut ca ultima dorință ca trupul să-i fie înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeș, iar inima la reședința de la Balcic. După pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adusă lângăcastelul Bran, a doua reședință a Reginei Maria. În anul 1968, comuniștii au spart cu răngile sarcofagul de marmură și au luat caseta cu inima. Caseta a fost trecută în Tezaurul Istoric al României, iar inima reginei zace pe undeva, într-o cutie de plastic, în subsolul Muzeului Național de Istorie. Ea a fost scoasa in mod abuziv din cutiile de aur în care fusese adăpostită și transformată într-o relicvă. Oamenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei. O altă posibilitate ar fi ca aceasta să fie redată Balcicului.
                 În testamentul Reginei Maria se găsește o ultimă adresare către poporul român și către țară:

„Țării mele și Poporului meu,
Când veți ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniștea mormântului. [...] Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veșnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare..
Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasă țară, care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută.
Am credința ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit...”

Regina Maria, artistă și colecționară de artă

                 Regina Maria a iubit arta, poezia și filosofia. Ea a continuat tradiția Reginei Elisabeta de susținere a acestora, ajutând cu burse de studiu și bani o seamă de personalități din lumea literară și artistică. A scris la rândul ei povestiri pentru copii, poezii și a pictat, florile ei preferate fiind crinii si macii. A colecționat lucrări de artă ale unor pictori foarte cunoscuți precum Arthur Verona,Ștefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae Vermont, Eustațiu Stoenescu.
                 Multe din obiectele personale pot fi văzute la Maryhill Museum, inițial locuința unui om de afaceri feroviare american dinWashington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o îndelungată corespondență. Muzeul, situat în statul Washington, parte a Statelor Unite ale Americii, la nordul fluviului Columbia, expune o mare parte din garderoba regală, mobilier precum și alte obiecte, inclusiv coroana reginei. Însă obiecte de mobilier aparținând reginei pot fi văzute și în interiorul castelului Bran, acolo unde Regina Maria și-a pus amprenta pregnant în decorarea acestuia și unde și-a petrecut o parte frumoasă a vieții.

Sursa: [1]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu