miercuri, 5 iunie 2013

Credo - Elena Valeria Ciura


Credo

Minciună a timpului-anii mei!
Nici părul nu mi-l recunosc-
S-a înţeles cu nişte ghiocei-
Să mă îmbrace primăvara-n ei
Şi-n timp au cam uitat...cât cost!


Din crin involt, ce sufletul mi-a fost,
A mai rămas parfum de floare funerară
Şi urma unui pas pierdut spre seară,
Într-o grădină–n care se strecoară
Doar vânturi reci şi fără rost...

Alerg şi mă întrec cu zilele noroase
Din ochii-mi plouă rouă pe alei.
Mi-acopăr gândul cu tăcerile de ieri
Plimbate-n veri cu albastre, calde seri
Prin munţi cu cetine umbroase,

Mă rog de aştri, li-s datoare cu un cânt
Să mă ajute cu solfegiul lunii pline
Cuvintelor divine să mă-nchine
Să uit că anii trec, trec de la mine
..............................
.................................
Dar am trăit frumos, cu tine pe pământ!
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu