luni, 29 iulie 2013

STRIGAT DE AJUTOR


STRIGAT DE AJUTOR 

 
Am avut o zi frumoasă
În parc cu părinţii mei,
Iar acum mergem spre casă
Pe strada plină cu tei.


Şi plimbându-ne şăgalnici
Am văzut la semafor
Un grup de copii zburdalnici
Spălând parbrize de zor.

Am aflat cu întristare
Că-s abandonaţi, orfani
Şi muncesc cu disperare
Să câştige ceva bani.

Că ei stau pe unde-apucă,
Se hrănesc cu te miri ce,
Sunt oricând dornici de muncă
Şi primesc în schimb orice.

Dorm în locuri încropite,
Doar de îngeri ocrotiţi
Fiindcă nu îşi pot permite
Luxul de-a avea părinţi.

Resemnaţi îţi spun în faţă
Că ei nu cred în minuni,
Jinduiesc la altă viaţă
Prin tainice rugăciuni.

Voia bună te uimeşte
Când te afli-n preajma lor,
Dar când tac te asurzeşte
Strigătul de ajutor.

L-am prins pe tata de mână,
Apoi m-am lipit de mama
Vreau să mă iubesca să-mi spună,
Altfel mă cuprinde teama.


( autor necunoscut )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu