~ Deşertăciuni - Eugen Emeric Chvala ~



simt ...
cum mă topesc
în pleava deşertăciunilor
deşarte,
mult prea deşarte.

ferestrele mici
cu zăbrele
mă strâng
într-un corset
înrobitor.

ochii mă dor
de prea mult gri
şi picioarele-mi tremură
din prea mult
asfalt.

cerul trist
a uitat
să mai zâmbească
şi timpul ...
aleargă,aleargă ...

mi-e dor
de pământ ...
s-alerg desculţ
şi să ascult
vântul nebun.

simt ...
cum zbor
departe ...
sus, sus
departe ...


E.E.C.
12.02.2016

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

" In Bratul tau "

Curmal (Phoenix dactylifera)

Titiana Mihali - o existenţă zbuciumată, un talent dumnezeiesc