Propunere legislativă privind activitatea de prevenţie în sănătate
EXPUNERE
DE MOTIVE
Populaţia din România trăieşte în medie cu 10 ani mai puţin decât
media populaţiei Uniunii Europene şi o parte importantă din ultimele decade de
viaţă este trăită cu multimorbidităţi (mai multe boli cronice concomitente) si dizabilitate.
Acestei stări de fapt i se adaugă si următoarele:
mortalitatea
infantilă este mai mare de 3 ori decât media UE (decese in primul an de viaţă);
-
mortalitatea primei copilării prin boli
infecţioase respiratorii si digestive este intre 5 si 50 de ori mai mare decât
media UE (răceli si boli diareice);
-
mortalitate prin boli cardiovasculare, mai
ridicată de 3-5 ori decât media UE (infarct miocardic si AVC);
incidenţa
si prevalenţa cancerelor ce pot fi prevenite este in creştere comparativ cu
tendinţa de scădere constantă în marea majoritate a statelor UE;
-
alte boli cronice cu impact major in sănătatea
publică au tendinţa constant crescătoare (diabet zaharat, boli cardiovasculare,
boli pulmonare cronice, boli renale cronice) cu consecinţe dezastruoase atât
pentru bugetul sănătăţii cât si pentru productivitatea si bunăstarea
populaţiei.
De asemenea, statusul social are un rol determinant in inechităţile
din starea de sănătate influenţând stilul de viaţă si comportamentul faţă de
riscuri, accesul la serviciile de sănătate, cât si povara bolii, dizabilitatea
si mortalitatea prematură. Cu alte cuvinte, populaţia cu un status social
precar are riscuri considerabil mai mari sa se îmbolnăvească mai repede, să
sufere de mai multe afecţiuni cronice si să moară mai repede decât populaţia cu
un status social ridicat.
Un sistem de sănătate performant este responsabil pentru doar 20% din
starea de sănătate a unei populaţii, restul de 80% fiind consecinţa
determinanţilor genetici şi a celor de mediu. De asemenea, este cunoscut ca
etiologia bolilor cronice este plurifactorială iar combaterea acestora trebuie
să includă imperativ măsuri comprehensive, multisectoriale care ocrotesc si
îmbunătăţesc starea de sănătate. Politicile de sănătate implementate până în
prezent au încercat să abordeze problemele majore de sănătate publică intr-o
manieră fragmentată propunând soluţii punctuale in marea lor majoritate
medicale pentru aceste afecţiuni fără rezultate notabile.
Până în prezent, modalitatea în care sistemul de sănătate a răspuns
acestor ameninţări a constat intr-o alocare preponderentă a fondurilor
destinate asistenţei curative specializate (spitalului si medicamentelor) in
detrimentul educaţiei pentru sănătate, asistenţei preventive si asistenţei
medicale primare. De asemenea, modalitatea in care este organizat, finanţat si
funcţionează sistemul de sănătate în prezent, nu este adaptată ameninţărilor
reprezentate de „epidemia” de boli cronice care afectează populaţia din România
în prezent si in următorii ani si mai ales nu adresează in mod special
riscurile populaţiei cele mai vulnerabile.
Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei
in asistenţa medicală primară, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 276/2007,
cu modificările si completările ulterioare si desfăşurat in perioada 2007-2008,
a fost un real succes din punct de vedere al obiectivelor urmărite: evaluarea
stării de sănătate a populaţiei si a factorilor de risc, prevenirea
îmbolnăvirilor si mai ales a complicaţiilor, depistarea precoce a afecţiunilor
din domeniu] oncologic, cardiovascular, renal si diabet, si întărirea
componentei de asistenţă medicală primară.
Deşi un succes, atât pentru autorităţi, cât si pentru pacienţi,
preocuparea limitată şi mai ales lipsită de viziune pentru continuarea si
extinderea acestui program pune în pericol starea de sănătate a populatţei.
Programul a arătat ca o activitate de prevenţie corect implementată la nivel
naţional poate îmbunătăţi starea generală de sănătate a populaţiei, dar poate
şi scădea semnificativ costurile aferente bolilor cronice.
Menţionăm că România a fost un exemplu pozitiv la nivelul Uniunii
Europene numai in anul 2008, când s-a situat pe primul loc in ceea ce priveşte
fondurile alocate activităţii de prevenţie ca urmare a programului generic
intitulat „Analize gratuite".
Strategia de sănătate 2014-2020 reconsideră rolul esenţial al
educaţiei pentru sănătate si al prevenţiei in vederea îmbunătăţirii stării de
sănătate a populaţiei cât si modalitatea de (re)organizare a serviciilor de
sănătate pentru a furniza aceste servicii in mod corespunzător. De asemenea,
documente recente ale Comisiei Europene si ale Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii fac referire la rolul fundamental al determinanţilor sociali ai
stării de sănătate in creşterea speranţei de viaţă si a calităţii vietţi unei
populaţii. Nu in ultimul rând, alte state cu sisteme de sănătate considerate
performante (Franţa, Australia, Canada, Marea Britanie, ţările nordice) au
înfiinţat institute/autorităţi naţionale care au ca scop principal îmbunătăţirea
determinaţilor sociali ai stării de sănătate, abordarea comprehensivă si
multisectorială a conceptului „sănătatea in toate politicile”, investiţii
susşinute in activităţi preventive in vederea creşterii calităţii vieţii
cetăţenilor lor.
Astfel,
pentru aceste considerente, se impune elaborarea şi aplicarea:
unei
politici comprehensive de prevenţie in sănătate bazata pe determinaţii sociali
ai stării
de
sănătate,
- şi a unui program extins, coerent si consecvent de prevenţie si de
urmărire a stării generale de sănătate, la nivel naţional.
Ca atare, adoptarea prezentului act normativ, care asigură cadrul
legal necesar pentru execitarea activităţii de prevenţie in domeniul sănătăţii
din România, este absolut necesară.
Prezenta propunere legislativă stabileşte principiile si obiectivele
prevenţiei in sănătate si obligativitatea statului de a concepe strategii pe
termen lung si mediu pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari, un rol
esenţial revenind activităţii de prevenţie.
In primele două capitole sunt definite principiile activităţii de
prevenţie şi modalităţile de realizare a prevenţiei în sănătate.
Motivaţia capitolului III. In Propunerea
legislativă are în vedere introducerea unui Program Naţional de Prevenţie
multianual, cu actualizare anuală, prevăzând totodată şi modul in care este
adoptat Programul, dar si modul in care va fi finanţată activitatea de
prevenţie Ia nivel naţional. Astfel, paşii mecanismului legislativ şi de
finanţare sunt:
consiliul
A.N.P.S propune o strategie şi program multianual care prioritizează acţiunile
de intervenţie;
în
baza acestei strategii se elaborează în fiecare an un program anual de
prevenţie care este supus aprobării comisiilor de sănătate şi educaţie ale
Parlamentului, înainte de legea bugetului;
în
baza aprobării de către Parlament a planului anual, în legea bugetului trebuie
să se regăsească sumele necesare implementării.
Actul normativ stabileşte o limită bugetară minimă alocată activităţii
de prevenţie din România, respectiv nu mai puţin de 10% din sumele alocate
sistemului naţional de sănătate (MS şi CNAS).
Prezenta propunere legislativă introduce obligativitatea susţinerii
prin bugetul de stat a întregului program naţional de prevenţie, precum şi
adoptarea anuală a programului concomitent cu alocarea sumelor necesare prin
legea bugetului.
Pentru a îmbunătăţi starea de sănătate si de utilizare a fondurilor
publice este obligatoriu ca autorităţile guvernamentale la
nivel local si central împreună cu societatea civilă să organizeze si
desfăşoare o activitate îndelungată în domeniul prevenţiei si de aceea numai
prin lege se creează mecanismele de realizare a obiectivelor propuse.
Motivaţia capitolului IV. Pentru a putea
gestiona in mod unitar o activitate de prevenţie realizata multisectorial Ia
nivel naţional, pentru a putea urmări in cadrul unor programe multianuale
anumite obiective dar si pentru a putea dezvolta rapid strategii in domeniul
prevenţiei este necesară înfiinţarea unei instituţii noi, specializate, care să
gestioneze separat si exclusiv acest domeniu. Având in veder aceste motive, se
prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie in Sănătate, denur *,
Trebuie precizat că intenţia noastră * ie de a crea o nouă instituţie si de a creste cheltuiala
publică. ci de a folosi unitar resursele financiare si umane din
Ministerul Sănătăţii (MS). Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) precum si din
Institutul National de Sănătate Publică (INSP). care deia au atributiuni în domeniul
prevenţiei.
Motivul principal al înfiinţării unei asemenea structuri este
necesitatea de a avea o singură entitate responsabilă, condusă de o persoană
care este responsabilă de obţinerea rezultatelor aşteptate. Activitatea
preşedintelui acestei agenţii este supusă controlului de către guvern prin
intermediul unui consiliu numit de primul ministru.
Strategia, programele multianuale şi anuale se fac împreună cu
societăţile medicale de profil care sunt reprezentate în consiliu şi sunt
supuse controlului parlamentar.
în capitolul IV sunt prezentate principalele direcţii de acţiune în
domeniul prevenţiei: -prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase şi
transmisibile;
-depistarea precoce a bolilor cronice
-măsuri de informare şi conştientizare a populaţiei privind un mod de
viaţă care promovează sănătatea.
Obiectul principal al acestei legi în domeniul strategiei combaterii
bolilor cronice este crearea unui mecanism funcţional privind profilaxia
primară şi numai a profilaxiei primare. Profilaxia secundară a bolilor cronice,
respectiv combaterea complicaţiilor bolilor intră în domeniul de expertiză al
medicilor de familie şi a medicilor de specialitate şi se include în acţiunile
specifice cu caracter curativ.
De asemenea trebuie observat că ANPS are împreună cu Ministerul
Sănătăţii rol de iniţiativă legislativă, prin promovarea sau susţinerea de
propuneri care să influenţeze un mod de viaţă sănătos.
ANPS are obligaţia de a conlucra şi coordona eforturile organizaţiilor
neguvemamentale precum şi programele intersectoriale.
Motivaţia capitolului V. Controlul îndeplinirii obiectivelor ANPS se
realizează de INSP, pentru fiecare activitate în parte. INSP are rolul de a
identifica obiective strategice, cum este de exemplu rata de vaccinare
specifică recomandată de OMS şi să verifice în teren dacă ANSP atinge aceste
obiective specifice. în acest fel, avem o evaluare obiectivă a activităţii ANSP
şi ne asigurăm că obiectivele nu rămân la stadiul de intenţii frumase.
Motivaţia capitolului VI. în acest capitol sunt precizate drepturile
beneficiarilor programelor de prevenţie precum şi posibilitatea de a introduce
prin Contractul Cadru unele mecanisme de bonus-malus.
Se prevede posibilitatea unor stimulente financiare sub forma unei
rambursări din FNUASS a unor sume, dacă beneficiarii îşi menţin starea de
sănătate. Această rambursare nu se face "în buzunarul" beneficiarului
ci într-un cont de economii de sănătate, CES. Acest CES este un tip de cont de
economii special în care beneficiarul şi angajatorul său contribuie cu bani.
Aceşti bani pot fi folosiţi de beneficiar numai pentru servicii de sănătate;
dacă banii nu sunt consumaţi atunci ei se capitalizează şi se ataşează pensiei;
prin acest mecanism cetăţenii sunt stimulaţi să se îngrijească de sănătatea
lor.
Pentru a beneficia de aceste stimulente beneficiarii trebuie să
demonstreze preocuparea pentru menţinerea sănătăţii prin faptul că nu accesează
servicii de sănătate şi prin participarea la o activitate sportivă. Deşi
poate părea ciudat este introdusă obligaţia de a participa Ia competiţii
sportive care ţinteşte două obiective posibile:
-
participarea la competiţii, evident de amatori,
înseamnă activitate sportivă susţinută, presupune legitimarea sportivilor
amatori şi creşterea numărului de sportivi legitimaţi în sportul respectiv,
ceea ce duce la creşterea sportul de masă şi atrage posibilitatea pentru
federaţiile sportive în cauză de a accesa fonduri şi programe de la federaţiile
europene sau mondiale; trebuie precizat că atragerea de fonduri este
condiţionată de procentul din populaţia ţării care este legitimată Ia
respectiva federaţie.
-
evident că la competiţii va veni şi familia
imediată a beneficiarilor şi copii vor învăţa, prin imitaţie, de la părinţii
lor că este bine frumos să facă sport. Este dovedit că acei copii care încep o
activitate sportivă la vârsta de 5 ani continuă activitatea sportivă pe toată
perioada şcolii. Apoi chiar dacă după 18 ani reduc această activitate, ei vor
duce în continuare o viaţă mai activă, decât ceilalţi adolescenţi, riscul de obezitate
este mult redus, sunt mult mai atenţi şi receptivi la ceea ce defineşte un stil
de viaţă sănătos. în continuare, şansa de a relua această activitate sportivă
la vârsta adultului tânăr este mult mai mare.
Legea prevede posibilitatea ca
beneficiarii să refuze participarea la
programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie. Sau altfel spus să refuze
vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce. Dar totodată,
prin Cont rac tul-cadru, se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau
total costurile tratamentelor bolilor care ar
fi putut fi prevenite. Astfel asiguraţii pot să suporte costurile
unor tratamente, care altfel ar fi fost în totalitate gratuite: o pacientă cu
cancer mamar depistat în stadiul III, care a refuzat participarea la programele
de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la
costurile curative în cuantum de 10 sau 20% dar fără a depăşi anumite limite
care se stabilesc prin Conîractul-cadru. Sau un pacient cu hipertensiune
arterială, care a refuzat să se prezinte la controlul medical solicitat de
medic poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului ci 50%
din toate costurile de diagnostic si
tratament inclusiv concediile de boală determinate.
Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism
de bonificaţii care să fi coroborat. în prima etapă, cu acţiuni susţinute de
informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Intr-o etapă
ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani să fie implementate şi aplicate
măsuri penalizatoare. Toate aceste măsuri bonus-malus se reglementează prin
contractul-cadru pentru a asigura flexibilitatea acestor măsuri si adaptarea
lor la realităţile României.
Având in vedere cele prezentate mai sus, vă supunem prezenta propunere
legislativă spre dezbatere si adoptare.
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTAŢILOR
SENATUL
Lege privind activitatea de
prevenţie în sănătate
Parlamentul adoptă prezenta
lege:
Capitolul
1- Dispoziţii generale
Art.l - (1) Prezenta lege
asigura cadrul necesar pentru execitarea activităţii de prevenţie in domeniul
sănătăţii din România.
(2)
Legea reglementează
organizarea si funcţionarea sistemului naţional de prevenţie in sănătate.
(3)
Prevenţia in sănătate
este obligaţia pe care si-o asuma statul român faţă de cetăţenii săi precum şi
obligaţiile pe care şi le asumă cetăţenii în privinţa sănătăţii lor.
Art.2 - (1) Prevenţia
reprezintă un ansamblu de acţiuni intersectoriale si coordonate, asigurate de
către Guvem si Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (A.N.P.S.), împreună
cu cetăţeanul, familia, societatea in ansamblul ei, pentru creşterea speranţei
de viaţă, îmbunătăţirea stării de sănătate si creşterea calităţii vieţii.
(2)
Activităţile de
prevenţie reprezintă o componentă esenţială si strategică a sistemului naţional
de sănătate si se adresează tuturor cetăţenilor români si societăţii in
ansamblul său.
Art.3 - Principiile activităţii de prevenţie sunt:
(1)
Principiul echităţii -
principiul fundamental care stă la baza serviciilor de prevenţie in sănătate si
presupune asigurarea distribuţiei echitabile si a accesului tuturor
cetăţenilor, in mod echitabil si nediscriminatoriu Ia acest tip de servicii in
funcţie de nevoile acestora.
(2)
Principiul
subsidiarităţii- asigură implementarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean,
precum si corelarea activităţii de prevenţie la nivel naţional in concordanţă
cu posibilităţile existente la nivel regional sau local.
(3)
Principiul
responsabilităţii- reprezintă cooptarea si implicarea activă a cetăţeanului în
păstrarea sănătăţii, precum si responsabilizarea autorităţilor din domeniul
serviciilor preventive in promovarea sănătăţii si prevenirea bolilor.
(4)
Principiul cooperării
multisectoriale-reprezintă acţiunea coordonată a tuturor instituţiilor
implicate in realizarea activităţilor preventive din domeniul sănătăţii.
(5)
Principiul sănătatea
in toate politicile - reprezintă maximizarea impactului pozitiv al sănătăţii in
toate politicile publice.
(6)
Principiul
integralităţii- reprezintă asigurarea serviciilor de prevenţie in mod integrat,
prin dezvoltarea unei infrastructuri durabile si funcţionale.
(7)
Principiul
eficienţei-gestionarea eficientă si organizată a resurselor alocate serviciilor
de prevenţie in scopul reducerii costurilor asistenţei medicale curative
(8)
Principiul
transparenţei - întreaga activitate în domeniul prevenţiei este complet
transparentă, conform prevederilor legale în vigoare.
(9)
Principiul
individualităţii - reprezintă totalitatea activitatilor care au ca scop
identificarea si modificarea factorilor de risc individuali si a
comportamentelor la risc pentru sănătate corespunzătoare stilului de viaţă;
(10)
Principiul
non-individualitatii - reprezintă totalitatea activităţilor care au ca scop
modificarea determinanţilor stării de sănătate in vederea creşterii calităţii
vieţii si a bunăstării populaţiei.
Art.4. - Scopurile activităţii
de prevenţie sunt următoarele:
a)
promovarea sănătăţii
si educaţia pentru sănătate inclusiv măsuri care acţionează asupra
determinanţilor sociali si a inechităţilor in starea de sănătate;
b)
sprijin, comunicare si
mobilizare socială pentru sănătate;
c)
ocrotirea sănătăţii şi
combaterea bolilor infecto-contagioase;
d)
prevenirea apariţiei
îmbolnăvirilor;
e)
stoparea sau
diminuarea avansării procesului de îmbolnăvire
f)
prevenirea si/sau
reducerea complicaţiilor îmbolnăvirilor;
g)
prevenirea si /sau
reducerea internărilor evitabile;
h)
reducerea utilizării
nejustificate / improprii a procedurilor de diagnostic si tratament h) evitarea
deceselor premature.
Capitolul
II - Modalităţi de realizare a prevenţiei în sănătate
Art. 5. - (1) Prevenţia se
desfăşoară în baza unei politici de prevenţie si a unei strategii pe termen
mediu si lung materializate sub forma unui Program naţional de prevenţie
multianual care are subprograme anuale.
(2)
Politica, strategia si
programul privind prevenţia în sănătate se aprobă de Guvern in conformitate cu
prevederile prezentei legi la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în
Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(3)
Programul naţional
multianual de prevenţie se va prezenta Parlamentului, la investirea guvernului,
odată cu programul de guvernare.
(4)
Subprogramul anual de
prevenţie în sănătate este prezentat Parlamentului pentru dezbatere si
adoptare, anterior prezentării şi dezbaterii legii bugetului.
Capitolul
III - Finanţarea activităţii de prevenţie
Art.6. - (1) Finanţarea activităţii de prevenţie se asigură
din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, FNUASS, bugetul
Ministerului Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice pentru activităţi
preventive in sprijinul comunităţilor locale, bugetul Ministerului Muncii, bugetul
Ministerului Mediului, bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, bugetul
Ministerului Educaţiei, bugetul Ministerului Agriculturii pentru activităţi
preventive referitoare la alimente si nutriţie, precum şi bugetele locale şi
alte surse, inclusiv din donaţii si sponsorizări, potrivit legislaţiei in
vigoare.
(2)
Prin legea bugetului
de stat, anual, Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, cu aprobarea
Guvernului precizează sumele alocate şi programele finanţate astfel încât
obiectivele strategice sa fie realizate in baza strategiei si programului
naţional de prevenţie in sănătate.
(3)
Sumele prevăzute in
bugetul de stat pentru activitatea de prevenţie în sănătate nu pot fi mai mici
decât 10% din fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate, în
conformitate cu art. 6 alin.(l).
(4)
Guvernul are obligaţia
de a întreprinde măsurile necesare astfel încât sumele alocate din bugetul de
stat prin bugetele ministerelor precum şi din bugetele locale să însumeze minim
0,5% din Produsul Intern Brut.
Capitolul
IV-Autoritatea competentă in domeniul serviciilor de prevenţie
Art. 7. - (1) Prezenta lege reglementează înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate.
a)
Agenţia Naţională de
Prevenţie în Sănătate, denumită în continuare A.N.P.S., se înfiinţează prin
reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi respectiv a instituiţilor aflate in
coordonare sau in subordinea Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi
de prevenţie.
b)
A.N.P.S. este
autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică,
aflată în coordonarea Guvernului,
c)
A.N.P.S. este
finanţată din bugetul de stat,
d)
A.N.P.S. îşi exercită
atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi, prin preluarea tuturor
atribuţiilor şi prerogativelor Ministerului Sănătăţii, Institutul de Sănătate
Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în desfăşurarea,
coordonarea şi implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii.
(2)
A.N.P.S. are sediul
central în municipiul Bucureşti, şi are birouri, în toate judeţele ţării sau în
orice altă localitate de pe teritoriul României în funcţie de necesităţi.
Art. 8 - (1) în sensul prezentei legi, activitatea
exercitată de A.N.P.S. se refera la:
a)
promovarea sănătăţii
si educaţia pentru sănătate;
b)
analiza, monitorizarea
si evaluarea riscurilor pentru sănătate;
c)
reducerea impactului
factorilor de risc în populaţia generală si in grupurile vulnerabile;
d)
prevenirea şi
combaterea bolilor infecto-contagioase;
e)
prevenirea si
depistarea precoce a bolilor cronice;
f)
modalităţi de
organizare a activităţilor preventive in sistemul de sănătate;
g)
activităţi de
comunicare;
h)
activităţi integrative
si multisectoriale referitoare la politici de prevenţie specifice.
(2)
A.N.P.S.este
autoritate competentă la nivel naţional pentru aplicarea şi urmărirea
respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la nivelul
Uniunii Europene, în domeniile la care se face referire în alin. (1), dacă prin
lege nu se prevede altfel.
Art. 9 - (1) Activitatea
exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera a) se realizează
prin:
a)
evaluarea
principalilor determinanţi ai stării de sănătate si a reflectării pozitive a
acestora in special in politicile publice referitoare Ia venituri, locuri si
condiţii de muncă, urbanism si condiţii de locuit, securitatea alimentară si
mediul înconjurător;
b)
participarea împreună
cu alte instituţii guvernamentale la elaborarea a unor politici publice care să
maximizeze sănătatea populaţiei;
c)
analiza si evaluarea
nevoilor de sănătate ale populaţiei si comunităţilor din România;
d)
elaborarea,
participarea la implementare si monitorizarea activitatilor de promovare a
sănătăţii si schimbare a comportamentelor la risc la nivel naţional;
e)
activitati de
marketing social;
f)
elaborarea împreuna cu
Ministerul Educaţiei si a Ministerului Tineretului si Sportului a curiculei de
educaţie pentru sănătate.
(2)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera b) se realizează prin:
a)
identificarea
factorilor de risc semnificativi pentru populaţia României, ţinând cont de
specificul local;
b)
analiza distribuţiei
riscurilor pentru sănătate in populaţia României;
c)
elaborarea de metode
predictive de estimare si cuantificare a riscurilor pentru sănătate;
d)
monitorizarea continuă
a riscurilor pentru sănătate prin corelarea datelor referitoare la
determinanţii stării de sănătate, a datelor referitoare Ia starea de sănătate
si a celor referitoare la utilizarea serviciilor de sănătate;
(3)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută Ia art.8 alin.(I), litera c) se realizează prin:
e)
elaborarea de
regulamente, norme, instrucţiuni, general aplicabile şi obligatorii, prin care
populaţia generală să aibă acces şi să poată identifica cu uşurinţă factorii de
risc pentru sănătatea lor;
f)
iniţierea, împreună cu
Ministerul Sănătăţii, a proiectelor de lege necesare pentru desfăşurarea
activităţii specifice, inclusiv constituirea unui sistem de bonificaţii pentru
cetăţenii care acordă un interes personal crescut faţă de măsurile de
prevenţie;
g)
elaborarea de programe
de activităţi transsectoriale în vederea creării de mecanisme de stimulare a
populaţiei pentru urmarea unui mod de viaţă sănătos;
h)
exercitarea
controlului aplicării măsurilor prevăzute la literele c) şi d), dispunerea de
măsuri şi aplicarea de sancţiuni.
(4)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută la art,8 alin.(l), litera d) se realizează prin:
a)
achiziţia de
vaccinuri, conform necesităţilor obiective ale României, ţinând cont de
recomandările OMS;
b)
asigurarea
distribuţiei vaccinurilor pe întreg teritoriu României, prin birourile teritoriale;
c)
desfăşurarea
campaniilor de promovare şi informare a populaţiei generale privind vaccinarea;
d)
finanţarea campaniilor
de vaccinare în vederea atingerea obiectivelor stabilite la alin (1), lit a),
pentru fiecare medic şi unitate administrativ teritorială în parte;
e)
finanţarea activităţii
de supreveghere epidelmiologică pe întreg teritoriul României;
f)
dispunerea de măsuri
şi aplicarea de sancţiuni.
(5)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera e) se realizează prin:
a)
identificarea şi
achiziţia instrumentelor necesare profesioniştilor in domeniul sănătăţii pentru
depsitarea factorilor de risc pentru fiecare boală cronică în populaţia
generală, fără discriminare;
b)
crearea programelor
individualizate de diagnostic precoce pentru fiecare pacient în parte;
c)
finanţarea programelor
naţionale pentru depsistarea precoce a bolilor cronice;
d)
elaborarea de
regulamente, norme, instrucţiuni, general aplicabile şi obligatorii, atât
pentru medici cât şi pentru pacienţi;
e)
crearea unui mecanism transparent
de rambursare a activităţii medicilor, respectiv plată per rezultat;
f)
dispunerea de măsuri
şi aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor de la litera d).
(6)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera f) se realizează prin:
a)
elaborarea si
utilizarea mecanismelor si instrumentelor de prioritizare a activităţilor
preventive;
b)
integrarea
activităţilor de promovarea sănătăţii si prevenirea bolilor in managementul
bolilor cronice si in procesele de coordonare a îngrijirilor pentru sănătate;
c)
identificarea si
implementarea de mecanisme inovative de furnizare si finanţare a activităţilor
preventive;
d)
elaborarea de
instrumente de îmbunătăţirea calităţii si audit clinic pentru activităţile
preventive;
e)
monitorizarea performanţelor
sistemului de sănătate în domeniul prevenţiei.
(7)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută Ia art.8 alin.(l), litera g) se realizează prin:
a)
identificarea
modalităţilor optime de informare si comunicare către populaţie cu privire la
determinanţii sociali ai stării de sănătate si factorii de risc;
b)
desfăşurarea de
acţiuni de informare a populaţiei privind factorii de risc si comportamentele
la risc;
c)
desfăşurarea de
campanii naţionale de informare si sensibilizare referitoare la riscurile comportamentale
si societale cu impact major in sănătatea populaţiei.
(8)
Activitatea exercitată
de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera h) se realizează prin:
a)
identificarea si
elaborarea împreună cu alte instituţii guvernamentale a politicilor publice
care imbunatatesc starea de sănătate;
b)
supravegherea
implementării principiului „sănătatea in toate politicile”;
c)
identificarea de
instrumente pentru cuantificarea impactului asupra sănătăţii in politicile si
publice si proiectele implementate in comunităţi si monitorizarea implementării
acestor instrumente;
Art.10. - A.N.P.S., membrii
conducerii şi personalul acesteia pot solicita şi au obligaţia de a accepta
colaborarea cu orice altă instituţie, organism, organizaţie non-guvemamentală
sau autoritate în exercitarea atribuţiilor lor conferite de lege.
Art. 11. - (1) A.N.P.S.este condusă de un consiliu format
din 11 membri, după cum urmează:
-6 membri propuşi, prin rotaţie, de către societăţile
medicale profesionale implicate în prevenirea, diagnosticul si tratamentul
bolilor cu impact major în România,
-1 membru propus de către Institutul Naţional de
Statistică,
-1 membru propus de către Comisia Naţionala de Prognoză,
-1 membru propus de către Preşedinţia României,
-1 membru propus de către Camera Deputaţilor,
-1 membru propus de către Senatul României.
(2)
Membrii consiliului
A.N.P.S. sunt numiţi de Prim-Ministru, prin decizie a Prim- Ministrului.
(3)
Atribuţiile si
responsabilităţile specifice ale consiliului A.N.P.S., criteriile de
eligibilitate ale membrilor consiliului si indemnizaţiile acestora se stabilesc
prin Hotărâre de Guvern.
(4)
Conducerea executivă a
A.N.P.S. este asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un
vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat cu un mandat pentru 5 ani;
(5)
Conducerea birourilor
judeţene este asigurată de un şef birou;
(6)
A.N.P.S. preia, prin
transfer de la Ministerului Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică, precum
şi de la Direcţiile de Sănătate Publică, tot personalul implicat în
desfăşurarea, coordonarea şi implementarea programelor de prevenţie în domeniul
sănătăţii.
Art. 12 — (1) Membrii
A.N.P.S. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)
să fie cetăţeni români
cu domiciliul în România, cu o bună reputaţie şi pregătire profesională şi o
experienţă profesională corespunzătoare în domeniile de competenţă;
b)
să observe cu atenţie
şi să evite conflictul de interese.
Art. 13 - (1) Revocarea din funcţie a unui membru al
Consiliului A.N.P.S. se face când acesta nu mai îndeplineşte condiţiile pentru
exercitarea funcţiei sale sau dacă se face vinovat de comiterea de fapte
reprobabile în exercitarea funcţiei şi sau în legătură cu aceasta.
(2)
Revocarea din funcţie
se face de către Primul-ministru, prin decizie, la solicitarea motivată a
organismului care la propus.
(3)
Membrul A.N.P.S.
revocat va fi înlocuit în termen de 30 de zile.
Art. 14 - (1) Preşedintele este reprezentantul de drept al
A.N.P.S., ca autoritate administrativă autonomă, ca persoană juridică de drept
public şi în raporturi de drept comun.
(2) In cazul imposibilităţii temporare de exercitare a
prerogativelor preşedintelui, reprezentarea A.N.P.S. revine vicepreşedintelui.
Art. 15 - (1) Convocarea
Consiliului A.N.P.S. se face de către Preşedinte ori de câte ori este necesar
sau la solicitarea a cel puţin 8 membri ai acestuia.
(2)
Consiliul A.N.P.S.
deliberează valabil în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu dintre membrii
săi,
(3)
Hotărârile sunt
adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi
(4)
Hotărârea adoptată
este obligatorie pentru preşedintele A.N.P.S., precum şi pentru orice alt
membru al A.N.P.S..
Art. 16 - (1) Structura
organizatorică, numărul de posturi, atribuţiile de conducere şi de execuţie ale
personalului, criterii de angajare şi selectare a personalului care să asigure
desfăşurarea în bune condiţii a activităţii, se stabilesc de către Consiliul
A.N.P.S., sens în care acesta trebuie să aprobe cel puţin: organigrama,
regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern.
(2) în activitatea descrisă
la alin (1) consiliul A.N.P.S. are obligaţia de a observa structura
organizatorică precum şi structura şi cheltuielile de personal ale structurilor
din Ministerului Sănătăţii şi respectiv din Direcţiile de Sănătate Publică pe
care le preia.
(2) Consiliul A.N.P.S.
stabileşte prin regulament propriu regimul şi principiile privind remunerarea
membrilor Consiliului şi a personalului angajat. în baza acestuia, Consiliul
hotărăşte nivelul remunerării membrilor săi şi a personalului angajat, cu
luarea în considerare a nivelul remuneraţiei acordate unor poziţii şi funcţii
similare din Ministerul Sănătăţii şi respectiv DSP.
Art. 17 - (1) în numele A.N.P.S., preşedintele A.N.P.S.
prezintă şi supune aprobării Comisiilor de sănătate reunite ale Senatului şi
Camerei Deputaţilor, cu avizul Ministrului Sănătăţii, până la data de 10
februarie a anului următor, raportul anual al A.N.P.S., care cuprinde
activităţile acesteia din anul anterior, precum şi activităţile planificate
pentru anul în curs.
(2)
Respingerea raportului
anual prin votul Comisiilor reunite de sănătate atrage după sine obligaţia
guvernului de a reevalua activitatea preşedintelui şi a consiliului A.N.P.S.
(3)
Raportul prevăzut la
alin.(l) se publică de către A.N.P.S., după prezentarea acestuia în Parlament.
Art. 18 - (1) A.N.P.S. se
finanţează din bugetul de stat, precum şi din venituri proprii in concordanţă
cu prevederile art 6, alin (1).
Art. 19 - Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de
către consiliul A.N.P.S. în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile
acesteia.
Art.20 - A.N.P.S. poate să cumpere, să închirieze sau să
dobândească în proprietate ori în folosinţă imobilele necesare desfăşurării
activităţii din sursele de finanţare prevăzute la art. 18 alin.(2).
Art.21 - (1) A.N.P.S. preia
de la Ministerul Sănătăţii, Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi
Institutul de Sănătate Publică pe bază de protocoale de predare-preluare
încheiate cu fiecare dintre acestea, în termen de 30 zile de la data numirii
membrilor consiliului al A.N.P.S., disponibilităţile băneşti existente în
conturi şi patrimoniul stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite
potrivit art. 28 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte drepturi şi
obligaţii ce decurg din acestea.
(2) Protocoalele prevăzute la alin.(l) intră în vigoare la
data semnării ultimului protocol.
Art.22 - A.N.P.S. preia
numărul de posturi şi personalul de la Ministerul Sănătăţii, Direcţiile
Judeţene de Sănătate Publică şi respectiv Institutul de Sănătate Publică, care
au atribuţiuni în activitatea de prevenţie în sănătate, cu menţinerea tuturor
drepturilor avute la data preluării, inclusiv cele salariate.
Capitolul
V - Controlul activităţii A.N.P.S.
Art 23. (1) Controlul
activităţilor, evaluarea rezultatelor activităţilor prevăzute Ia art 8. alin.
(1) fac obiectul activităţii specifice a Ministerului Sănătăţii.
(2)
Ministerul Sănătăţii
întocmeşte semestrial un raport de evaluare a gradului de implementare a
programelor propuse de consiliul A.N.P.S. precum şi a modului în care
conducerea executivă a A.N.P.S. pune în aplicare acest program; raportul este
înaintat către Consiliul A.N.P.S. şi ministrul sănătăţii.
(3)
In cazul în care
Ministerul Sănătăţii constată existenţa unor vulnerabilităţi sau ameninţări
imediate la adresa sănătăţii publice înaintează deîndată un raport către
A.N.P.S şi Secretariatul General al Guvernului împreună cu un set de propuneri
pentru rezolvarea situaţiei.
Capitolul
VI - Beneficiarii programelor şi acţiunilor de prevenţie
Art 24. Toţi cetăţenii români
precum şi rezidenţii legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile
şi acţiunile de prevenţie indiferent de calitatea lor de asigurat.
Art. 25. (1) Toţi beneficiarii programelor, măsurilor şi
acţiunilor de prevenţie care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot
beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate (CNAS) precum şi a asigurătorilor privaţi.
(2) în cazul sistemului
naţional de asigurări sociale de sănătate stimulentele financiare acordate de
CNAS se constituie sub forma unor transferuri din Fondul Naţional Unic de
Asigurări Sociale de Sănătate, într-un cont personal de economii de sănătate
(CES), care ca unică destinaţie acoperirea unor cheltuieli de sănătate,
cheltuieli efectuate conform condiţiilor stabilite prin Contractul-cadru care
reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului
naţional de asigurări sociale de sănătate (numit în continuare Contract-cadru).
(4)
Cuantumul sumelor
acordate ca stimulente financiare precum şi condiţiile de aplicare specifice se
stabilesc prin Contractul-cadru.
(4)
în cazul asigurărilor
private de sănătate modalităţile de stimulare financiară se stabilesc prin
contractul de asigurare.
(5)
Persoanele care doresc
să beneficieze de stimulentele financiare prevăzute la alin (1), indiferent
dacă aceste stimulente sunt acordate de CNAS sau asigurătorii privaţi, trebuie
să îndeplinească cumulativ minim două condiţii:
a)
să prezinte o stare
bună de sănătate sau după caz să demonstreze că respectă întocmai recomandările
medicului;
b)
să demonstreze
practicarea activă a unui sport prin participarea la competiţii sportive.
Art. 26. (1) Orice cetăţean român, indiferent de calitatea
de asigurat are dreptul de a refuza participarea la programele şi acţiunile de
prevenţie în sănătate desfăşurare de ANPS.
(2)
în cazul în care
persoana refuză participarea la acţiunile de prevenţie de la art. 8, alin (1)
litera a) şi respectiv b) aceasta poate suporta parţial sau în totalitate
costurile tratamentelor medicale, conform normelor de aplicare a prezentei legi
precum şi a Contractului-cadru.
(3)
Refuzul persoanei se
exprimă în scris, motivat şi cuprinde obligatoriu:
a)
declaraţia pe proprie
răspundere că a luat la cunoştinţă de indicaţiile medicului şi de riscurile din
punct de vedere medical la care se supune prin refuzul său;
b)
declaraţia pe proprie
răspundere că a luat la cunoştinţă de prevederile art. 27 din prezenta lege
precum şi de prevederile specifice din Contractul-cadru, referitoare la
situaţia sa medicală şi refuzul său.
(4)
în cazul minorilor sau
a persoanelor care nu au capacitatea de exerciţiu, părintele, respectiv
tutorele legal au obligaţia de a exprima în scris refuzul de a participa la
programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie.
Capitolul VII - Dispoziţii finale şi tranzitorii
( ... )
Sursa www.cdep.ro
~ ~ ~
Nu ma erijez intr-un fin cunoscator al detaliilor legislative insa nici
nu pot accepta obligativitati care la un moment dat sa imi puna in
pericol libertatea de decizie, indiferent de "buna intentie" de moment.
Sunt probleme, e adevarat, insa nu asa le rezolvi stimabile guvernn Nu
mai fura dle politician, nu mai insela tara si da-ti silinta sa gasesti
parghiile democratice pentru care esti ales si platit !
Comentarii
Trimiteți un comentariu