sâmbătă, 22 septembrie 2012

TEATRU-RADIO 
SÂMBĂTĂ 22 SEPTEMBRIE 2012 – ORA 10:00 - 13:00
RADIO SUFLEȚEL VĂ INVITĂ SĂ ASCULTAȚI
TEATRU RADIOFONIC

PIESA: O scrisoare pierduta  ( I. L. Caragiale)
        D'ale carnavalului ( I. L. Caragiale)


prod-116-coperta scrisoare        Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie S.N. 13 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.           
           S-a născut la 1 februarie 1852,[1] în satul Haimanale, care îi poartă numele, fiind primul născut al lui Luca Ștefan Caragiale și al Ecaterinei Chiriac Karaboas. Tatăl său, Luca (1812 - 1870), și frații acestuia, Costache și Iorgu, s-au născut la    Constantinopol, fiind fiii lui Ștefan, un bucătar angajat la sfârșitul anului 1812 de Ioan Vodă Caragea în suita sa.
           Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Karaboas.
           Gloria literară a lui Caragiale a fost consfințită în seara zilei de 26 octombrie 1884, la Iași, la lectura piesei "O scrisoare pierdută", în casele lui Iacob Negruzzi. Piesa a fost jucată în premieră, pe scena Teatrului Național din București, la 13 noiembrie 1884, înregistrând un mare succes de public, prin seria de 11 reprezentații consecutive, în decurs de numai trei săptămâni.



Rezumatul piesei:

O scrisoare pierdută:           

 Lucrarea este o comedie in 4 acte si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului trecut. Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private, inscriindu-se intre comediile de moravuri si caracter.
          Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat, situatia poate fi generalizata), pe fundalul unei agitate campanii electorale. Intre avocatul Nae Catavencu, din opozitie, care aspira la o cariera politica, si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache, Zoe.
         Dornic de parvenire, Catavencu recurge la santaj (al carui instrument este "scrisorica") pentru a obtine candidatura in locul lui Farfuridi.Dar, dupa ce Zoe ii convinge pe Tipatescu si Trahanache sa il aleaga pe adversar, pe lista candidatilor este trecut din ordinul autoritatilor de la centru, un nume necunoscut: Agamemnon Dandanache.
          Interesele contrare se incalcesc in timpul sedintei de numire oficiala a candidatului, dar solutia vine de la politaiul Pristanda care pune la cale un scandal menit sa-l anihileze pe Catavencu. In incaierare, acesta isi pierde palaria in care era ascunsa scrisoarea, si, devenit inofensiv, este nevoit sa accepte patronajul lui Zoe. In final, toata lumea se impaca, micile pasiuni dispar ca prin farmec, iar Dandanache este ales in "unanimitate".
          Piesa este remarcabila, in primul rand, prin arta compozitiei.Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii), care da unitate operei; dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri marcanti ai partidului lor; aparitia lui Dandanache)

D'ale carnavalului      

      I.L.Caragiale satirizeaza in comedii moravuri grave ale societatii sau defecte morale esentiale ale oamenilor,fiind adeptul unei cugetari clasice:,,ridendo castigat mores”(rasul indreapta moravurile). Comicul de situatie reiese,asa cum il arata si numele,din situatiile cele mai suprinzatoare in care sunt puse personajele,provotcate de coincidente, de incurcaturi, confuzii si imprejurari echivoce.
         Intreaga piesa ,,D-ale carnavalului’’ se bazeaza pe astfel de situatii, fiecare scena in parte fiind o ilustrare a acestui comic. Infatisand tipul cuceritorului, al aventurierului, Nae Girimea, frizer si subchirurg, provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei, declanseaza comicul de situatie ,care constituie si subiectul comediei. El este amantul Mitei Baston, care la randul ei este amanta lui Mache Razachescu, ce-i mai zice si Cracanel. Dar,in acelasi timp, Nae este si amantul Didinei Mazu, amanta lui Ianu Pampon.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu