duminică, 27 noiembrie 2011

“…nu moare o persoana, ci un intreg veac de comori…”

ROMANI CU CARE NE MANDRIM
IOAN PAULENCU



Salut! In primul rand pe mine personal nu ma cunosti, si nu cred ca ai auzit vreodata de mine, as vrea sa facem putina cunostinta pina sa trecem la subiect. Ma numesc Mihai, am 22 de ani, sunt originar din m.Balti, student anu IV la Facultatea de Urbanism si Arhitectura a Universitatii Tehnice din Moldova, absolvent al scolii de muzica “George Enescu”, solist al orchestrei de muzica populara “Tineretea”, laureat al diferitor festivaluri internationale atit muzica populara cit si muzica usoara. In prezent colaborez cu diferiti compozitori de muzica usoara din Moldova si sper ca pina la finele anului sa lansez citeva piese de debut.
Mai bine de 2 ani, am facut cunostinta cu o persoana de la Academia de Muzica care imi ofera in prezent lectii de canto popular, este vorba despre Maestrul Ioan Paulencu, Artist al Poporului din Moldova, solist al Operei Naţionale, Preşedintele Societăţii Culturale Salvati Folclorul, conferenţiar universitar. Acest domn, m-a impresionat foarte mult cu dragostea fata de poporul Basarab,dar si mai mult, intentioneaza să filmeze un film: “Nunta Străbunilor, cel mai sacru argument al existenţei noastre ca neam şi care ne-ar ridica cu vreo 10 capete mai sus în faţa omenirii” mentioneaza artistu-l. Problema este ca maestrul nu a gasit nici un fond de sustinere,s-a adresat printr-un român din Basarabia, la diaspora românilor din Canada, Italia, Spania, Portugalia, SUA s a, cu rugămintea de finanţare. Au trecut mulţi ani şi nu a mai optinut niciun răspuns. Dar cel mai Jalnic me-a fost sa aud de la dinsul ca va fi nevoit sa plece cu această comoară spirituală pe lumea cealaltă.A deschis si un cont, Iată datele bancare: Victoriabank, filiala nr. 3 Chişinău, cod bancar: VICBMD2X416. Contul în lei şi cel în euro: 22332039210.
Practic de un an de zile, regizeza o emisiune folclorică la radio “Vocea Basarabiei” numită Perle folclorice care nu trebuie să fie uitate. De la bun început şi până acum aceste emisiuni se păstrează în arhivele radioului. Se bucură însă de un singur lucru, că majoritatea studenţilor sai, absolvenţi de canto popular, conduc nunţi, recită oraţii nupţiale, conocării, iertăciuni nupţiale si au devenit interpreti mari in R.M ca Igor Cuciuc, Diamanta Paterau, Ion Paladi, Adriana Ochisanu s a.
Trebuie ca acest “fenomen” sa fie promovat , invitat la postulurile de televiziune si radio ! Simt nevoia sa va adresez aceasta rugaminte, deoarece nu pot sa las lucrurile in acest hal, lasind numai voia vicleanului diavol, care se bucură nespus de nereusinta promovarii lucrurilor frumoase, care dupa parerea mea trebuie sa le dam viata, sau cum mai mentioneaza artistul “nu moare o persoana, ci un intreg veac de comori care au fost cultivate dea lungul anilor de stramosii nostril si laste cu drag in minele noastre la pastrare, ear noi le dam uitarii, care pot fi readuse la viata ocupind topul celor mai vizitate tari in lista turistica impresionind sip e altii cu traditii si diverse, numeroase obiceiuri”


Link video cu interviu al Maestrului Paulenco:
http://www.youtube.com/watch?v=8zD9rVWadAY

4 comentarii:

  1. Artistul Ion Paulencu, pe lângă dedicaţia sa de zeci de ani scenei Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău, are o viaţă consacrată în mod nedeclarat valorilor umane. Pe parcursul anilor a purtat de grijă folclorului românesc din Nordul Bucovinei, păstrând în sufletul său arta populară, unicul loc în care nu a putut fi distrusă.

    Ioan Paulencu şi-a păstrat energia şi curajul de a apăra românismul alături de omenie pe tot parcursul vieţii. În vara curentă, aflând despre situaţia grea a sinistraţilor de lângă Prut, artistul a donat necondiţionat pensia sa, iniţiind şi o campanie în familia sa şi printre cunoscuţi, cu o motivare dezarmantă: «Oamenii care au împărţit cu mine dragostea lor ani la rând au ajuns la strâmtoare. Eu ştiu să cânt, dar ştiu să şi lăcrimez pentru poporul meu».

    http://www.zdg.md/exclusiv/omul-de-garda/ion-paulencu

    RăspundețiȘtergere
  2. Romani Cu Care Ne Mandrim

    Interviu Cu Maestrul Ioan Paulencu
    Artist al Poporului din Moldova, solist al Operei Nationale, Presedintele Societetii Culturale “Salvati Folclorul”, conferentiar universitar.

    De Gabriel Teodor Gherasim, New-York
    Motto: Noi romanii din Bucovina de Nord, Bugeac si Basarabia, in decurs de aproximativ 250 ani, am trait doar 22 de ani in propria noastra Tara, Romania, din 1918-1940… Cred ca nu este nici o noutate daca voi raspunde ca am suferit enorm de mult pentru ca am fost si sunt roman. (I. Paulencu)

    Pe Maestrul Paulencu l-am gasit intamplator la You Tube, ca oaspete al Radio Moldova, care ii lua un interviu. M-a impresionat cu talentul, caracterul, dragostea de neam, limba si cultura romaneasca. L-am rugat recent ca sa ne acorde un interviu, si a avut amabilitatea ca sa accepte.

    Gabriel Gherasim: Stimate maestre Paulencu, dati-ne va rog cateva date biografice.

    Ioan Paulencu: Sunt nascut la 5 decembrie 1940, regiunea Cernauti, comuna Voloca. Dupa absolvirea scolii, am muncit la diferite servicii fizice: la caile ferate, ca muncitor, la parcul de tramvaie ca muncitor, la reteaua de drumuri regionale ca muncitor. La varsta de 19 ani, mi-am insusit meseria de modelier cizmar. Am lucrat asa pina la varsta de 26 de ani, in timp ce cantam in paralel si in corul bisericesc din sat. La 26 de ani,am devenit student al Institutului de arte ”Gavriil Muzicescu” din Chisinau. Din anii 1968-1972, in paralel cu studiile, am lucrat in orchestra “Folclor” al Radioului si Televiziunii din Moldova. Din 1972 pana in present (71 de ani), sunt solist la Opera Nationala.

    Gabriel Gherasim: Maestre Paulencu, ce a insemnat ca sa fiti etnic romani in teritoriile ocupate de rusi dintre Nistru si Prut?

    Ioan Paulencu: Stimate Domnule Gherasim, cred ca nu este nici o noutate daca voi raspunde ca am suferit enorm de mult pentru ca am fost si sunt roman. In Basarabia, pe timpul sovetic,toti romanii erau persecutati. In anul 1978, m-am dus ca sa-mi corectez toate datele biografice, prezentand certificatul de nastere, al meu, al tatalui si al mamei, certificatul lor de casatorie, unde erau descrisi ca: agricultori romani. Nu au vrut sa ma inregistreze ca roman. M-au sfatuit sa ma adresez la sectia de pasapoarte republicane din Moldova.

    In prealabil, in 1957, la cercul militar, in mai putin de 2 minute mi se schimbase numele: din Paulencu in ‘Pavlenco’, din Ioan in ‘Ivan’, si din roman in ‘moldovan’. Deci la sectia de pasapoarte republicana, seful, cand a citit documentele romanesti ale parintilor, m-a intrebat: ”si dumneata vrei sa te scrii acum ca roman?” Eu i-am raspuns: ”Eu nu vreau sa ma ‘scriu’ roman, eu SUNT roman, si punctum”. La raspunsul meu, seful a exclamat tare, ca: ”mai degraba decat ca sa ma inscrie pe mine ca roman, s-ar spanzura el”. I-am raspuns foarte politicos: ”Va rog ca sa-mi semnati corectarea documentelor de identitate, pe urma va puteti si spanzura daca poftiti”. Seful a sarit de pe scaun, si m-a amenintat, ca ma va reclama la politie. Eu i-am raspuns: “Asta vreau sa fac si eu, deoarece dumneata mi-ai insultat natia”. Seful a aprins o tigara, defiland nervos prin birou, si dupa cateva fumuri de tigara, a exclamat cu ura: “E imposibil de lucrat asa!” Cu multa sila mi-a semnat documentele. Cu asa nervi, mi-am recapatat din nou, numele, prenumele si nationalitatea. Luandu-mi documentele semnate, i-am zis: ”Eu,la revedere nu va spun, de oarece nu ati meritat asa binete”.

    Colegii din Teatru afland ca am redevenit “roman”, atat rusii, cat si “moldovenii”, m-au urat fatis dupa aceea. Inchipuiti-va ca daca chiar astazi, in mileniu III, sunt unii cetateni care se bat cu pumnul in piept si striga: ”Sunt moldovan”, deci nu “roman,” va inchipuiti reactia de atunci.

    RăspundețiȘtergere
  3. Gabriel Gherasim: Enumerati va rog cateva din activitatile dumneavoastra profesioniste.

    Ioan Paulencu: In opere,am interpretat cele mai de frunte rolulri pentru Basi precum: de G.Verdi rolul preotului Goardean, din opera ”Forta destinului”; Regele Fillip si Inchizitorul din ”Don Carlo’ ‘; Regele si marele preot Ramfis din opera ”Aida”; Zaccaria din opera ”Nabucco”; Monterone Sparafucili din opera “Rigoletto”; Ferando din opea “Trubadur”; de S. Gounod, Mefisto din opera “Faust”; de P. Ceaikovski regele Renne din opera “Iolanta”; Cneazul Gremen din opera “Evghenin Oneghin”; Borodin-Cneazul Galetkii, si Hanul Conciak din opera “Cneaz Igor”; de G. Rossini Don Basilio- din opera “Barbierul din Sevilla”; de G.Mustea, Alexandru Lapusneanu din opera cu aceeasi nume.

    In total, am interpretat, peste 60 de roluri. Pe parcursul acestor decenii,m-am ocupat intens de promovarea folclorului romanesc, care nu are egal in lume. Doinele, baladele, cantecele nuptiale, colinde, uraturi. Cant la 15 instrumente populare precum: cavalul romanesc, cel unguresc, tilinca, dramba, muzicuta, ocarina, fluier, frunza, cimpoi, fluier ingemanat. s.a.

    De 3 decenii, sunt profesor de canto, la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice, si la Colegiul de Muzica “Stefan Neaga.” Am studenti laureati cu marile premii nationale si internatioanle. La colgiul S.Neaga, am inaugurat un ansamblu etno-folcloric, care la propunerea studentilor a fost numit: “Bucovina. “Aceasta denumire inofensiva, pana acum insa, nu a fost confirmata. Mi s-a spus sa propun prin cerere la consiliul profesoral, ca sa-mi accepte aceasta denumire. Nu a fost acceptata, nici acolo si mi s-a raspus ca orice denumire merge…numai ”Bucovina” nu. Cu aceasta v-am spus foarte multe. Folclorul si cultura din Bucovina, miros prea mult a romanism in Basarabia.

    Gabriel Gherasim: Cum explicati maestre, perseverarea spiritului romanesc in teritoriile ocupate, in ciuda paranoii anti-romanesti din zone curat daco-romane dupa etnie, limba, civilizatie si istorie?

    Ioan Paulencu: Stimate Domnule Gherasim, noi romanii din Bucovina de Nord, Bugeac si Basarabia ,in decurs de aproximativ 250 ani,am trait doar 22 de ani in propria noastra Tara, Romania, din 1918-1940. Tot noi, acesti romani din Bucovina de Nord, pana astazi,am pastrat cel mai mare focar al romanismului, pentru care suntem maltratati si invidiati de natiunile care ne-au ocupat de atata amar de vreme. Mai mult, un roman din Bucovina de Nord, ca sa primeasca vre-un titlu onorific, trebuie sa munceasca de patru ori mai mult, decat un roman din Basarabia, darami-te din Romania actuala.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ca sa va dau un exemplu: de 20 de ani, ma lupt, ca sa filmez un film: “Nunta Strabunilor”, care este cel mai sacru argument al existentei noastre ca neam, si care ne-ar ridica cu vre-o 10 capete mai sus in fata Omenirii. Din pacate, pana astazi, nu am gasit nici un finantator. M-am adresat printr-un roman din Basarabia, la diaspora romanilor din Canada, Italia, Spania, Portugalia, SUA, s.a., cu rugamintea de finantare. Au trecut multi ani, si nu am nici un raspuns. Sunt nevoit sa plec cu aceasta comoara spirituala pe lumea cealalta.

    Ma bucura un singur lucru, ca majoritatea studentilor mei absolventi de canto popular, conduc nunti, recita oratii nuptiale, conocarii, iertaciuni nuptiale. Prin acesti bravi studenti, incerc sa fac o micro-revolutie si o renastere nationala. Toate aceste perle folclorice sunt imprimate in fondurile de aur ale tezaurului folcloric daco-roman, prin sarguinciosii mei studenti, care au preluat aceasta stafeta pentru a o duce mai departe. Eu personal, sunt invitat uneori la nunti, ca sa recit la prima masa iertaciuni, oratii, conocarii, si ca sa le cant cateva melodii nuptiale si folclorice romanesti. Practic de un an de zile, regizez o emisiune folclorica la radio “Vocea Basarabiei,” care se numeste: ” Perle folclorice care nu trebuie sa fie uitate”. Aceste emisiuni de la bun inceput si pana acum , se pastreaza in arhivele radioului. Le putem transmite pentru mass-media de limba romana din Romania si exil daca o sa le solicite. Sper ca va prezenta pentru cititorii dumneavoastra un mare interes.

    Gabriel Gherasim: Ati mai dori sa adaugati ceva pentru cititori?

    Ioan Paulencu: In prezent lucrez la un manual.Metoda si Specificul Predarii Cantecului si Romantei Populare Romanesti, un manual care nu exista nici in Moldova si nici in Romania. Nici pe de parte nu am spus totul despre activitatea mea in domeniul artei clasice si populare, dar cred ca este sufficient pentru acum. Rugamintea mea este, ca sa ma ajute cei care pot, pentru colectarea fondurilor, cu care as putea face filmul “Nunta Strabunilor”.

    Va multumesc pentru sansa de a imparti cate ceva despre cultura daco-romana din teritoriile indepartate de Tara, dar nu si de neam. Pot fii contactat pentru cei care doresc sa comunice cu mine la admin at timofti-m-art.com.

    http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie/interviu-cu-maestrul-ioan-paulencu_22787.html

    RăspundețiȘtergere