duminică, 17 ianuarie 2016

~ Aristide Serfioti ~


Doctorul Aristide Serfioti poate fi trecut el însuşi în lista comorilor de patrimoniu gălăţene. De amintirea lui Serfioti - medic militar, medic civil şi filantrop - se leagă astăzi unele dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură din Galaţi. Cavoul de la Fileşti, unde medicul de origine greacă este îngropat alături de soţia sa, împacă perfect estul şi vestul Europei, prin combinaţia fericită a stilului bizantin cu cel gotic. Lăsată până nu de mult în ruină, casa doctorul de pe strada Domnească (numărul 52) este, după renovare, una dintre cele mai impresionante clădiri istorice ale oraşului.

 

Împărţit între două spitale




Deşi o altă unitate medicală din Galaţi îi poartă numele, în curtea Spitalului de Psihiatrie "Elisabeta Doamna", ascuns de ochii trecătorilor de pe strada Traian, este găzduit un bust despre care se spune că redă cu fidelitate fiecare trăsătură a feţei lui Aristide Serfioti. Aşezată pe un un soclu de piatră artificială înalt de peste trei metri, sculptura în bronz a fost realizată în jurul anului 1905, la scurtă vreme de la moartea medicului.

"Iniţiativa ridicării bustului a venit din partea Comitetului de Administraţie al Spitalului „Elisabeta Doamna - Caritatea Gălăţeană”, al cărui preşedinte era P.S.S. Episcop Pimen. În procesul-verbal al şedinţei acestuia, din 5 septembrie 1905, se menţionează: "Ca omagiu de pioasă recunoştinţă pentru eminentele sale fapte, Comitetul trebuie să-i ridice o statuie în faţa spitalului, care să amintească generaţiilor viitoare nu numai actele sale pline de nobleţe, dar şi figura acestuia, ce toată viaţa a fost pentru omenire un om de mare utilitate, cu ştiinţa, cu bunătatea şi cu punga sa".

Sculptura este impresionantă prin arhitectura cu totul deosebită", a precizat Marius Mitrof, consilier la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Galaţi.



Portret psihologic în bronz



Bustul a fost realizat de cunoscutul sculptor Oscar Späthe, apreciat în special pentru corectitudinea stilului şi pentru atenţia pe care o acorda detaliilor. "Dincolo de surprinderea asemănării fizice, Oscar Späthe a încercat să pătrundă în psihologia personajului, punându-i în evidenţă trăsăturile morale. Doctorul nu este îmbrăcat în uniformă militară, ci într-o vestimentaţie civilă, cu capul descoperit, impunând stimă şi respect", a adăugat Marius Mitrof.

Doctorul Aristide Serfioti a administrat şi condus timp de mai mulţi ani Spitalul "Elisabeta Doamna". În acea perioadă, instituţia se numea Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană”. Datorită materialului din care este construită, sculptura este foarte durabilă. Potrivit specialiştilor în domeniu, bronzul era un material "la modă" în sculptură la începutul secolului al XX-lea, aşa cum se întâmplă astăzi cu plasticul, sticla, hârtia ori diverse materiale reciclabile.


Cine a fost Aristide Serfioti




Medicul Aristide Serfioti nu s-a născut la Galaţi. A venit pe lume pe 20 iulie în 1828, la Hydra (Grecia), ca fiu al Mariei şi al lui Chiriac Serphiotis. A urmat şcoala şi liceul în ţara natală, iar apoi a plecat în Germania, la München, unde a absolvit Medicina, în 1851. A profesat mai întâi la Viena, iar ulterior a ajuns în Moldova, din mai 1853 stabilindu-se la Galaţi. În 1857 a fost numit şef al Spitalului Militar, cu grad de colonel, după ce, din 1854, fusese medic de batalion, cu grad de locotenent, la Garnizoana Galaţi. A lucrat şi ca medic în spitalele civile, până în 1901.

Aristide Serfioti este cel care i-a organizat, pentru prima dată, după un model bucureştean, pe medicii gălăţeni în Societatea Medicală, fiind şi preşedintele acesteia între 1868 şi 1881. S-a implicat, de asemenea, în activitatea de Cruce Roşie, având o contribuţie importantă în timpul Războiului de Independenţă. Imediat după război, a cumpărat, de la familia Ghica, moşia Calica (actualul cartier Fileşti), unde a restaurat biserica „Sf. Treime”. Aristide Serfioti a murit pe 24 iulie 1905, în oraşul căruia i-a dedicat aproape întreaga viaţă.

A lăsat prin testament bani pentru îngrijirea bisericii, pentru acordarea unor burse studenţilor medicinişti, pentru înzestrarea mai multor familii tinere din Fileşti şi pentru azilul de copii. Cărţile sale au fost donate bibliotecii Liceului „Vasile Alecsandri” şi Societăţii Medicale din Galaţi.








Doctorul Aristide Serfioti s-a născut în Grecia, la 20 iulie 1828. Provenea dintr-o familie elenă din Hydra. „În anul 1960, Ştefan Constantinide, lucrător în acea vreme la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale din Judeţului Galaţi, în urma unui control efectuat la Spitalul Municipal pe atunci, astăzi Spitalul de Psihiatrie «Elisabeta Doamna», a găsit în subsolul corpului administrativ un număr de 20 de volume conţinând documente legate de viaţa şi activitatea doctorului Aristide Serfioti. Aceste documente scot la lumină o activitate prodigioasă a medicului gălăţean. Acesta provenea dintr-o familie elenă, originară din Insula Hydra, din Grecia, el urmând studiile universitare medicale în Atena, între anii 1846 şi 1850”, a spus Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Ulterior, Aristide Serfioti s-a înscris la Universitatea de Medicină „Ludvig- Maximiliam” din Munchen, unde şi-a susţinut doctoratul. „După susţinerea acestui examen, doctorul Aristide Serfioti pleacă în diaspora, cu alte cuvinte vine în Moldova şi alege să îşi exercite profesia în oraşul de pe malul Dunării. La acea vreme, în Galaţi se afla o numeroasă comunitate de greci. Aici a fost medic militar şi a ajuns până la gradul de colonel, în anul 1862, al Spitalului Militar. A fost, în acelaşi timp, şi medic la Spitalul «Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană»”, a explicat Marius Mitrof. Cu o mână de fier, „în 1863, doctorul Aristide Serfioti a infiinţat, ajutat de alţi colegi, «Societatea medicală din Galaţi», după modelul celei de la Iaşi, fiind preşedinte până în 1881. De asemenea, a condus Comitetul Crucii Roşii, adunând fonduri pentru îngrijirea soldaţilor români, căzuţi în timpul Războiului pentru Independenţă de la 1877 - 1878”, a declarat Marius Mitrof. În aceeaşi perioadă, medicul a sprijinit şi construcţia Spitalului Orăşenesc, pentru toate aceste activităţi fiind decorat şi primind numeroase medalii şi ordinul «Coroana României» în gradul de comandor, «Steaua României» în gradul de ofiţer, Ordinul Rus «Sf. Stanislav» în gradul de comandor şi ordinul «Coroana Prusiei». Un om al epocii sale Aristide Serfioti a manifestat vederi largi, inovatoare, asupra problemelor de igienă şi salubritate ale gălăţenilor, contribuind direct la nimicirea epidemiilor de holeră. De asemenea, a „şlefuit” mentalitatea populaţiei şi a făcut front comun cu alţi colegi de breaslă, influenţând pozitiv activitatea autorităţilor administrative locale. Doctorul a fost recunoscut ca membru al unei elite intelectuale şi a manifestat o atitudine progresistă, în contrast cu mentalul generaţiilor ce trăiau în „secolul naţionalităţilor”. Astfel, Aristise Serfioti s-a bucurat de respectul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al Doamnei Elena Cuza. De asemenea, se afla în relaţii foarte bune cu Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Lascăr Catargiu, primarul Constantin Ressu şi bancherul August Dall' Orso. Relaţii netensionate a menţinut şi cu locuitorii de pe moşia Fileşti-Calica, unde avea un conac şi acareturi.
„În anul 1878, cumpără de la membrii familiei Ghica moşia Calica, din comuna Fileşti, unde şi-a construit un conac, însă în 1880 ctitoreşte biserica cu hramul «Sfânta Treime», pe locul alteia din vălătuci, care data din 1845. Câteva icoane foarte valoroase, pictate pe lemn, se mai păstrează şi astăzi în biserica actuală. În interiorul acesteia, avea să îşi construiască binecunoscutul cavou de astăzi - care este monument istoric - unde şi-a înmormântat soţia şi unde avea şi el să îşi odihnească mai târziu trupul neînsufleţit”, a mai explicat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.



După o carieră exemplară, în 1899, doctorul Aristide Serfioti a ieşit la pensie, dar după numai un an a renunţat la acest drept şi a optat pentru funcţia de medic primar al Spitalului «Sfântul Spiridon din Galaţi», până în 1901, când demisionează şi se retrage din activitatea medicală. În timpul vieţii, doctorul a făcut numeroase donaţii, iar prin testament său, redactat la data de 23 august 1903, a donat mare parte din averea sa spitalului pe care l-a condus aproape trei decenii. Filantrop fără seamă, Aristide a fost considerat de lume drept un om de bine. Doctorul Aristide Serfioti a murit în dimineaţa zilei de 24 iulie 1905. „În numele Comitetului de Administraţie al Spitalului din Galaţi, care are onoarea de a purta numele Majestăţii Voastre, «Elisabeta Doamna», cu durere vă aduc la înalta cunoştinţă decedarea doctorului Aristide Serfioti, membru fondator al acestui spital şi vicepreşedinte al Comitetului. Înmormântarea va avea loc marţi, ora 9 dimineaţa”, scria Pimen, Episcop al Dunării de Jos, Galaţi, la 25 iulie 1905, într-o scrisoare adresată Reginei Elisabeta. În replică, aceasta a răspuns: „Cu mare părere de rău am aflat dureroasa pierdere resimţită de toţi nenorociţii şi bolnavii al căror binefăcător era doctorul Serfioti. Memoria sa va rămâne pururi în inima tuturor”, a scris Regina Elisabeta. Anul acesta, pe 21 august, de Ziua Medicinei Militare, cadrele medicale ale Spitalului Militar de Urgenţă Galaţi au dezvelit bustul comemorativ al doctorului Aristide Serfioti





Surse:

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu