COLT DE ROMANIE - Vătava - Mures

Vătava, mai demult Râpa de Sus (în dialectul săsesc Raipendref, în germană Oberrübendorf, maghiarăFelsőrépa, Répa, Felsőrépás) este o localitate în județul Mureș, Transilvania, România. Vătava este și o comună iar satele care aparțin acestei comune sunt: Vătava, Râpa de Jos și Dumbrava.

Comuna Vătava este atestată documentar în anul 1332.
Numele de Vatava provine de la numele unui boier cu numele Vataf, care a locuit aici in vechi timpuri.

Comuna situată pe Valea Râpii, afluent al râului Mureș, în nordul județului aproape de județul Bistrița-Năsăud.

În 1992 erau 2.368 locuitori, iar la recensământul din 2002 au fost înregistrați 2.135 de locuitori, dintre care 2.026 români, 7 maghiari și 102 țigani.

Comuna Vatava impreuna cu satele din care se compune, este o asezarea omeneasca care dateaza de multe secole. Prima atestarea documentara a acestei comune, este din anul 1333. Atestarea a fost facuta printr-un document de la Vatican, prin care se mentioneaza ca un anume Nicolae din "Rapile"(denumirea comunei de la acea vreme) a donat cativa galbeni catre Biserica. Referitor la numele satelor din comuna, acestea se numeau Rapa de sus(astazi Vatava) respectiv Rapa de Jos(care si azi se cheama la fel), dar si Dumbrava care pastreaza denumirea. Trecem de la mica introducere istorica la descrierea geografica a comunei. Comuna Vatava se intinde pe o suprafata de 16165 ha, fiind formata din trei sate si un catun: Vatava, Rapa de Jos, Dumbrava si nu in cele din urma catunul Herta. Geografic comuna este amplasata in nordul judetului Mures, fiind limitrofa cu comunele Monor si Sieut din judetul Bistrita-Nasaud. Localitatile apartinataore sunt situate pe terasa superioara a malului drept al Muresului, fiind formate in lungul paraului Rapa. Comuna este situata lateral fata de drumul national nr.15 la o distanta care variaza de la 5 la 10 km. Majoritatea teritoriului este situat in zona de munte, pana la varful calimanilor, Bradu Ciont, format din masive paduroase si pasuni de munte. Datorita acestei asezari,formele de relief, clima, vegetatia si solul sunt foarte variate. Localitatile componente ale comunei Vatava,in sine formeaza o individualitate fizico-geografica, constituind in acelasi tipm si zona de contact intre doua mari unitati geografice, zona de munte si zona inalta subcarpatica interna. Relieful este in general plan, cu o altitudine absoluta situata intre 600- 800 m. Datorita depozitelor permeabile nisipo-gresoase care ocupa partea superioara a reliefului, sunt frecvente forme abrupte-rape destul de adanci,de unde si denumirile Rapa de Sus(actualmente Vatava),Rapa de Jos, dateprincipalelor localitati ale comunei. Versantii cu substrat nisipos, in special cei cu expozitie sudica si vestica, sufera intense procese de degradare prin eroziunea de suparafata si torenti. Sunt prezente in teritoriu si forme masive de alunecari de teren. De la Vatava si Dumbrava spre nord domina prin masivitate si altitudine zona muntoasa cu inaltimea maxima peste 1000 m si energie de relief peste 500 m in conditii de fragmentare foarte puternica.