~ Deşertăciuni - Eugen Emeric Chvala ~
simt ...
cum mă topesc
în pleava deşertăciunilor
deşarte,
mult prea deşarte.
ferestrele mici
cu zăbrele
mă strâng
într-un corset
înrobitor.
ochii mă dor
de prea mult gri
şi picioarele-mi tremură
din prea mult
asfalt.
cerul trist
a uitat
să mai zâmbească
şi timpul ...
aleargă,aleargă ...
mi-e dor
de pământ ...
s-alerg desculţ
şi să ascult
vântul nebun.
simt ...
cum zbor
departe ...
sus, sus
departe ...
E.E.C.
12.02.2016
Comentarii
Trimiteți un comentariu