luni, 8 februarie 2016

Propunere legislativă privind activitatea de prevenţie în sănătate




EXPUNERE DE MOTIVE
Populaţia din România trăieşte în medie cu 10 ani mai puţin decât media populaţiei Uniunii Europene şi o parte importantă din ultimele decade de viaţă este trăită cu multimorbidităţi (mai multe boli cronice concomitente) si dizabilitate. Acestei stări de fapt i se adaugă si următoarele:
mortalitatea infantilă este mai mare de 3 ori decât media UE (decese in primul an de viaţă);
-          mortalitatea primei copilării prin boli infecţioase respiratorii si digestive este intre 5 si 50 de ori mai mare decât media UE (răceli si boli diareice);
-          mortalitate prin boli cardiovasculare, mai ridicată de 3-5 ori decât media UE (infarct miocardic si AVC);
incidenţa si prevalenţa cancerelor ce pot fi prevenite este in creştere comparativ cu tendinţa de scădere constantă în marea majoritate a statelor UE;
-          alte boli cronice cu impact major in sănătatea publică au tendinţa constant crescătoare (diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, boli renale cronice) cu consecinţe dezastruoase atât pentru bugetul sănătăţii cât si pentru productivitatea si bunăstarea populaţiei.
De asemenea, statusul social are un rol determinant in inechităţile din starea de sănătate influenţând stilul de viaţă si comportamentul faţă de riscuri, accesul la serviciile de sănătate, cât si povara bolii, dizabilitatea si mortalitatea prematură. Cu alte cuvinte, populaţia cu un status social precar are riscuri considerabil mai mari sa se îmbolnăvească mai repede, să sufere de mai multe afecţiuni cronice si să moară mai repede decât populaţia cu un status social ridicat.
Un sistem de sănătate performant este responsabil pentru doar 20% din starea de sănătate a unei populaţii, restul de 80% fiind consecinţa determinanţilor genetici şi a celor de mediu. De asemenea, este cunoscut ca etiologia bolilor cronice este plurifactorială iar combaterea acestora trebuie să includă imperativ măsuri comprehensive, multisectoriale care ocrotesc si îmbunătăţesc starea de sănătate. Politicile de sănătate implementate până în prezent au încercat să abordeze problemele majore de sănătate publică intr-o manieră fragmentată propunând soluţii punctuale in marea lor majoritate medicale pentru aceste afecţiuni fără rezultate notabile.
Până în prezent, modalitatea în care sistemul de sănătate a răspuns acestor ameninţări a constat intr-o alocare preponderentă a fondurilor destinate asistenţei curative specializate (spitalului si medicamentelor) in detrimentul educaţiei pentru sănătate, asistenţei preventive si asistenţei medicale primare. De asemenea, modalitatea in care este organizat, finanţat si funcţionează sistemul de sănătate în prezent, nu este adaptată ameninţărilor reprezentate de „epidemia” de boli cronice care afectează populaţia din România în prezent si in următorii ani si mai ales nu adresează in mod special riscurile populaţiei cele mai vulnerabile.
Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei in asistenţa medicală primară, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 276/2007, cu modificările si completările ulterioare si desfăşurat in perioada 2007-2008, a fost un real succes din punct de vedere al obiectivelor urmărite: evaluarea stării de sănătate a populaţiei si a factorilor de risc, prevenirea îmbolnăvirilor si mai ales a complicaţiilor, depistarea precoce a afecţiunilor din domeniu] oncologic, cardiovascular, renal si diabet, si întărirea componentei de asistenţă medicală primară.
Deşi un succes, atât pentru autorităţi, cât si pentru pacienţi, preocuparea limitată şi mai ales lipsită de viziune pentru continuarea si extinderea acestui program pune în pericol starea de sănătate a populatţei. Programul a arătat ca o activitate de prevenţie corect implementată la nivel naţional poate îmbunătăţi starea generală de sănătate a populaţiei, dar poate şi scădea semnificativ costurile aferente bolilor cronice.
Menţionăm că România a fost un exemplu pozitiv la nivelul Uniunii Europene numai in anul 2008, când s-a situat pe primul loc in ceea ce priveşte fondurile alocate activităţii de prevenţie ca urmare a programului generic intitulat „Analize gratuite".
Strategia de sănătate 2014-2020 reconsideră rolul esenţial al educaţiei pentru sănătate si al prevenţiei in vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei cât si modalitatea de (re)organizare a serviciilor de sănătate pentru a furniza aceste servicii in mod corespunzător. De asemenea, documente recente ale Comisiei Europene si ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii fac referire la rolul fundamental al determinanţilor sociali ai stării de sănătate in creşterea speranţei de viaţă si a calităţii vietţi unei populaţii. Nu in ultimul rând, alte state cu sisteme de sănătate considerate performante (Franţa, Australia, Canada, Marea Britanie, ţările nordice) au înfiinţat institute/autorităţi naţionale care au ca scop principal îmbunătăţirea determinaţilor sociali ai stării de sănătate, abordarea comprehensivă si multisectorială a conceptului „sănătatea in toate politicile”, investiţii susşinute in activităţi preventive in vederea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor lor.
Astfel, pentru aceste considerente, se impune elaborarea şi aplicarea:
unei politici comprehensive de prevenţie in sănătate bazata pe determinaţii sociali ai stării
de sănătate,
- şi a unui program extins, coerent si consecvent de prevenţie si de urmărire a stării generale de sănătate, la nivel naţional.
Ca atare, adoptarea prezentului act normativ, care asigură cadrul legal necesar pentru execitarea activităţii de prevenţie in domeniul sănătăţii din România, este absolut necesară.
Prezenta propunere legislativă stabileşte principiile si obiectivele prevenţiei in sănătate si obligativitatea statului de a concepe strategii pe termen lung si mediu pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari, un rol esenţial revenind activităţii de prevenţie.
In primele două capitole sunt definite principiile activităţii de prevenţie şi modalităţile de realizare a prevenţiei în sănătate.
Motivaţia capitolului III. In Propunerea legislativă are în vedere introducerea unui Program Naţional de Prevenţie multianual, cu actualizare anuală, prevăzând totodată şi modul in care este adoptat Programul, dar si modul in care va fi finanţată activitatea de prevenţie Ia nivel naţional. Astfel, paşii mecanismului legislativ şi de finanţare sunt:
consiliul A.N.P.S propune o strategie şi program multianual care prioritizează acţiunile de intervenţie;
în baza acestei strategii se elaborează în fiecare an un program anual de prevenţie care este supus aprobării comisiilor de sănătate şi educaţie ale Parlamentului, înainte de legea bugetului;
în baza aprobării de către Parlament a planului anual, în legea bugetului trebuie să se regăsească sumele necesare implementării.
Actul normativ stabileşte o limită bugetară minimă alocată activităţii de prevenţie din România, respectiv nu mai puţin de 10% din sumele alocate sistemului naţional de sănătate (MS şi CNAS).
Prezenta propunere legislativă introduce obligativitatea susţinerii prin bugetul de stat a întregului program naţional de prevenţie, precum şi adoptarea anuală a programului concomitent cu alocarea sumelor necesare prin legea bugetului.
Pentru a îmbunătăţi starea de sănătate si de utilizare a fondurilor publice este obligatoriu ca autorităţile guvernamentale la nivel local si central împreună cu societatea civilă să organizeze si desfăşoare o activitate îndelungată în domeniul prevenţiei si de aceea numai prin lege se creează mecanismele de realizare a obiectivelor propuse.
Motivaţia capitolului IV. Pentru a putea gestiona in mod unitar o activitate de prevenţie realizata multisectorial Ia nivel naţional, pentru a putea urmări in cadrul unor programe multianuale anumite obiective dar si pentru a putea dezvolta rapid strategii in domeniul prevenţiei este necesară înfiinţarea unei instituţii noi, specializate, care să gestioneze separat si exclusiv acest domeniu. Având in veder aceste motive, se prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie in Sănătate, denur *,
Trebuie precizat că intenţia noastră * ie de a crea o nouă instituţie si de a creste cheltuiala publică. ci de a folosi unitar resursele financiare si umane din Ministerul Sănătăţii (MS). Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) precum si din Institutul National de Sănătate Publică (INSP). care deia au atributiuni în domeniul prevenţiei.
Motivul principal al înfiinţării unei asemenea structuri este necesitatea de a avea o singură entitate responsabilă, condusă de o persoană care este responsabilă de obţinerea rezultatelor aşteptate. Activitatea preşedintelui acestei agenţii este supusă controlului de către guvern prin intermediul unui consiliu numit de primul ministru.
Strategia, programele multianuale şi anuale se fac împreună cu societăţile medicale de profil care sunt reprezentate în consiliu şi sunt supuse controlului parlamentar.
în capitolul IV sunt prezentate principalele direcţii de acţiune în domeniul prevenţiei: -prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase şi transmisibile;
-depistarea precoce a bolilor cronice
-măsuri de informare şi conştientizare a populaţiei privind un mod de viaţă care promovează sănătatea.
Obiectul principal al acestei legi în domeniul strategiei combaterii bolilor cronice este crearea unui mecanism funcţional privind profilaxia primară şi numai a profilaxiei primare. Profilaxia secundară a bolilor cronice, respectiv combaterea complicaţiilor bolilor intră în domeniul de expertiză al medicilor de familie şi a medicilor de specialitate şi se include în acţiunile specifice cu caracter curativ.
De asemenea trebuie observat că ANPS are împreună cu Ministerul Sănătăţii rol de iniţiativă legislativă, prin promovarea sau susţinerea de propuneri care să influenţeze un mod de viaţă sănătos.
ANPS are obligaţia de a conlucra şi coordona eforturile organizaţiilor neguvemamentale precum şi programele intersectoriale.
Motivaţia capitolului V. Controlul îndeplinirii obiectivelor ANPS se realizează de INSP, pentru fiecare activitate în parte. INSP are rolul de a identifica obiective strategice, cum este de exemplu rata de vaccinare specifică recomandată de OMS şi să verifice în teren dacă ANSP atinge aceste obiective specifice. în acest fel, avem o evaluare obiectivă a activităţii ANSP şi ne asigurăm că obiectivele nu rămân la stadiul de intenţii frumase.
Motivaţia capitolului VI. în acest capitol sunt precizate drepturile beneficiarilor programelor de prevenţie precum şi posibilitatea de a introduce prin Contractul Cadru unele mecanisme de bonus-malus.
Se prevede posibilitatea unor stimulente financiare sub forma unei rambursări din FNUASS a unor sume, dacă beneficiarii îşi menţin starea de sănătate. Această rambursare nu se face "în buzunarul" beneficiarului ci într-un cont de economii de sănătate, CES. Acest CES este un tip de cont de economii special în care beneficiarul şi angajatorul său contribuie cu bani. Aceşti bani pot fi folosiţi de beneficiar numai pentru servicii de sănătate; dacă banii nu sunt consumaţi atunci ei se capitalizează şi se ataşează pensiei; prin acest mecanism cetăţenii sunt stimulaţi să se îngrijească de sănătatea lor.
Pentru a beneficia de aceste stimulente beneficiarii trebuie să demonstreze preocuparea pentru menţinerea sănătăţii prin faptul că nu accesează servicii de sănătate şi prin participarea la o activitate sportivă. Deşi poate părea ciudat este introdusă obligaţia de a participa Ia competiţii sportive care ţinteşte două obiective posibile:
-               participarea la competiţii, evident de amatori, înseamnă activitate sportivă susţinută, presupune legitimarea sportivilor amatori şi creşterea numărului de sportivi legitimaţi în sportul respectiv, ceea ce duce la creşterea sportul de masă şi atrage posibilitatea pentru federaţiile sportive în cauză de a accesa fonduri şi programe de la federaţiile europene sau mondiale; trebuie precizat că atragerea de fonduri este condiţionată de procentul din populaţia ţării care este legitimată Ia respectiva federaţie.
-               evident că la competiţii va veni şi familia imediată a beneficiarilor şi copii vor învăţa, prin imitaţie, de la părinţii lor că este bine frumos să facă sport. Este dovedit că acei copii care încep o activitate sportivă la vârsta de 5 ani continuă activitatea sportivă pe toată perioada şcolii. Apoi chiar dacă după 18 ani reduc această activitate, ei vor duce în continuare o viaţă mai activă, decât ceilalţi adolescenţi, riscul de obezitate este mult redus, sunt mult mai atenţi şi receptivi la ceea ce defineşte un stil de viaţă sănătos. în continuare, şansa de a relua această activitate sportivă la vârsta adultului tânăr este mult mai mare.
Legea prevede posibilitatea ca beneficiarii să refuze participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie. Sau altfel spus să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce. Dar totodată, prin Cont rac tul-cadru, se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente, care altfel ar fi fost în totalitate gratuite: o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul III, care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10 sau 20% dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin Conîractul-cadru. Sau un pacient cu hipertensiune arterială, care a refuzat să se prezinte la controlul medical solicitat de medic poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului ci 50% din toate costurile de diagnostic si tratament inclusiv concediile de boală determinate.
Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fi coroborat. în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Intr-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani să fie implementate şi aplicate măsuri penalizatoare. Toate aceste măsuri bonus-malus se reglementează prin contractul-cadru pentru a asigura flexibilitatea acestor măsuri si adaptarea lor la realităţile României.
Având in vedere cele prezentate mai sus, vă supunem prezenta propunere legislativă spre dezbatere si adoptare.






PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR   
SENATUL

Lege privind activitatea de prevenţie în sănătate

Parlamentul adoptă prezenta lege:



Capitolul 1- Dispoziţii generale

Art.l - (1) Prezenta lege asigura cadrul necesar pentru execitarea activităţii de prevenţie in domeniul sănătăţii din România.

(2)      Legea reglementează organizarea si funcţionarea sistemului naţional de prevenţie in sănătate.

(3)      Prevenţia in sănătate este obligaţia pe care si-o asuma statul român faţă de cetăţenii săi precum şi obligaţiile pe care şi le asumă cetăţenii în privinţa sănătăţii lor.

Art.2 - (1) Prevenţia reprezintă un ansamblu de acţiuni intersectoriale si coordonate, asigurate de către Guvem si Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (A.N.P.S.), împreună cu cetăţeanul, familia, societatea in ansamblul ei, pentru creşterea speranţei de viaţă, îmbunătăţirea stării de sănătate si creşterea calităţii vieţii.

(2)      Activităţile de prevenţie reprezintă o componentă esenţială si strategică a sistemului naţional de sănătate si se adresează tuturor cetăţenilor români si societăţii in ansamblul său.

Art.3 - Principiile activităţii de prevenţie sunt:

(1)      Principiul echităţii - principiul fundamental care stă la baza serviciilor de prevenţie in sănătate si presupune asigurarea distribuţiei echitabile si a accesului tuturor cetăţenilor, in mod echitabil si nediscriminatoriu Ia acest tip de servicii in funcţie de nevoile acestora.

(2)      Principiul subsidiarităţii- asigură implementarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean, precum si corelarea activităţii de prevenţie la nivel naţional in concordanţă cu posibilităţile existente la nivel regional sau local.

(3)      Principiul responsabilităţii- reprezintă cooptarea si implicarea activă a cetăţeanului în păstrarea sănătăţii, precum si responsabilizarea autorităţilor din domeniul serviciilor preventive in promovarea sănătăţii si prevenirea bolilor.

(4)      Principiul cooperării multisectoriale-reprezintă acţiunea coordonată a tuturor instituţiilor implicate in realizarea activităţilor preventive din domeniul sănătăţii.

(5)      Principiul sănătatea in toate politicile - reprezintă maximizarea impactului pozitiv al sănătăţii in toate politicile publice.

(6)        Principiul integralităţii- reprezintă asigurarea serviciilor de prevenţie in mod integrat, prin dezvoltarea unei infrastructuri durabile si funcţionale.

(7)      Principiul eficienţei-gestionarea eficientă si organizată a resurselor alocate serviciilor de prevenţie in scopul reducerii costurilor asistenţei medicale curative

(8)      Principiul transparenţei - întreaga activitate în domeniul prevenţiei este complet transparentă, conform prevederilor legale în vigoare.

(9)     Principiul individualităţii - reprezintă totalitatea activitatilor care au ca scop identificarea si modificarea factorilor de risc individuali si a comportamentelor la risc pentru sănătate corespunzătoare stilului de viaţă;

(10)     Principiul non-individualitatii - reprezintă totalitatea activităţilor care au ca scop modificarea determinanţilor stării de sănătate in vederea creşterii calităţii vieţii si a bunăstării populaţiei.

Art.4. - Scopurile activităţii de prevenţie sunt următoarele:

a)     promovarea sănătăţii si educaţia pentru sănătate inclusiv măsuri care acţionează asupra determinanţilor sociali si a inechităţilor in starea de sănătate;

b)     sprijin, comunicare si mobilizare socială pentru sănătate;

c)     ocrotirea sănătăţii şi combaterea bolilor infecto-contagioase;

d)     prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor;

e)     stoparea sau diminuarea avansării procesului de îmbolnăvire

f)      prevenirea si/sau reducerea complicaţiilor îmbolnăvirilor;

g)     prevenirea si /sau reducerea internărilor evitabile;

h)     reducerea utilizării nejustificate / improprii a procedurilor de diagnostic si tratament h) evitarea deceselor premature.

Capitolul II - Modalităţi de realizare a prevenţiei în sănătate

Art. 5. - (1) Prevenţia se desfăşoară în baza unei politici de prevenţie si a unei strategii pe termen mediu si lung materializate sub forma unui Program naţional de prevenţie multianual care are subprograme anuale.

(2)     Politica, strategia si programul privind prevenţia în sănătate se aprobă de Guvern in conformitate cu prevederile prezentei legi la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

(3)     Programul naţional multianual de prevenţie se va prezenta Parlamentului, la investirea guvernului, odată cu programul de guvernare.

(4)     Subprogramul anual de prevenţie în sănătate este prezentat Parlamentului pentru dezbatere si adoptare, anterior prezentării şi dezbaterii legii bugetului.

Capitolul III - Finanţarea activităţii de prevenţie

Art.6. - (1) Finanţarea activităţii de prevenţie se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, FNUASS, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice pentru activităţi preventive in sprijinul comunităţilor locale, bugetul Ministerului Muncii, bugetul Ministerului Mediului, bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, bugetul Ministerului Educaţiei, bugetul Ministerului Agriculturii pentru activităţi preventive referitoare la alimente si nutriţie, precum şi bugetele locale şi alte surse, inclusiv din donaţii si sponsorizări, potrivit legislaţiei in vigoare.

(2)     Prin legea bugetului de stat, anual, Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, cu aprobarea Guvernului precizează sumele alocate şi programele finanţate astfel încât obiectivele strategice sa fie realizate in baza strategiei si programului naţional de prevenţie in sănătate.

(3)     Sumele prevăzute in bugetul de stat pentru activitatea de prevenţie în sănătate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate, în conformitate cu art. 6 alin.(l).

(4)     Guvernul are obligaţia de a întreprinde măsurile necesare astfel încât sumele alocate din bugetul de stat prin bugetele ministerelor precum şi din bugetele locale să însumeze minim 0,5% din Produsul Intern Brut.

Capitolul IV-Autoritatea competentă in domeniul serviciilor de prevenţie

Art. 7. - (1) Prezenta lege reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate.

a)      Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, denumită în continuare A.N.P.S., se înfiinţează prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi respectiv a instituiţilor aflate in coordonare sau in subordinea Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi de prevenţie.

b)      A.N.P.S. este autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Guvernului,

c)      A.N.P.S. este finanţată din bugetul de stat,

d)      A.N.P.S. îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi, prin preluarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Ministerului Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în desfăşurarea, coordonarea şi implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii.

(2)      A.N.P.S. are sediul central în municipiul Bucureşti, şi are birouri, în toate judeţele ţării sau în orice altă localitate de pe teritoriul României în funcţie de necesităţi.

Art. 8 - (1) în sensul prezentei legi, activitatea exercitată de A.N.P.S. se refera la:

a)      promovarea sănătăţii si educaţia pentru sănătate;

b)      analiza, monitorizarea si evaluarea riscurilor pentru sănătate;

c)      reducerea impactului factorilor de risc în populaţia generală si in grupurile vulnerabile;

d)      prevenirea şi combaterea bolilor infecto-contagioase;

e)      prevenirea si depistarea precoce a bolilor cronice;

f)       modalităţi de organizare a activităţilor preventive in sistemul de sănătate;

g)      activităţi de comunicare;

h)      activităţi integrative si multisectoriale referitoare la politici de prevenţie specifice.

(2)        A.N.P.S.este autoritate competentă la nivel naţional pentru aplicarea şi urmărirea respectării actelor normative de directă aplicabilitate emise la nivelul Uniunii Europene, în domeniile la care se face referire în alin. (1), dacă prin lege nu se prevede altfel.

Art. 9 - (1) Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera a) se realizează prin:

a)      evaluarea principalilor determinanţi ai stării de sănătate si a reflectării pozitive a acestora in special in politicile publice referitoare Ia venituri, locuri si condiţii de muncă, urbanism si condiţii de locuit, securitatea alimentară si mediul înconjurător;

b)      participarea împreună cu alte instituţii guvernamentale la elaborarea a unor politici publice care să maximizeze sănătatea populaţiei;

c)      analiza si evaluarea nevoilor de sănătate ale populaţiei si comunităţilor din România;

d)      elaborarea, participarea la implementare si monitorizarea activitatilor de promovare a sănătăţii si schimbare a comportamentelor la risc la nivel naţional;

e)      activitati de marketing social;

f)       elaborarea împreuna cu Ministerul Educaţiei si a Ministerului Tineretului si Sportului a curiculei de educaţie pentru sănătate.

(2)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera b) se realizează prin:

a)      identificarea factorilor de risc semnificativi pentru populaţia României, ţinând cont de specificul local;

b)      analiza distribuţiei riscurilor pentru sănătate in populaţia României;

c)       elaborarea de metode predictive de estimare si cuantificare a riscurilor pentru sănătate;

d)      monitorizarea continuă a riscurilor pentru sănătate prin corelarea datelor referitoare la determinanţii stării de sănătate, a datelor referitoare Ia starea de sănătate si a celor referitoare la utilizarea serviciilor de sănătate;

(3)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută Ia art.8 alin.(I), litera c) se realizează prin:

e)      elaborarea de regulamente, norme, instrucţiuni, general aplicabile şi obligatorii, prin care populaţia generală să aibă acces şi să poată identifica cu uşurinţă factorii de risc pentru sănătatea lor;

f)       iniţierea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a proiectelor de lege necesare pentru desfăşurarea activităţii specifice, inclusiv constituirea unui sistem de bonificaţii pentru cetăţenii care acordă un interes personal crescut faţă de măsurile de prevenţie;

g)       elaborarea de programe de activităţi transsectoriale în vederea creării de mecanisme de stimulare a populaţiei pentru urmarea unui mod de viaţă sănătos;

h)      exercitarea controlului aplicării măsurilor prevăzute la literele c) şi d), dispunerea de măsuri şi aplicarea de sancţiuni.

(4)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art,8 alin.(l), litera d) se realizează prin:

a)      achiziţia de vaccinuri, conform necesităţilor obiective ale României, ţinând cont de recomandările OMS;

b)      asigurarea distribuţiei vaccinurilor pe întreg teritoriu României, prin birourile teritoriale;

c)      desfăşurarea campaniilor de promovare şi informare a populaţiei generale privind vaccinarea;

d)      finanţarea campaniilor de vaccinare în vederea atingerea obiectivelor stabilite la alin (1), lit a), pentru fiecare medic şi unitate administrativ teritorială în parte;

e)       finanţarea activităţii de supreveghere epidelmiologică pe întreg teritoriul României;

f)       dispunerea de măsuri şi aplicarea de sancţiuni.

(5)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera e) se realizează prin:

a)       identificarea şi achiziţia instrumentelor necesare profesioniştilor in domeniul sănătăţii pentru depsitarea factorilor de risc pentru fiecare boală cronică în populaţia generală, fără discriminare;

b)      crearea programelor individualizate de diagnostic precoce pentru fiecare pacient în parte;

c)       finanţarea programelor naţionale pentru depsistarea precoce a bolilor cronice;

d)      elaborarea de regulamente, norme, instrucţiuni, general aplicabile şi obligatorii, atât pentru medici cât şi pentru pacienţi;

e)       crearea unui mecanism transparent de rambursare a activităţii medicilor, respectiv plată per rezultat;

f)       dispunerea de măsuri şi aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor de la litera d).

(6)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera f) se realizează prin:

a)      elaborarea si utilizarea mecanismelor si instrumentelor de prioritizare a activităţilor preventive;

b)      integrarea activităţilor de promovarea sănătăţii si prevenirea bolilor in managementul bolilor cronice si in procesele de coordonare a îngrijirilor pentru sănătate;

c)       identificarea si implementarea de mecanisme inovative de furnizare si finanţare a activităţilor preventive;

d)      elaborarea de instrumente de îmbunătăţirea calităţii si audit clinic pentru activităţile preventive;

e)       monitorizarea performanţelor sistemului de sănătate în domeniul prevenţiei.

(7)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută Ia art.8 alin.(l), litera g) se realizează prin:

a)       identificarea modalităţilor optime de informare si comunicare către populaţie cu privire la determinanţii sociali ai stării de sănătate si factorii de risc;

b)      desfăşurarea de acţiuni de informare a populaţiei privind factorii de risc si comportamentele la risc;

c)       desfăşurarea de campanii naţionale de informare si sensibilizare referitoare la riscurile comportamentale si societale cu impact major in sănătatea populaţiei.

(8)      Activitatea exercitată de A.N.P.S., prevăzută la art.8 alin.(l), litera h) se realizează prin:

a)      identificarea si elaborarea împreună cu alte instituţii guvernamentale a politicilor publice care imbunatatesc starea de sănătate;

b)      supravegherea implementării principiului „sănătatea in toate politicile”;

c)      identificarea de instrumente pentru cuantificarea impactului asupra sănătăţii in politicile si publice si proiectele implementate in comunităţi si monitorizarea implementării acestor instrumente;

Art.10. - A.N.P.S., membrii conducerii şi personalul acesteia pot solicita şi au obligaţia de a accepta colaborarea cu orice altă instituţie, organism, organizaţie non-guvemamentală sau autoritate în exercitarea atribuţiilor lor conferite de lege.

Art. 11. - (1) A.N.P.S.este condusă de un consiliu format din 11 membri, după cum urmează:

-6 membri propuşi, prin rotaţie, de către societăţile medicale profesionale implicate în prevenirea, diagnosticul si tratamentul bolilor cu impact major în România,

-1 membru propus de către Institutul Naţional de Statistică,

-1 membru propus de către Comisia Naţionala de Prognoză,

-1 membru propus de către Preşedinţia României,

-1 membru propus de către Camera Deputaţilor,

-1 membru propus de către Senatul României.

(2)      Membrii consiliului A.N.P.S. sunt numiţi de Prim-Ministru, prin decizie a Prim- Ministrului.

(3)      Atribuţiile si responsabilităţile specifice ale consiliului A.N.P.S., criteriile de eligibilitate ale membrilor consiliului si indemnizaţiile acestora se stabilesc prin Hotărâre de Guvern.

(4)      Conducerea executivă a A.N.P.S. este asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat cu un mandat pentru 5 ani;

(5)      Conducerea birourilor judeţene este asigurată de un şef birou;

(6)      A.N.P.S. preia, prin transfer de la Ministerului Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică, precum şi de la Direcţiile de Sănătate Publică, tot personalul implicat în desfăşurarea, coordonarea şi implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii.

Art. 12 — (1) Membrii A.N.P.S. trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)      să fie cetăţeni români cu domiciliul în România, cu o bună reputaţie şi pregătire profesională şi o experienţă profesională corespunzătoare în domeniile de competenţă;

b)      să observe cu atenţie şi să evite conflictul de interese.

Art. 13 - (1) Revocarea din funcţie a unui membru al Consiliului A.N.P.S. se face când acesta nu mai îndeplineşte condiţiile pentru exercitarea funcţiei sale sau dacă se face vinovat de comiterea de fapte reprobabile în exercitarea funcţiei şi sau în legătură cu aceasta.

(2)      Revocarea din funcţie se face de către Primul-ministru, prin decizie, la solicitarea motivată a organismului care la propus.

(3)      Membrul A.N.P.S. revocat va fi înlocuit în termen de 30 de zile.

Art. 14 - (1) Preşedintele este reprezentantul de drept al A.N.P.S., ca autoritate administrativă autonomă, ca persoană juridică de drept public şi în raporturi de drept comun.

(2) In cazul imposibilităţii temporare de exercitare a prerogativelor preşedintelui, reprezentarea A.N.P.S. revine vicepreşedintelui.

Art. 15 - (1) Convocarea Consiliului A.N.P.S. se face de către Preşedinte ori de câte ori este necesar sau la solicitarea a cel puţin 8 membri ai acestuia.

(2)      Consiliul A.N.P.S. deliberează valabil în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu dintre membrii săi,

(3)      Hotărârile sunt adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi

(4)      Hotărârea adoptată este obligatorie pentru preşedintele A.N.P.S., precum şi pentru orice alt membru al A.N.P.S..

Art. 16 - (1) Structura organizatorică, numărul de posturi, atribuţiile de conducere şi de execuţie ale personalului, criterii de angajare şi selectare a personalului care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a activităţii, se stabilesc de către Consiliul A.N.P.S., sens în care acesta trebuie să aprobe cel puţin: organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern.

(2) în activitatea descrisă la alin (1) consiliul A.N.P.S. are obligaţia de a observa structura organizatorică precum şi structura şi cheltuielile de personal ale structurilor din Ministerului Sănătăţii şi respectiv din Direcţiile de Sănătate Publică pe care le preia.

(2) Consiliul A.N.P.S. stabileşte prin regulament propriu regimul şi principiile privind remunerarea membrilor Consiliului şi a personalului angajat. în baza acestuia, Consiliul hotărăşte nivelul remunerării membrilor săi şi a personalului angajat, cu luarea în considerare a nivelul remuneraţiei acordate unor poziţii şi funcţii similare din Ministerul Sănătăţii şi respectiv DSP.

Art. 17 - (1) în numele A.N.P.S., preşedintele A.N.P.S. prezintă şi supune aprobării Comisiilor de sănătate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu avizul Ministrului Sănătăţii, până la data de 10 februarie a anului următor, raportul anual al A.N.P.S., care cuprinde activităţile acesteia din anul anterior, precum şi activităţile planificate pentru anul în curs.

(2)    Respingerea raportului anual prin votul Comisiilor reunite de sănătate atrage după sine obligaţia guvernului de a reevalua activitatea preşedintelui şi a consiliului A.N.P.S.

(3)    Raportul prevăzut la alin.(l) se publică de către A.N.P.S., după prezentarea acestuia în Parlament.

Art. 18 - (1) A.N.P.S. se finanţează din bugetul de stat, precum şi din venituri proprii in concordanţă cu prevederile art 6, alin (1).

Art. 19 - Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de către consiliul A.N.P.S. în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile acesteia.

Art.20 - A.N.P.S. poate să cumpere, să închirieze sau să dobândească în proprietate ori în folosinţă imobilele necesare desfăşurării activităţii din sursele de finanţare prevăzute la art. 18 alin.(2).

Art.21 - (1) A.N.P.S. preia de la Ministerul Sănătăţii, Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi Institutul de Sănătate Publică pe bază de protocoale de predare-preluare încheiate cu fiecare dintre acestea, în termen de 30 zile de la data numirii membrilor consiliului al A.N.P.S., disponibilităţile băneşti existente în conturi şi patrimoniul stabilit pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit art. 28 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ce decurg din acestea.

(2) Protocoalele prevăzute la alin.(l) intră în vigoare la data semnării ultimului protocol.

Art.22 - A.N.P.S. preia numărul de posturi şi personalul de la Ministerul Sănătăţii, Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică şi respectiv Institutul de Sănătate Publică, care au atribuţiuni în activitatea de prevenţie în sănătate, cu menţinerea tuturor drepturilor avute la data preluării, inclusiv cele salariate.

Capitolul V - Controlul activităţii A.N.P.S.

Art 23. (1) Controlul activităţilor, evaluarea rezultatelor activităţilor prevăzute Ia art 8. alin. (1) fac obiectul activităţii specifice a Ministerului Sănătăţii.

(2)    Ministerul Sănătăţii întocmeşte semestrial un raport de evaluare a gradului de implementare a programelor propuse de consiliul A.N.P.S. precum şi a modului în care conducerea executivă a A.N.P.S. pune în aplicare acest program; raportul este înaintat către Consiliul A.N.P.S. şi ministrul sănătăţii.

(3)    In cazul în care Ministerul Sănătăţii constată existenţa unor vulnerabilităţi sau ameninţări imediate la adresa sănătăţii publice înaintează deîndată un raport către A.N.P.S şi Secretariatul General al Guvernului împreună cu un set de propuneri pentru rezolvarea situaţiei.

Capitolul VI - Beneficiarii programelor şi acţiunilor de prevenţie

Art 24. Toţi cetăţenii români precum şi rezidenţii legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie indiferent de calitatea lor de asigurat.

Art. 25. (1) Toţi beneficiarii programelor, măsurilor şi acţiunilor de prevenţie care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) precum şi a asigurătorilor privaţi.

(2) în cazul sistemului naţional de asigurări sociale de sănătate stimulentele financiare acordate de CNAS se constituie sub forma unor transferuri din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, într-un cont personal de economii de sănătate (CES), care ca unică destinaţie acoperirea unor cheltuieli de sănătate, cheltuieli efectuate conform condiţiilor stabilite prin Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului naţional de asigurări sociale de sănătate (numit în continuare Contract-cadru).

(4)    Cuantumul sumelor acordate ca stimulente financiare precum şi condiţiile de aplicare specifice se stabilesc prin Contractul-cadru.

(4)    în cazul asigurărilor private de sănătate modalităţile de stimulare financiară se stabilesc prin contractul de asigurare.

(5)    Persoanele care doresc să beneficieze de stimulentele financiare prevăzute la alin (1), indiferent dacă aceste stimulente sunt acordate de CNAS sau asigurătorii privaţi, trebuie să îndeplinească cumulativ minim două condiţii:

a)               să prezinte o stare bună de sănătate sau după caz să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului;

b)                            să demonstreze practicarea activă a unui sport prin participarea la competiţii sportive.

Art. 26. (1) Orice cetăţean român, indiferent de calitatea de asigurat are dreptul de a refuza participarea la programele şi acţiunile de prevenţie în sănătate desfăşurare de ANPS.

(2)      în cazul în care persoana refuză participarea la acţiunile de prevenţie de la art. 8, alin (1) litera a) şi respectiv b) aceasta poate suporta parţial sau în totalitate costurile tratamentelor medicale, conform normelor de aplicare a prezentei legi precum şi a Contractului-cadru.

(3)    Refuzul persoanei se exprimă în scris, motivat şi cuprinde obligatoriu:

a)     declaraţia pe proprie răspundere că a luat la cunoştinţă de indicaţiile medicului şi de riscurile din punct de vedere medical la care se supune prin refuzul său;

b)     declaraţia pe proprie răspundere că a luat la cunoştinţă de prevederile art. 27 din prezenta lege precum şi de prevederile specifice din Contractul-cadru, referitoare la situaţia sa medicală şi refuzul său.

(4)    în cazul minorilor sau a persoanelor care nu au capacitatea de exerciţiu, părintele, respectiv tutorele legal au obligaţia de a exprima în scris refuzul de a participa la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie.
Capitolul VII - Dispoziţii finale şi tranzitorii 
( ... )



~ ~ ~
Nu ma erijez intr-un fin cunoscator al detaliilor legislative insa nici nu pot accepta obligativitati care la un moment dat sa imi puna in pericol libertatea de decizie, indiferent de "buna intentie" de moment. Sunt probleme, e adevarat, insa nu asa le rezolvi stimabile guvernn Nu mai fura dle politician, nu mai insela tara si da-ti silinta sa gasesti parghiile democratice pentru care esti ales si platit !



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu