luni, 30 august 2010

Primul ''Pod de Flori'' - 6 mai 1990


Acţiunea, intitulată 'Podul de Flori de la Prut', a fost organizată de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în colaborare cu Asociaţia Culturală Bucureşti-Chişinău şi împreună cu Frontul Popular Moldova. Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13,00 şi 19,00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză. În acest sens au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, opt puncte de trecere: Miorcani - Pererita, Stânca - Costeşti, Iaşi - Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albiţa - Leuşeni, Fălciu - Ţiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi - Giurgiuleşti. După această acţiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.
La ora 12,00, ora României, devenită şi ora oficială a Chişinăului, un sobor de preoţi a oficiat un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga şi din dreapta Prutului au răsunat pentru prima dată după decenii împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică aşezare de pe harta României, de la Miorcani şi de-a lungul întregului curs, ofranda de flori dăruită de cei prezenţi.

A urmat apoi momentul trecerii pe partea stângă a Prutului, întâlnirea între participanţi. S-au prezentat spectacole de muzică şi jocuri populare, s-a toastat pentru rod bogat pe ogoare, pentru sănătate, pentru îndeplinirea idealurilor de fericire a fiecăruia.


Într-un manifest semnat de mai mulţi lideri de asociaţii politice şi civice din Republica Moldova se spunea că: 'Prutul a fost şi va rămâne o apă care uneşte două maluri ale Moldovei. De când acest rău a despărţit frate de frate, sufletul înjumătăţit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Iisus peste apele mării. Conştiinţa, credinţa, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de ruşine în faţa lui Dumnezeu şi a lumii întregi. Noi românii suntem la noi acasă 'de la Nistru pân' la Tisa', din vârful Carpaţilor până la mare. Şi această casă o vrem de acum înainte cu toate uşile deschise, pentru a ne putea vedea la faţă cu fraţii de acelaşi sânge şi pentru a ne întregi sufletele'.

Potrivit ministrului Culturii şi Cultelor de atunci, Ion Ungureanu, ''zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii de la Vest de Prut au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune''. Mircea Druc, fost prim-ministru al R.Moldova, mărturisea că tot ce l-a interesat în acele momente era ''privirea nedumerită a grănicerilor sovietici aflaţi în confuzie şi derută totală. Aşa ceva nu mai văzuseră niciodată!''

Din delegaţia oficială a R.Moldova au făcut parte vicepremierul de atunci Mihai Platon, preşedintele FPM, Ion Hadîrcă, Ministrul Culturii şi Cultelor Ion Ungureanu, precum şi Vladimir Voronin, pe atunci Ministru de Interne, ulterior preşedinte al Republicii Moldova timp de opt ani (4 aprilie 2001 - 11 septembrie 2009).


Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. 'Era o tensiune emoţională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alţii şi se regăseau după ani şi ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă şi a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniţi. Aveau mari emoţii şi nu îndrăzneau să facă nici o mişcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit şi ceilalţi. S-au întâlnit toţi la mijlocul Prutului şi au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut şi nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioşi astăzi cei care ironizează 'Podul de Flori'. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei', avea să-şi amintească poetul într-un interviu acordat în luna mai 2008.

Acelaşi Grigore Vieru relata în lucrarea sa ''Primul testament'' că ''La Pod, în satul meu, venise şi un medic din Chişinău cu băieţelul său care să fi avut vreo patru anişori şi căruia tatăl său îi promisese încă la Chişinău că va vedea români. Cei de pe malul drept erau uzi leoarcă. Oamenii din Pererâta mea aduseseră în fugă haine uscate pentru oaspeţii doriţi. Se vorbea într-o limbă comună - în română. După două-trei păhăruţe de ţuică începuseră să cânte - intonau aceleaşi cântece comune. La vârsta când încă nu era atins de minciunile noastre lingvistice, băieţelul medicului întrebase cu o naivitate cuceritoare pe tatăl său: ''Tată, mi-ai promis să-mi arăţi români. Care-s ei?''.


Tot la 6 mai 1990, o delegaţie de parlamentari din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alţii, Nicolae Costin, primarul oraşului Chişinău, părintele Petru Buburuz, Vasile Nedelciu şi Mihai Ghimpu, deputaţi ai poporului, a venit în vizită în Municipiul Iaşi. Au vizitat Complexul cultural ''Mihai Eminescu'' din Grădina Copou, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, alte monumente istorice şi de artă ieşene şi au făcut un tur al oraşului. AGERPRES (Horia Plugaru)
( http://www.agerpres.ro/media/index.php/6maisinteze/item/6456-Primul-Pod-de-Flori-6-mai-1990.html )
alte articole >>> http://www.uniristu.ro/2010/05/06/20-de-ani-de-la-podul-de-flori-din-6-mai-1990-video-foto-galerie-%E2%80%9Cde-la-nistru-pan%E2%80%99-la-tisa/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu