sâmbătă, 31 martie 2012

Poveste de început de primăvară ( X III ) - Vasilica Ilie


Ilinca rămase impresionată. Ştefan deschise poarta şi intră în curte cu maşina, parcând într-un garaj care se afla la subsolul clădirii, ingenios făcut.Totul se datora clar celor care au proiectat casa: arhitectului şi structuristului şi, bineînţeles, a constructorului care a respectat proiectul, întocmai. Era o vilă cochetă cu o curte de vreo 400 mp, dar totul pus la punct; o curăţenie şi o ordine desăvârşită de cum intrai pe poartă.

Coborî din maşină şi, până să intre în casă admiră grădina de flori care era ca un părculeţ în miniatură. Aleea pe care Ştefan a băgat maşina în curte era străjuită de o parte şi de alta cu un gard viu pitic şi stâlpi de iluminat cu lămpi în formă de semilună care ieşeau din gardul viu ca nişte steluţe,  încât puteai să vezi grădina, în toată splendoarea ei. 
 Gardul care înconjura clădirea era din panouri de beton, înalte şi dublat de stâlpi subţiri din fier unde se puteau căţăra trandafiri în culorile: roşii, albi, roz, galbeni. În partea dreaptă, undeva, la jumătatea distanţei dintre gard şi limita clădirii, se afla un chioşc construit din dantelării de lemn placat cu clementine de culoarea violet care pătrundeau prin ochiurile dantelate ale lemului, în interior. Acolo se afla o masă rotundă şi scaune de jur împrejurul ei, semn că se lua masa pe timpul verii. Alături, lângă chioşc, era un balansoar, sub umbra unui tei. Poteca spre chioşc, de-o parte şi de alta era viu colorată de frumoasele flori de piatră care se întindeau pe pământ, formând un covor multicolor. Câteva ronduri mici de flori, completau locul dintre chiosc şi restul de gard. Ilinca a observant că florile unui rond erau de aceeşi culoare, a altuia, de altă culoare distribuite circular ca petalele unei flori iar în mijloc un alt rond cu flori de culoare galbenă, şi anume, crăiţe pitice.
În partea stângă, spre gard se afla un grătar cu acoperiş din tablă zincată, de jur împrejur, placat cu cărămidă roşie.
În restul grădinii se aflau arbuşti ornamentali, din loc în loc şi ronduri mici de flori ca pe partea dreaptă.
Până ce Ştefan a deschis portbagajul să ia bagajele, Ilinca nu se mai sătura admirând grădina.
-      Dragul meu, la tine este raiul pe pământ! Eu nu aş mai pleca de acasă dacă aş avea o
astfel de grădină!
-      Atunci nu mai pleci acasă, rămâi aici, lângă mine, dacă îţi place!
-      O să te plictiseşti de  mine, cu atâtea flori frumoase în jurul tău!
-      Bine că nu sunt femei! Vei fi regina florilor, vrei?
-      Ştefan, cu tine mă simt parcă pe alt tărâm, parcă visez!
El se apropie de Ilinca şi o strânse în braţe,  apoi o sărută.
-      Te iubesc!  Rămâi la mine! Cu tine o să mă simt împlinit!
Ea nu zise nimic. Închise ochii şi se lăsă mângâiată şi sărutată. Ştefan uitase de bagajele pe care le lăsase lângă uşa de la intrare, o luă în braţe şi merse înăuntru, o aseză pe canapeaua din living şi o sărută în continuare. Ilinca se simţea fericită şi îi cuprinse capul cu amândouă mâinile, se uită în ochii lui şi-i spuse:
-      Şi eu te iubesc, Ştefan! Tu mă faci să mă simt fericită, cum de mult nu am mai fost!
Ştefan se simţi în al noulea cer când o auzi pe Ilinca spunându-i că îl iubeşte. Începu să o mângâie peste tot corpul şi să o dezbrace, uşor, uşor. Trupurile lor s-au reîntâlnit şi s-au dorit unul pe altul cu ardoare. Au făcut dragoste şi s-au sărutat în continuu.
-      Cred că nu o să mă mai satur de tine, niciodată, spuse el.
-      Şi eu, la fel! spuse şi Ilinca.
S-au dus la baie împreună, au făcut duş.
-      Mie îmi este cam foame! Ţie, nu? o întrebă pe Ilinca. Chiar aş bea şi ceva, am o stare
de bine. Aş vrea să sărbătorim venirea ta în casă, la mine. Merg să iau bagajele, să aşez cumpărăturile în frigider şi să pregătesc o cină romantică pentru musafira mea dragă.
-      Haide, că te ajut şi eu, dragul meu!
-      Nu, vreau să te simţi bine la mine în casă şi să-mi dai notă de trecere! Uite, ca să te
simţi mai lejeră, propun să te schimbi.Şi eu am să fac la fel.
-      Bagajele mele sunt în portbagaj, nu am cu ce!
-      Îti dau eu o cămaşă de-a mea şi o să fii sexi în ea, este lunguţă.
-      Trebuie să-mi aduc bagajele, acolo am şi pijamalele! Dacă tot o să râmân în noaptea  asta la tine, este musai să le îmbrac!
-      Cum vrei, prefer să dormi lângă mine fără nimic pe tine! O să dormi cu acea cămaşă pe care ţi-o dau să te îmbraci.
-      Atunci, cum zici tu, aşa o să stau îmbracată! Cu promisiunea să mă laşi să te ajut, o să-ţi ia mult pregătirea cinei şi nu mă simt bine să mă uit la tine cum munceşti.
-      Draga mea tu eşti juriul, îmi dai nota! O să vezi cât de repede pregătesc cina iar tu, dacă vrei, pregăteşti masa, aici. Îşi aduc o faţă de masă şi îţi spun unde găseşti toate, în timp ce eu pregătesc preparatele.
După ce s-au schimbat, Ştefan a adus o faţă de masă şi a plecat să aducă bagajele la bucătărie. Ilinca a aşezat faţa de masă şi l-a aşteptat să-i spună de unde poate lua paharele, tacâmurile, farfuriile, şerveţelele.
-      Gata, am venit! Ai şi aşezat faţa de masă? Uite, vezi dulapurile acestea, aici găseşti tot ce îţi trebuie! Simte-te ca la tine acasă!
Desfăcu bagajele. Cumpărase un pui la rotisor şi îl băgă la cuptorul cu microunde. În timpul acesta spălă câteva andive, le tăie  şi le puse într-un castron, turnă maioneză peste ele şi le amestecă. Scoase pacheţele cu mezeluri fel de fel şi rulade de caşcaval, feliate şi le aşeză pe un platou de inox. Spălă roşii, ardei , castraveţi, îi tăie şi-i puse pe un platou mai mic, tot de inox. Le aduse pe toate, pe masă, în timp ce Ilinca aşezase farfuriile, paharele şi tacâmurile, şerveţelele şi găsise  în dulap şi lumânări parfumate, pe care le aşezase în formă de inimă, aşa cum văzuse când au luat masa în camera de hotel, la Sinaia.
-      Gata, aperitivele, draga mea! Ce ai vrea să bem pentru început? Coniac Metaxa,
Whisky sau o palincă?
-      Bem coniac, nu am mai băut de mult şi mai ales, Metaxa!
-      S-a făcut, iubito! Ce frumos ai aşezat masa! Aşteaptă puţin!
 Fugi în grădină, alese flori multicolore şi i le dărui Ilincăi. Turnă în pahare, se apropie , o sărută şi zise:
-      Noroc, dragostea mea, pentru iubirea noastră!
După cina care a fost la înălţime, ea îi dădu nota de trecere, aşa cum era convenţia.
-      Eşti de nota 20,  dragul meu!
( va urma)

 Vasilica Ilie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu