Vasilica Ilie - Poveste de început de primăvară ( XI )




Poveste de început de primăvară ( XI )

   
   
  -   M-am mai liniştit după aceste veşti! Sper ca perioada de convalescenţă să-i fie bună pentru meditaţie şi pe viitor să nu i se mai întâmple nimic.

-      Pe viitor cred că mă aşteaptă o nuntă în familie, draga mea. Am fost înştiinţat de planurile pe care şi le fac împreună! A venit şi vremea să-şi oficializeze această legatură pe care o au de câţiva ani.

-      Frumos! În curând vei fi şi bunic, cine ştie!

-      Da, frumos, este adevărat, dar nu vreau să mă obişnuiesc cu gândul ca îmbătrânesc!

-      Ei, nu fi egoist! Vei rămâne cu sufletul tânăr dacă ştii cum să ţi-l hrăneşti.

-      Dacă o să-l hrănesc cu iubirea ta, nu o să mă mai satur şi voi întineri mai mult! Haide, să mai dansăm, vreau să te simt aproape!

După câteva dansuri au revenit la masă şi au continuat masa cu friptură de vită şi legume (a fost dorinţa Ilincăi), salată şi un pahar de vin roşu.

-      Noroc, iubita mea! Îmi doresc să fim împreună toată viaţa!

Ilinca zâmbi şi îi spuse:

-      Ştefan, dar  nu ştim mai nimic despre noi! Haide, să ne cunoaştem mai bine, să vorbim despre noi!

-      Avem tot timpul din lume, ştii ce spunea şi Octavian Paler, Dumnezeu să-l odihnească în pace, decedat de curând:

“Avem timp pentru toate.
Să dormim, să alergăm în dreapta şi-n stânga,
să regretăm c-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu”

-      Da, aşa este, i-am admirat toate aforismele; câtă dreptate are!

-      Atunci, haide, să ne simţim bine în noaptea aceasta şi să nu ne mai gândim la trecut! Carpe diem!

Ilinca şi-ar fi dorit să-i povestească despre ea, despre divorţ, motivele pentru care a divorţat, despre faptul că nu terminase cu procesul de partaj. Pe urmă, voia să-i povestească el despre faptul că este văduv, despre singuratatea lui. În mare parte, ştia de la Gicu despre cum a rămas vaduv, dar este altceva când povesteşte cel în cauză. 

"Dar cred că el are dreptate! Ce rost au toate acestea, acum, când, iată, avem toate atuurile să ne simţim bine, să fim fericiţi! Cred că cel mai important lucru din lume este iubirea, cum îţi organizezi viaţa, cum ştii să ţi-o faci frumoasă!" Îşi aduse aminte de alte vorbe înţelepte: “renunţă la a te mai plânge: umple-te de respect pentru acea minune care este viaţa!”

Ea se simţea fericită acum, cu Ştefan: gata, cu gândurile negre!

Sorbi din paharul cu vin şi se uită în ochii lui: “este un bărbat pe care mi-l doresc şi care merită să fie iubit”, îşi spuse în gând.

Ştefan, la rândul lui o sorbea din priviri. Se făcuse târziu.

-      Iubita mea, am o propunere: ce-ar fi să luăm şampania şi desertul în cameră? Acolo stăm mai comozi!

-      N-ar fi rău! Dar, uite, nu mai avem muzică, să dansăm!

-      Nu-i nimic, muzica şi dansul le înlocuim cu îmbrăţisări şi sărutări!

Vorbi cu chelnerul să le aducă în cameră tot ce comandase ca desert, plăti şi îi dădu braţul Ilincăi la plecare. Când ajunseră la etaj, spuse:

-      Ilinca, te rog să te duci să te schimbi cu ceva comod, aşa voi face şi eu!

Voi veni să te iau la mine în cameră, acolo am spus să aducă masa cu bunătăţi.

-      Bine, Ştefan, te aştept! 

Ilinca merse în camera ei, se schimbă de hainele de gală şi îmbrăcă o rochiţă  simplă, vaporoasă, de vară, decoltată, pe care o purta şi la Bucureşti, prin casă,  pe timpul verii, fără sutien. Îi şedea destul de bine cu ea. Îşi luă nişte saboţi în picioare şi îl aşteptă pe Ştefan să sosească.

Nu aşteptă mult. Ştefan sosi şi ciocăni la uşă. Era îmbrăcat într-un costumaş de vară: pantalon scurt şi o bluză din acelaşi material ca pantalonul, pe deasupra.

-      Gata, doamna mea? Ia să te văd!  Aşa te vreau! Arăţi sexi în rochia aceasta. De altfel, am observat că orice pui pe tine, îţi şade bine! Eşti o femeie pe care mi-o doresc din tot sufletul!

-    Mă faci să roşesc, Ştefan! Mă simt ca o adolescentă!

-    Chiar aşa aş vrea să te simţi! Şi îţi spun că sunt mândru de alegerea pe care am făcut-o în privinţa ta!

Ilinca nu mai zise nimic. Îl luă la braţ şi porni împreună spre camera lui.

Ştefan deschise uşa, o luă în braţe şi trecu pragul cu ea. O lăsă din braţe pe hol, cu picioarele pe un strat de petale de trandafiri. Rămase impresionată de imaginea ce i se desfăşura sub privire: începând din hol, toată pardoseala camerei era plină de petale roşii de trandafiri, patul, la fel. Ici, colo, vaze cu flori, de toate felurile şi culorile care înfrumuseţau şi dădeau viaţă camerei. Pe un colţ al mesei o aştepta un buchet cu trandafiri roz. Masa era încărcată cu fructe şi dulciuri, lumânări parfumate, în formă de inimioară, roşii, în mijloc. Într-o frapieră, trona o sticlă de şampanie. Totul era ca în filme. Ilinca se simţea ca într-o poveste cu Cenuşăreasa care se transformase într-o prinţesă. Trecuse de miezul nopţii, aşa că, totul era în realitate.

-      Ştefan, simt că mă topesc! Când ai avut timp să faci toate acestea?

-      Ehei, înainte de a veni să te iau la restaurant. Petalele le-am avut la rece, în frigider, să nu se ofilească. Acum, când am venit doar le-am împrăştiat iar aranjamentul de pe masă, l-am comandat o dată cu masa pe care am rezervat-o la restaurant.

-      O, Doamne, ce gusturi frumoase ai! Îmi place că eşti meticulos, ordonat!

Şi se gândi imediat  la ce-i spusese Gicu:” Vă meritaţi unul pe altul! Cum vă ştiu pe fiecare în parte,  pot spune că vă potriviţi de minune!”

-      Simt că ne potrivim foarte bine, Ilinca! Ia loc, te rog! O să stăm pe pat, este mai comod am tras masa aproape de pat.

 Ştefan turnă şampanie în pahare şi rămase cu paharul în mâna, în picioare. Ilinca se ridica şi ea, luă cupa şi ciocni.

Au sorbit amândoi din şampanie, uitându-se unul la altul, au lăsat cupele pe masă şi s-au îmbrăţişat, sărutându-se cu o dorinţă de dragoste, de nestăvilit.

                      (va urma)



 Postat de Vasilica Ilie în Martie 17, 2012 la 8:30am







Comentarii

Postări populare de pe acest blog

" In Bratul tau "

Curmal (Phoenix dactylifera)

NE PASA !!!!!!!