sâmbătă, 7 aprilie 2012

Caprioara - Liliana Daniela Gavanesteanu


 
 
,,Caprioara´´
 


Un stol de corbi-si-mfrupta prada,
Pe-un camp uscat si pustiit,
O caprioara ce-si pierduse,
Puiutul fraged,ratacit...

Se tot zbatea-ntre aripi grele
Si ciocuri ascutite,ucigase,
Tot vrand sa scape de-a lor gheare
Si de caderile vrajmase.

Lupta din rasputeri cu-aleanul,
Ce il lasase al ei pui...
Caci il stia ca e departe.
Singur in tara nimanui.

Cu dorul greu ...si rani prea multe,
Rapusa-n geamat si durere,
Cazu prada infiorarii,
Slabita-n trup de-a sa putere.

Se mai zbatea...dar fara vlaga...
C-un ochi ramas...privea departe.
Parc-ar fi vrut sa-si vada-n zare,
Puiul,inainte de moarte...

Tipa...gemea cu glas de ciuta,
In ultima suflare-a vietii,
Caci poate doar o mai aude,
Ferindu-se din calea sortii...

Spasita,sangerand rapusa ,
C-o ultima putere ,salta
Capul...spre codrul departat
Unde puiutul poate-asteapta...

Nimic nu se aude-n zare,
Nici vantul parca nu mai bate,
S-a-ntunecat de mult afara...
Iar caprioara se mai zbate...

Nimic n-a mai ramas din ea...
Un hoit de oase-nsangerate,
Iar ochiul i-a ramas deschis...
Privea si-acum,in zari departe...

Din ochi o lacrima se scurge,
E ultima ce s-a ivit...
De dorul si durerea crunta...
De puisorul prea iubit...


Lilly , Madrid (6 apr 2012 España )
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu