“Dacă voi fi în continuare la fel de perseverent, voi reuşi mult mai bine în România decât în oricare altă ţară.”
“Dacă voi fi în continuare la fel de perseverent, voi reuşi mult mai bine în România decât în oricare altă ţară.”
Dacă ar fi să îl descriu pe Alex Filip în
câteva vorbe, aş spune că-i merge mintea. Asta a fost prima mea
impresie despre el. Aşa că am făcut un experiment, atunci când am decis
să îi iau un interviu: i-am trimis în fiecare zi, pe e-mail, o
fotografie. Iar el mi-a scris ce îi înspira. Ce-a ieşit, citiţi în
continuare. Şi-o să vedeţi că nu m-am înşelat.
“Când văd crucea de pe turnul lui Ştefan
cel Mare, primul lucru care îmi vine în minte e una din legendele
oraşului în care m-am născut. Se spune că apocalipsa va fi adusă de apă
la Piatra Neamţ, mai concret de barajul de la Bicaz care într-o bună zi
se va sparge şi va inunda toată depresiunea. Totul va fi sub ape, mai
puţin crucea de pe clopotniţă. Înfricoşător scenariul, dar hai mai bine
să excludem probabilitatea şi să îl lăsăm la stadiul de legendă.
În altă ordine de idei, poza asta mă face să devin puţin nostalgic. Aproape 18 ani am locuit acolo şi chiar dacă am doar 24 acum, mi se pare că a trecut o veşnicie de atunci. Sunt puţine lucruri care mă mai leagă în momentul de faţă de el şi de multe ori mi se întâmplă să mă simt ca un simplu turist în propriul oraş.
De fapt, cam asta şi sunt când vin acasă. Mă bucur cât pot de liniştea
de acolo şi de verdele omniprezent – cum se poate vedea şi în poză de
altfel. Orice vizită la Piatra Neamţ înseamnă pentru mine un refugiu, o
deconectare pentru câteva clipe de la ritmul nebun cu care m-am obişnuit
în ultima perioadă.
Şi culmea e că în ultima perioadă am tot
fost nevoit să merg la Piatra Neamţ.În iunie am făcut de trei ori
naveta pe ruta Bucureşti – Piatra Neamţ şi asta pentru că în septembrie
organizez acolo alături de partenerii mei de la Central Plaza Hotel o conferinţă regională foarte importantă pe Marketing Online în Turism.
Cred că oraşul, judeţul, regiunea suferă mult la capitolul promovare în
mediul online şi m-am gândit să dau o mână de ajutor în acest sens. E
una din ambiţiile mele majore, să încerc să-mi pun amprenta cât mai
mult posibil asupra turismului autohton în general, şi asupra turismului
din Piatra Neamţ în mod special. Şi dacă am reuşit până acum să dezvolt două astfel de proiecte, atunci îmi permit să spun că sunt pe drumul cel bun.
Dar ghici ce? Peste o săptămână voi
pleca din nou la Piatra Neamţ pentru câteva zile. Din nou cu destul de
mult treaba, însă sper să combin utilul cu plăcutul şi să-ţi aduc de
acolo veşti, poze şi impresii proaspete.”
“Bucureşti, oraşul care a
devenit între timp adevărata mea casă. Locuiesc aici de aproape cinci
ani şi nu l-aş da pe nimic în … ţară. Probabil vor fi multe
priviri confuze după cele spuse adineauri, însă eu îmi voi menţine
părerea că nu exista un alt oraş în România care să-ţi ofere atât de
multe oportunităţi să te dezvolţi personal şi profesional. Am avut
numeroase ocazii să plec de aici şi poate că încă le mai am. Sunt naiv?
Posibil. Sunt mult prea încăpăţânat şi ambiţios? Foarte probabil. Ceva
din mine îmi spune că dacă voi fi în continuare la fel de perseverent,
voi reuşi poate mult mai bine aici decât în oricare altă ţară. Pentru că
sunt român şi vreau să mă mândresc cu asta, nu să-mi fie ruşine.
Bucureştiul a avut un impact uriaş
pentru mine. Când am ajuns aici habar nu aveam ce vreau de fapt, chiar
dacă intrasem la Facultatea de Geografie (Universitatea Bucureşti). Eram
hotărât să fiu student acolo, dar mai departe nu ştiam ce urma să fac.
Asta până în anul al II-lea de facultate, când am interacţionat pentru
prima dată direct cu domeniul turismului. Atunci mi-am dat seama că doar
turism vreau să fac. Bucureştiul m-a ajutat foarte mult să-mi găsesc
echilibrul şi să-mi finisez mentalitatea.
O fi Bucureştiul oraşul bulibăşelii fără
seamăn, al traficului nebun şi al ţigănelii. Dar ştiu că, în acelaşi
timp, este şi un oraş cochet, cu clădiri pline de istorie, muzee
deosebite, evenimente artistice grozave, cluburi şi pub-uri în care se
petrece fără-ncetare, restaurante excelente şi parcuri foarte frumoase.
Locul în care e făcută fotografia, la Carul cu Bere, poate fi
considerat unul dintre cele mai elegante din Bucureşti. Iar palatul CEC,
care se înălţa în zare, deasuprea celebrei Calea Victoriei, este pur şi
simplu fascinant. Vezi? Capitala excelează la capitolul
contraste. Însă dacă eşti suficient de pozitiv şi optimist, şi poţi
vedea doar partea bună a sa, cred că Bucureştiul poate fi transformat
într-un oraş în care merita să locuieşti. Şi care trebuie să fie
vizitat.”
“Aah! La poza asta nu mă aşteptam. Tu
chiar ţii morţiş să-mi trezeşti cât mai multe amintiri? Credeam că e
suficient că trec zi de zi pe la Universitate.
Sunt curios, ţie ce stări îţi transmite
fotografia? Eu văd un zâmbet subtil, un chip senin şi o privire
concentrată pe un punct fix. Probabil îmi spuneam în minte în acel
moment “Ok! What’s next?”. Poza e făcută în vara anului 2010. Absolveam
Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi mă
gândeam deja la masterul pe Managementul Activităţilor Turistice la care
mă vedeam intrat în toamnă. Şi pe care l-am terminat între timp.
Acum pot să recomand această facultate. Dar să nu se aştepte nimeni la nu ştiu cine ştie ce. Mulţi
aleg Geografia doar pentru simplul fapt că fac vreo câteva excursii şi
într-adevăr, e super distracţie în practică. Însă mai departe, totul
depinde de fiecare.
Mie îmi pare rău că nu am reuşit
să mă implic în mai multe activităţi şi proiecte încă din primul an.
Şi că am început să particip la workshop-uri şi cursuri extra-şcolare
abia din anul al II-lea. Studenţii ar trebui să profite de fiecare clipă
petrecută atât pe băncile facultăţii, cât şi în afara lor.
Asta pentru a evita acele scenarii de care teoretic fug toţi, însă din
nefericire văd din ce în ce mai multe persoane. Şi cred că ştim prea
bine la ce mă refer…”
“Ştii cât de mult mi-aş dori să fiu
acolo?! În special ieri, când în Bucureşti s-au înregistrat 42 de
grade. A fost cea mai călduroasă zi a anului şi tot ce aş fi vrut ar fi
fost să plec de la birou şi să mă urc în primul tren spre munte.
Poza e făcută pe Vf.Bucura din Bucegi,
care este cu doar doi metri mai mic decât Omu şi la doar câţiva paşi. E
incredibil sentimentul de a fi acolo! Să stai în fund pe o
creastă îngustă, cu picioarele într-un gol de câteva sute de metri,
admirând satele şi liniile munţilor din zare, este ceva deosebit.
Muntele e o mai veche pasiune de-a mea.
Având norocul să mă nasc la Piatra Neamţ, am avut ocazia să merg pe
Ceahlău de foarte multe ori. Am făcut masivul ăla în lung şi-n lat, dar
mă surprinde de fiecare dată când îl revăd. Aveam în plan vara asta să-l
mai urc o dată, însă drumurile nu m-au adus atât de departe. În schimb,
am reuşit să urc pe Piatra Mare. Uşor, dar spectaculos traseul celor
şapte scări. Oricum, cele mai tari senzaţii le-am trăit pe Piatra
Craiului. Din punctul meu de vedere este cel mai frumos munte al
României.”
“În prima zi a anului 2011 am lansat blogul Turistu.ro.
Îmi doream foarte mult un loc în care să-mi centralizez toate paginile
jurnalului de călătorie. Având deja ceva experienţă în blogosfera, am
decis să fac pasul ăsta. Şi a fost o decizie înţeleaptă, deoarece
datorită lui au apărut ulterior multe oportunităţi.
Graţie blogului am reuşit să iniţiez Asta-i România care-mi place!
– o campanie naţională de promovare a turismului românesc. Şi am fost
cât se poate de mulţumit de feedback-ul primit. Tot datorită lui am
prins un job fain la Vola.ro.Între timp au început să se deschidă tot
felul de uşi în mediul online, cu predilecţie în Social Media. Mi-a fost
stârnit interesul pentru antreprenoriat şi am pus pe hârtie primele
idei ale unor proiecte şi mai serioase.
Acum mă pot mândri cu faptul că gestionez la Travelio un portofoliu de 15 agenţii de turism prestigioase din România.
De asemenea, că sunt responsabil de promovarea Hotelului Central Plaza
din Piatra Neamţ în mediul online. Şi nu în ultimul rând, că organizez
în septembrie în oraşul meu natal, conferinţa pe Marketing Online în
Turism, cât şi infotrip-ul #prinNeamt (împreună cu Toma,
primul de jos din poză asta, un mai vechi prieten, nemţean şi el), unde
sunt cât se poate de fericit ca o voi avea alături şi pe Roxana, membru
al frumoasei voastre echipe, Lumea Mare. Acum nu-mi mai rămâne decât să
spun .. ne vedem la Piatra Neamţ!”
(Paranteză Alina: Interviul trebuia să se opreasca aici. Dar am decis să îi mai trimit lui Alex încă o fotografie, puţin altfel.)
“Chiar dacă am vizitat 15 ţări până în
prezent, încă sunt la început de drum în privinţa asta. Timpul şi
bugetul au fost destul de limitate, însă am convingerea că va urma o
perioadă în care voi călători mai mult. Mi-am propus ca până la 30 de
ani să vizitez toate ţările bătrânului continent şi să-mi îndeplinesc
unul din vise – acela de a ajunge în Japonia, în America (NY şi LA) şi
într-o destinaţie exotică (Maldive, Thailanda).
Dar întorcând puţin capul înapoi
şi amintindu-mi de ţările vizitate, până acum pot spune că oraşul meu
de suflet este Dublin – din mai multe motive. Şi cred că va
rămâne mult timp aşa. Am fost pe punctul de a mă muta definitiv acolo,
dar m-am răzgândit între timp, deoarece sunt legat de nişte proiecte
personale în România. Însă varianta asta va fi tot timpul posibilă. Îmi
dau seama că mă identific cel mai bine prin tarile nordice. Acolo mă
simt în largul meu.
Un alt loc care şi-a lăsat o amprentă
destul de serioasă asupra mea este Auschwitz. Imaginile din lagăre sunt
cutremurătoare. Dar merita văzute, asta pentru cei care vor să afle mai
multe despre Holocaust.
Corfu e cea mai recentă descoperire şi
trebuie să recunosc că m-am întors foarte surprins de acolo. Bucăţica
asta mică a Greciei e de o diversitate nebănuită şi fascinantă. De la
munţi stâncoşi acoperiţi cu întinderi vaste de crânguri de măslini la
plaje udate de albastrul mării ca smaraldul, de la sate liniştite şi
taverne cu fructe de mare proaspete la străzile înguste şi agitate ale
cosmopolitului oraş Corfu Town – Corfu e o insulă completă în ceea ce priveşte atracţiile turistice.
Rămâne de văzut ce va urma. Deocamdată
mi-am propus un tur al peninsulei Iberice şi o escapadă într-una din
ţările nordice. Să vedem dacă îmi va şi ieşi!"
Scris de
Alina in
Interviuri, Oameni si Opinii /
http://lumeamare.ro/2012/08/13/daca-voi-fi-in-continuare-la-fel-de-perseverent-voi-reusi-poate-mult-mai-bine-aici-decat-in-oricare-alta-tara/
Comentarii
Trimiteți un comentariu