Colturi de Rai romanesti - Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita, cu hramul Invierea
Domnului, a fost construita in ultimele decenii ale secolului al
XVI-lea, cu cheltuiala familiei de boieri Movila. Traditia aseaza pe valea
raului Sucevita, intre dealuri, o biserica din lemn si o schivnicie de pe la
inceputul veacului al XVI-lea.
Manastirea Sucevita - veche vatra
sihastreasca
Primii sihastri de pe valea paraului
Sucevita au fost ucenici ai Sfantului
Daniil Sihastrul. Acesti sihastri se nevoiau sub Muntele Obcina
Mare, unde mai tarziu si-au facut o mica biserica de lemn cu hramul
"Schimbarea la Fata". Locul se numeste pana astazi "La
Pustnici".
La inceputul secolului al XVI-lea
intalnim aici pe Calistrat Sihastrul, un alt ucenic al Sfantului
Daniil de la Voronet. Acest mare isihast a adunat in jurul sau mai
multi ucenici si a innoit prima sihastrie, cunoscuta in traditie sub numele de
"Sihastria lui Calistrat", transformata spre sfarsitul secolului al
XVI-lea in actuala Manastire Sucevita.
Cei mai renumiti sihastri, dupa
Cuviosul Calistrat, au fost Pangratie arhimandritul (+1615) si Cuviosul Isachie
(secolul al XVIII-lea). Primul s-a nevoit cu cativa ucenici pe o culme, numita
pana azi "Dealul lui Pangratie", iar al doilea a sihastrit pe dealul
Furcoiului. Dupa desfiintarea manastirii (in anul 1786), viata de sihastrie a
inceput sa se stinga.
Manastirea Sucevita - marturia
evlaviei lui Ieremia Movila
Legenda spune ca, mai tarziu, dupa
secolul al XVI-lea, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a
adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara
actualei constructii. Documentar, Manastirea Sucevita este atestata la anul 1586,
ca rezultat al initiativei mitropolitului Gheorghe Movila.
Dupa venirea pe tronul Moldovei, in
anul 1595, Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvorase, amplasate la
intrare, zidurile si turnurile de incinta, care confera manastirii infatisare
de cetate medievala, o casa domneasca, ale carei ruine se mai vad si astazi pe
latura de nord, precum si chilii pentru calugari.
Tot in timpul domniei lui Ieremia
Movila se picteaza
biserica in interior si exterior. Pictura, realizata in fresca, a
fost executata de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul si fratele sau Sofronie,
si se pastreaza in forma originala. Aceasta are o valoare artistica, culturala,
istorica si duhovniceasca incontestabile in intreaga lume.
In camera mormintelor isi dorm
somnul de veci fratii voievozi Ieremia si Simion Movila ale caror lespezi
funerare din marmura de Ruschita sunt, in traditia inaugurata de Stefan cel
Mare, valoroase obiecte de arta medievala romaneasca.
Monumentul este in realitate ctitorie
comuna a familiilor Movilestilor - mari boieri, carturari si chiar domnitori ai
Moldovei si Tarii Romanesti intre secolele
XVI-XVII.
Tabloul votiv infatisand familia lui
Ieremia Movila, se desfasoara in partea stanga a usii naosului, in partea opusa
aflandu-se al doilea tablou votiv reprezentand pe mitropolitul Gheorghe Movila,
initiatorul construirii bisericii, si pe tatal fratilor Movila, Ioan Movila
(fost logofat, calugarit la batranete cu numele de Ioanichie).
Manastirea Sucevita - arhitectura
unei bijuterii moldave
Construita in stilul arhitecturii
moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la
care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor
biserici de lemn din Moldova - Manastirea Sucevita, de mari
proportii, pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan
cel Mare, cu pridvorul inchis.
Nota aparte fac celelalte doua mici
pridvoare deschise - stalpi legati prin arcuri in acolada - plasati mai tarziu
pe laturile de sud si de nord. Prin excelenta "muntenesti",
pridvoarele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin
firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla,
inclusiv pe baza ei stelata.
Incinta manastirii este un
patrulater cu laturile de 100 si 104 metri, inconjurat de ziduri inalte de 6
metri si groase de 3 metri, prevazute cu contraforturi, metereze, drum de
straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii - stema
Moldovei.
In incinta manastirii se mai afla
incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o
fabuloasa avere, conform marturiei lui Ion Neculce.
Manastirea Sucevita - pictura in
fresca recunoscuta mondial
Manastirea Sucevita, ultima biserica
moldava zugravita in exterior, este un "testament al artei vechi
moldovenesti". Traditia
si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare
multicroma dominata de un verde crud, plin de viata.
Programul iconografic al picturii
interioare si exterioare respecta traditia constituita in epoca lui Petru Rares (prima jumatate a sec. al XVI-lea), dar introduce
teme noi, cu caracter teologico-dogmatic, cum este scena din conca naosului
reprezentand imnul liturgic "Unul nascut.." si alte reprezentari ale Sfintei Treimi.
O trasatura caracteristica a
picturii de la Sucevita este inclinatia spre naratiune, configurand cicluri
complete din vietile unor sfinti (Sfantul Pahomie, Sfantul
Ioan cel Nou de la Suceava, Sfantul Ierarh
Nicolae, Sfantul Mucenic Gheorghe, Viata lui Moise etc),
prezentate cu scop educativ.
Stiinta si maiestria pictorilor se
descifreaza mai ales in abordarea perspectivelor studiate, a popularii
fundalurilor cu peisaje sau arhitecturi specifice spatiului artistic
post-bizantin din aceasta zona a Europei.
Pictura murala de la Manastirea
Sucevita, considerata de cercetatorul de arta francez Paul Henry drept
"testamentul artei moldovenesti", incheie epoca de mari creatii care
a fost secolul al XVI-lea, ale carei monumente cu pictura exterioara de la
Humor, Moldovita, Arbore si Voronet constituie capodopere ale artei universale.
Manastirea Sucevita - pictura
interioara "intre traditie si inovatie"
Pictura interioara este repartizata
pe toata suprafata disponibila conform schemelor traditionale, imbogatita insa
prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia -
spre exemplu: reprezentarea Cortului Marturiei, in altar. Iconostasul
Manastirii Sucevita este sculptat in lemn de tisa, in stil baroc-rococo si
dateaza din anul 1801.
Pridvorul intampina, ca de obicei,
cu Judecata de Apoi si o foarte pamanteana relatare istorica: Intampinarea
moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel Bun.
Naosul cuprinde un mozaic miniatural
de intamplari din Viata lui Iisus, trei imagini ale Genezei unde natura si
peisajul ies in prim plan - sunt tratate cu generozitate si semnificativ,
zugravii plasand fara sfiala in ambianta persano-mediteraneeana maci, garofite
si vita de vie - si "tabloul votiv", care este si el bogat in
personaje.
Unica in pictura noastra este
iconografia ocnitei - Viata lui Moise - tot miniaturizata, unde apar si catei,
purcei, ba chiar evrei cu caciuli tuguiate, elemente laice de sorginte locala,
in timp ce Maica Domnului - pe bolta - are flori in nimb si
este incorporata unui peisaj montan.
Alte sute de scene descriu, in
pronaos, Viata Sfantului
Gheorghe, Calendarul, Sinoadele, imagini din Viata Sfantului
Nicolae ce se desfasoara in ambianta marina.
Manastirea Sucevita - pictura
exterioara.. "testament al vechii arte moldovenesti"
Sucevita, ultima biserica din
Bucovina zugravita pe fatade (in anul 1596), monumentul cu cel mai mare numar
de imagini religioase din tara, este un "testament al artei vechi
moldovenesti" (Paul Henry). Traditia si inovatia se impletesc original si
pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele cu
"intensitatea smaraldului si vigoarea ierbii proaspete dupa ploaie".
Zugravii, fratii moldoveni Sofronie
si Ion, s-au dovedit buni cunoscatori ai randuielilor iconografice, dar si ai
arhitecturii italiene (Imnul acatist
- la sud) sau rusesti (Pocrovul - intre ferestrele gotice).
Pictura exterioara a Manastirii
Sucevita este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu
pictura exterioara, fiind totodata se singura care-si pastreaza latura de nord,
unde este reprezentata scena "Scara virtutilor", cea mai
impresionanta scena, prin amploarea si contrastul dintre ordinea ingerilor si
haosul iadului.
Din tematica picturii mai amintim:
Rugaciunea tuturor sfintilor,
Arborele lui Iesei, cicluri complete din viata unor sfinti: Sfantul Ioan cel
Nou, Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul Mucenic Gheorghe, friza profetilor si
filosofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer,
Sofocle si Aristotel.
Fatada sudica este decorata cu
"Arborele lui Iesei", avand la baza filosofii antici, "Acatistul Maicii Domnului", "Rugul in
flacari" si "Acoperamantul
Maicii Domnului". Scenele si personajele din Arborele lui Iesei
apar cel putin la fel de importante ca peisajul (element de prim plan la
Moldovita ori Voronet).
Pe peretii celor trei abside, in
sapte registre pe orizontala, este redata "Rugaciunea tuturor
sfintilor", "Cinul", tema unica in lumea crestin-ortodoxa,
creatie a scolii de pictura din Moldova. Aceasta reprezentare iconografica se
impune prin puterea de sugestie si colorit.
Revelatoare si definitorie pentru
Sucevita ramane insa Scara Sfantului Ioan Climax (la nord), cea mai vasta
interpretare iconografica romaneasca a credintei intr-o prima judecata
imediat dupa moarte si una din cele mai valoroase compozitii ale picturii
medievale romanesti. Aici, Vamile vazduhului
nu mai dau nici o sansa pacatosilor. Este redata lupta dintre bine si rau,
incercarea omului de a pasi spre perfectiune pentru a-si redobandi chipul
pierdut prin caderea in pacat.
Peretele de vest nu are pictura - se
spune ca zugravul, care lucra in paralel la Manastirea Sucevita a Movilestilor
si la Manastirea Teodoreni din Burdujeni, a cazut de pe schela Manastirii
Sucevitei si a murit.
La Manastirea Sucevita s-au facut
intre anii 1958-1969 importanta lucrari de restaurare.
Manastirea Sucevita - muzeul manastirii
In complexul cultural-artistic de la
Manastirea Sucevita, vizitatorul dornic de a cunoaste arta medievala a
secolului al XV-lea si al XVI-lea gaseste, reunite, arhitectura religioasa, de
aparare si civila, monastica, pictura, sculptura in lemn si piatra, broderii,
manuscrise miniate si argintarie.
  |
Muzeul manastirii este in posesia
uneia dintre cele mai bogate si mai pretioase colectii de arta medievala din
Moldova: acoperamintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (datand din 1606)
si Simion Movila (1609), capodopere ale broderiei, totodata printre cele mai
reusite portrete laice din epoca: epitaful cu 10.000 de margaritare (1597),
caseta de argint cu parul doamnei Elisabeta, sotia lui Ieremia Movila.
Printre exponatele pastrate cu grija
si evlavie in muzeul Manastirii Sucevita se remarca broderiile de valoare
exceptionala, datand din secolele al XV-XVI-lea, din vremea lui Stefan cel Mare
si Ieremia Movila, lucrate cu fir de aur, argint, matase si perle.
Cele mai importante piese sunt
portretele lui Ieremia si Simion Movila, un epitaf cu perle,
tetraevangheliarele ferecate in argint aurit, un chivot donat de Mitropolitul
Gheorghe Movila. Remarcabile sunt si pietrele tombale din gropnita ale celor
doi Movilesti, cu unele influente muntenesti in decoratia cioplita.
Datorita valorii sale si a rolului
educativ, religios si cultural, Manastirea Sucevita, perla a ortodoxiei
romanesti, face parte din patrimoniul universal.
Manastirea Sucevita - localizare si
date de contact
Manastirea Sucevita se afla in
Comuna Sucevita, judetul Suceava.
Accesul la manastire se face de pe
Drumul National 17A dinspre Radauti, spre Sud-Vest pana la localitatea Marginea
(aflata la o distanta de 11 kilometri), iar de aici se ajunge imediat la
Sucevita (dupa alti 5 kilometri).
Comentarii
Trimiteți un comentariu