„ ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” - ROMEO TARHON

„ ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” - ROMEO TARHON"

O aripă de inger păzitor și-a trimis adierea către mine și m-a învăluit în tihnă. Este starea pe care o simți atunci cănd deschizi albastrele porți ale poeziei d-lui. Romeo Tarhon în volumul „ ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI”. Nu întâmplător a fost ales jocul de culoare al albastrului de pe copertă deoarece fascinează . Deschizi cu sfială acea

stă carte în care cuvintele te invită într-o lume a adevărului despre viață, „ cu aripi de-nalțare și cădere”, de „zile negre și albe, nopți de-abis” sau chiar de a trăi momentul în care, „Doar un sarut” te poate transforma pentru câteva clipe într-un nostalgic. Parcurgi cu plăcere pagină cu pagină, descoperi identitatea autorului în catrenele „Rugă fară sfârșit”, iar printre aceste picături de suflet, curg, uneori lin, alteori vijelios cascade de cuvinte cu un conținut aparte, cu un mister al lor.”Femeia dăruită cu trup divin și al iubirii har”, este prezentă ca o „angelică veneră”și înnobilează găndul de frumos, descătușează inimi.
„Din negurile negurilor nesfârșite/Tronai etern peste un timp fără de timp…”Dl. Romeo Tarhon va trona etern pe aripile poeziei, pe aripile îngerilor păzitori.

 

Vera Craciun