„ ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” - ROMEO TARHON


„ ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” - ROMEO TARHON"

O aripă de inger păzitor și-a trimis adierea către mine și m-a învăluit în tihnă. Este starea pe care o simți atunci cănd deschizi albastrele porți ale poeziei d-lui. Romeo Tarhon în volumul „ ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI”. Nu întâmplător a fost ales jocul de culoare al albastrului de pe copertă deoarece fascinează . Deschizi cu sfială acea

stă carte în care cuvintele te invită într-o lume a adevărului despre viață, „ cu aripi de-nalțare și cădere”, de „zile negre și albe, nopți de-abis” sau chiar de a trăi momentul în care, „Doar un sarut” te poate transforma pentru câteva clipe într-un nostalgic. Parcurgi cu plăcere pagină cu pagină, descoperi identitatea autorului în catrenele „Rugă fară sfârșit”, iar printre aceste picături de suflet, curg, uneori lin, alteori vijelios cascade de cuvinte cu un conținut aparte, cu un mister al lor.”Femeia dăruită cu trup divin și al iubirii har”, este prezentă ca o „angelică veneră”și înnobilează găndul de frumos, descătușează inimi.
„Din negurile negurilor nesfârșite/Tronai etern peste un timp fără de timp…”Dl. Romeo Tarhon va trona etern pe aripile poeziei, pe aripile îngerilor păzitori.
 
Vera Craciun

Comentarii

  1. VREAU ARIPI! 

    Dă-mi aripi gând 
    să pot strabate clipa 
    şi glas duios 
    să îmi desfac-aripa! 

    Sufletul-mi cald 
    să-ţi fie lină apă 
    în care tu, drumeţul, 
    sufletul ţi-adapă! 

    Şi de mă vezi reală, 
    sărută-mă pe frunte, 
    buza să-ţi fie mir, 
    privirea, sfântul munte! 

    Iute mă prinde-n braţe, 
    alintă al meu dor, 
    aripa-ţi albă, înger, 
    mă ducă prin viaţă usor! 

    Vreau aripi, vreau lumină, 
    poartă spre infinit, 
    alungă-mi întristarea, 
    drumeţule, bine-ai venit! 

    Trupul tău cald 
    din ce uitare vine? 
    Unde ai fost? 
    Mă iei acum cu tine! 



    rodica cernea 

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc din suflețel(!) postului Radio Suflețel, domnului Eugen Emeric,întregii echipe și bunei noastre prietene comune, Vera Crăciun.

    RăspundețiȘtergere
  3. Dăruiesc cu drag postului Radio Suflețel o poezie de dragoste de sezon...
    Și mă ucizi...

    Iubita mea văratecă și coaptă
    Ca un sonet pe-o creangă de cais,
    Mă vindeci de iubire cu o șoaptă
    Și mă ucizi când nu-mi apari în vis...

    Iubita mea tomnatecă și tristă
    Ca o romanță pe o frunză de gutui,
    Mă vindeci de uitare cu-o batistă
    Și mă ucizi când plângi și nu rămâi...

    Iubita mea iernatecă și fulguită
    Ca un pastel pe-o cetină de fulgi,
    Mă vindeci de durere cu-o ispită
    Și mă ucizi când ningi și mă alungi...

    Iubita mea primăvăratecă și-n floare
    Ca o baladă pe un mugure de fag,
    Mă vindeci de păcat cu-o sărutare
    Și mă ucizi când mă ucizi de drag...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

" In Bratul tau "

Curmal (Phoenix dactylifera)

NE PASA !!!!!!!